Legile româneşti nu protejează siturile naturale şi nici nu există sancţiuni pentru cei care le distrug
Este concluzia conferinţei de astăzi, de la Tîrgu-Mureş, în care s-a anunţat finalizarea proiectului SAMARIS „Exploatarea preindustrială a sării pe Valea Mureşului Superior – patrimoniu naţional şi european”.
Potrivit directorului Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, profesor universitar Valerii Kavruk, în legislaţia românească, siturile arheologice sunt o categorie distinctă a monumentelor istorice, ceea ce este o anomalie.
Kavruk propune modificarea legislaţiei în sensul tratării unitare a manifestarilor naturale, a celor etnografice şi a monumentelor istorice.
Proiectul SAMARIS, derulat în perioada mai – noiembrie de arheologii de la Muzeul Judeţean Mureş, şi finanțat cu 65.000 de lei de Administraţia Fondului Cultural Naţional, a identificat 9 obiective. Ele fac parte din cea mai bogată zonă saliferă din Transilvania şi se află într-un proces accelerat de degradare din cauza agresiunii umane și a factorilor naturali.
Pentru ca monumentele saline de pe Valea Mureşului Superior să fie protejate şi integrate circuitului turistic, s-a conceput un ghid, adresat primăriilor pe teritoriul cărora se află acestea.
Proiectul SAMARIS a vizat 3 situri arheologice: Sărățeni şi Orşova din judeţul Mureş, Comănești – Harghita, 2 fântâni de la Jabenița şi Corund , o baie sărată la Jabenița, respectiv, aşa-numitele peisaje cultural-naturale de la Sovata, Praid şi Jabenița.
Ele urmează să fie clasate ca monumente istorice ori de arhitectură şi să fie incluse în Lista Națională a Monumentelor pentru a beneficia de protecția legii şi a intra în circuitul turistic.
Vali Russu
Sursa: peregrinprinlume.com
