Taxa radio-tv în dezbatere la RRA

Publicat de radiomures, 26 octombrie 2016, 16:35 / actualizat: 26 octombrie 2016, 21:50

Tema emisiunii Probleme la zi este Proiectul de eliminare a taxei radio-tv: argumente, context istoric, perspective şi comparaţii europene.

Invitaţi în studio: Victor Alistar – director executiv Tranparency International, Vartan Arachelian – jurnalist, publicist şi comentator şi, prin telefon: prof. univ. Mircea Coşea – fost ministru al reformelor, fost membru în Parlamentul European, analist si comentator financiar – economic.

Realizator: Alexandra Andon – Bună ziua şi bun găsit tuturor! Sunt Alexandra Andon. Decizia de ieri a Parlamentului, care prevede finanţarea Radioului şi Televiziunii publice de la bugetul de stat, prin eliminarea taxelor radio-tv, marchează, dacă va intra în vigoare, o cotitură fără precedent în istoria de 88 de ani a Radiodifuziunii române. Ar fi, aşadar, pentru prima dată când Radioul public, ca şi Televiziunea, ar fi dependente de alocările bugetare făcute de guvern. Financiar, se ridică întrebarea dacă subvenţionarea serviciilor publice de radio şi televiziune de la buget concordă sau nu cu reglementări europene. Mai mult, există oare sau nu baza legală pentru a fi făcute aceste alocări bugetare? Ministrul finanţelor spune că nu. Şi, mai mult, şi cel mai important: cum poate fi asigurată autonomia celor două instituţii, autonomie prevăzută în mod clar de Constituţie? Tema ediţiei de astăzi. Invitaţi în studio, le spun bun venit, mulţumindu-le foarte mult pentru prezenţă, dlui Vartan Arachelian, publicist, comentator şi om de radio şi televiziune cu vastă experienţă.
Vartan Arachelian: Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţia dumneavoastră.
Realizator: Îi spun, de asemenea, bun venit, mulţumindu-i pentru prezenţă, dlui Victor Alistar, director executiv Transparency International România. Vă mulţumesc foarte mult!
Victor Alistar: Mulţumesc pentru invitaţie!
Realizator: Îi invit pe ascultători să ne scrie întrebări şi mesaje prin sms la numărul 0748.88.77.66. Într-o scrisoare trimisă astăzi de directorul general al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune şi adresată preşedintelui Iohannis se arată: „Modelul taxei radio-tv s-a dovedit în multe ţări ca fiind cea mai stabilă şi predictibilă metodă de finanţare pentru serviciile publice de televiziune şi radio. Mai mult, asigură independenţa de interferenţe politice şi stabileşte o relaţie directă cu audienţa naţională”. Dle Vartan Arachelian, de ce este totuşi recunoscut, folosit şi adoptat acest model în Europa? Şi în România a funcţionat foarte mult timp, fără întrerupere.
Vartan Arachelian: Exact, fără întrerupere. Pentru că, în primul rând, serviciile de radio şi de televiziune sunt servicii publice, deci, spunând că sunt servicii publice, evident, spunem că se află în stăpânirea publicului telespectator sau radioascultător, de la bun început. Dar vreau să vă spun că imediat după Revoluţie, la o lună după revoluţie, când FSN a declarat că intră în lupta politică pentru o nouă guvernare, am avut o problemă foarte importantă şi anume, împreună cu preşedintele Sindicatului Liber din Televiziune, Dumitru Iuga – nu ştiu dacă mai trăieşte, am auzit că a plecat dintre noi – ne-am dus la primul ministru de atunci, la dl Petre Roman şi i-am cerut să fie schimbat preşedintele pe care îl numise Cotroceniul. Nu Cotroceniul, atunci era chiar în Piaţa Victoriei, se afla şi preşedintele provizoriu, şi Guvernul Petre Roman, pentru că preşedintele de atunci era purtătorul de cuvânt al Frontului Salvării Naţionale. Dl Roman s-a uitat puţin cam mirat la noi şi: cum adică, de ce? Păi, i-am zis că e momentul ca Televiziunea de stat şi Radioul de stat – pentru că atunci era Radiodifuziunea şi a continuat să fie câţiva ani şi după Revoluţie – trebuie să devină servicii publice. Şi deci nu avem nevoie de ingerinţa executivului în conducerea acestor două instituţii. Puţin mai târziu, evident că a fost schimbat preşedintele cu altcineva, care era tot aservit puterii, nu are rost să îl pomenesc aici. Dar guvernul a încercat o altă tentativă de a intra pe piaţa media şi a făcut un cotidian, care se chema, dacă îmi aduc eu bine aminte, „Vocea României” şi a avut o viaţă foarte efemeră.
