Un român din 8 are domiciliul în țară dar rezidența în străinătate

Publicat de Corina Muntean, 5 august 2021, 09:26 / actualizat: 5 august 2021, 12:39
În ultimii 18 ani, circa 8 % din populația țării a emigrat din cauza condițiilor economice nefavorabile și a lipsei de perspectivă. În prezent, un român din 8 are domiciliul în țară dar rezidența în străinătate. Depopularea României constituie un factor la fel de important ca și scăderea investițiilor străine, în diminuarea PIB-ului țării. Iar factorul uman devine critic în condiții de pandemie.
Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% în anul 2002 până la aproximativ 13% în prezent. Datele publicate de INS indică în prezent o populație după domiciliu de 22,14 milioane de persoane (la 1 iulie 2020) și una după rezidență de 19,31 milioane. Adică, un român din opt cu domiciliul în România locuiește, de fapt, în străinătate.
Astfel, diferența între populația legală și cea de facto care contribuie la PIB-ul țări este de circa trei milioane de persoane, apreciază portalul cursdeguvernare.ro. Așadar, nu îmbătrânirea populației a determinat în cea mai mare parte depopularea țării ci condițiile economice proaste. Respectiv lipsa locurilor de muncă și salariile scăzute în comparație cu vestul Europei, care trimit sub limita de sărăcie salariații cu câștiguri mici. La acestea s-a adăugat și liberalizarea pieței forței de muncă odată cu intrarea în UE începând cu 2007.
Am intrat astfel, potrivit economiștilor, într-un cerc vicios: populația scade pentru că economia nu performează suficient (și dacă o face, remunerarea salariaților este printre cele mai scăzute din UE ca pondere în PIB) iar economia nu performează pentru că populația scade. Curs de guvernare apreciază că, incapacitatea de a asigura locuri de muncă pe plan intern generează integral lipsa de venituri care afectează calitatea serviciilor sociale, inclusiv imposibilitatea de a ajunge la alocări de 6% din PIB pentru învățământ sau 7% pentru sănătate.
De reținut, impozitul pe salarii și venituri împreună cu contribuțiile sociale aferente adună peste 40% din veniturile bugetare. Prin urmare, atragerea forței de muncă în țară începe să devină fel de importantă pentru creșterea PIB-ului potențial și revenirea din criza provocată de pandemie precum investițiile străine sau fondurile europene.
Dar ar fi mai simplu și mai logic ca românii reveniți din străinătate prin pierderea joburilor de acolo să ajungă să lucreze la noi chiar și la salarii ceva mai mici dar și la prețuri mai mici față de cele occidentale, decât să tot aducem din import forță de muncă mai puțin pretențioasă și costisitoare, dar mult mai greu de integrat social.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Târgu Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Sursa: www.cursdeguvernare.ro