Realizator: Destul de scurtă, da.
Vartan Arachelian: Scurtă. A dispărut foarte repede, pentru că publicul nu agrea să aibe şi un ziar care să fie chiar al guvernului. Deci, revenind, această încercare este, într-un fel, naturală puterilor care se confruntă pentru a ajunge la guvernare şi anume, vor să subordoneze tot dacă se poate. Dar există, pe de altă parte, un alt principiu…
Vartan Arachelian: …Dar există pe de altă parte un alt principiu al democraţiei, de a separa mediade puterea executivă şi ceea ce s-a întâmplat ieri în parlament şi îmi pare foarte rău că s-a întâmplat şi cu unanimitate de voturi este o tentativă de a subordona Radioul şi Televiziunea guvernului. Asta pe de o parte; pe de altă parte, mă mir că dl Dragnea, care a iniţiat acest proiect de lege, altfel în bună măsură foarte bun pentru taxele care se cereau suprimate, dar nu şi pentru taxele de radio şi televiziune, se pare că s-a răzgândit. Cred că nu mai vrea să ajungă la guvernare, pentru ă să ajungi la guvernare cu o povară în plus la bugetul de stat mie mi se pare o dorinţă nefirească pentru un partid care vrea să fie mâine – poimâine la guvernare.
Realizator: Dle Victor Alistar, sunteţi jurist; aţi fost şi om de presă, dar sunteţi jurist. Cum citiţi cu ochii juristului cele scrise în Constituţie: „Serviciile publice de radio şi televiziune sunt autonome” – cum pot fi citite aceste două cuvinte, această sintagmă: serviciu public şi autonom?
Victor Alistar: Art 31, alin 5 din Constituţie vorbeşte despre servciile publice de radio şi televiziune şi ar trebui pentru ascultători că art 31 se referă la libertatea de informare, dreptul de a fi corect, echilibrat şi just informat, iar Constituţia face trimitere la toţi operatori din piaţa media ca având o obligaţie de echidistanţă şi de informare corectă. Autonom, ne referim – şi asta prin jurisprudenţa CCR cu privire la alte situaţii – autonomia trebuie să fie financiară, să fie funcţională şi trebuie să fie decizională. În cazul de faţă am înţelege autonomie editorială. Aceste lucruri trebuie garantate. Legătura între sursa de finanţare şi principiul autonomiei ţine de felul în care este construită sursa de finanţare de garanţiile care sunt puse în spate. Sursa de finanţare a taxei care este prevăzută prin lege este una obiectivă, pentru că ea nu fluctuează, ceea ce nu pune managementul celor două servcii publice în situaţia de a încerca să fie prietenoase ca să nu aibă sincope în finanţare pentru programele lor manageriale. Autonomia în sine poate să fie garantată şi cu alocări de la bugetul de stat, dar cu o condiţie: să existe un cuantum stabilit la bugetele anterioare şi să fie obligatoriu de pus în practică altfel să nu ajungem ca la educaţie, 6% din PIB la educaţe şi nu se întâmplă nimic niciodată, deşi tot prin lege e stabilit. Tocmai prin faptul că noi nu avem încredere în această respectare a plafonului garantat, care până la urmă dacă este garantat prin lege şi este respectată legea când se face bugetul, în mod diferit nu e mare lucru, pentru că este o sursă sigură, stabilă şi nenegociabilă. Dar am văzut ce se întâmplă la educaţie, motiv pentru care neîncrederea este majoră. Legea bugetului de stat este o lege organică. O lege organică poate să pună între paranteze ale legi organice anterioare sau legi ordinare cu siguranţă, pentru că are forţă mai mare. Aici este elementul de neîncredere în această soluţie. Spuneaţi de asemenea în deschiderea emisiunii că se discută despre baza legală, dacă există sau nu există bază legală pentru o alocare bugetară. În condiţiile date este o confuzie: ori este serviciu public exclusiv şi atunci nu mai face venituri din publicitate şi atunci nu mai considerăm că este un operator pe piaţa media şi ca atare nu discutăm de ajutorul de stat, ori rămâne zonă de publicitate şi nu mai pot face alocări publice. Ei, această ultimă variantă este exclusă, pentru că trebuie ştiut că Radioul public, ca şi Televiziunea publică, dar mai ales Radioul public, au două funcţiuni: o funcţiune este cea de informare şi o altă funcţiune este cea de securitate naţională. Radioul, prin undele lungi, poate ajunge în orice cătun din ţara asta pentru mesaje de importanţă deosebită. Radioul este o pârghie de comunicare de la nivel de decidenţi cu populaţia în situaţii de criză. Nu poţi să laşi un serviciu public care are şi funcţiune de siguranţă publică să trăiască exclusiv ca orice operator comercial de pe piaţă, pentru că are şi îndatoriri Radioul public, ca şi Televiziunea publică, au şi îndatoriri care exced oricărei emisiuni comerciale.
Realizator: De fapt întreaga lor activitate este bazat… funcţionarea serviciilor publice de radio şi televiziune este reglementată de o lege organică.
Victor Alistar: Absolut. Şi atunci taxa a fost considerată ca fiind cea mai bună variantă, pentru că era o formă de bugetare nenegociabilă.
Vartan Arachelian: Şi directă între public şi instituţiile respective.
Victor Alistar: Orice formă de bugetare nenegociabilă, cu plafoane garantate duce la respectarea principiului de autonomie, dar aşa cum arată lucrurile sunt foarte încurcate. Există bază legală după clarificare, altfel nu.
Realizator: Este foarte discutabil. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a pronunţat în urmă cu aproximativ o oră în legătură cu legea votată ieri în unanimitate, de altminteri, în Camera Deputaţilor. Domnia sa vorbeşte în general despre felul în care sunt făcute modificările în privinţa taxelor şi a impozitelor, dar face referiri specifice la eliminarea taxelor pentru serviciile publice de radio şi televiziune.
*
Klaus Iohannis: Investitorii aşteaptă să dezvoltăm o Românie predictibilă, să ştim în 2016 cum vor evolua taxele şi impozitele până în 2026. Asta înseamnă predictibilitate. Nu venim în ajun de alegeri şi schimbăm toată arhitectura taxelor şi a impozitelor numai aşa, că unul crede că dă bine la popor. Dă foarte prost. Fiindcă oricine în România şi-a dat seama între timp, nu aşa se abordează lucrurile. Ele trebuie discutate, trebuie răsdiscutate, trebuie evaluate, trebuie măsurate. Şi atunci putem să ne gândim: da, ok, haideţi să reducem câteva taxe, că sunt birocratice şi nu avem nevoie, haideţi să lăsăm altele. S-a pus bunăoară problema Televiziunii publice şi a Radioului public. Cum îşi imaginează cineva că această chestiune, care nu a fost rezolvată în ultimii ani, se rezolva într-o săptămână renunţând la taxa radio-tv? Poate e bine, poate e rău, dar fără un plan pe termen lung, astfel nu se pot rezolva lucrurile. Această modalitate heirupistă este fundamnetal contraproductivă şi dăunătoare României. Pe mine această abordare, vă spun sincer, nu m-a convins deloc. Nu se poate lucra aşa. Ce să îşi imagineze un antreprenor? Că astăzi există unele taxe şi peste o săptămână alte taxe, că vine campania electorală. Păi, asta înseamnă predictibilitate? Orice om normal îşi face un calcul acasă, îşi numără bănuţii – atâta pentru pâine, atâta pentru hainele copilului, atâta pentru bicicletă – şi două zile mai târziu îşi dă seama că tot calculul a fost greşit pentru că parlamentul s-a trezit peste noapte să schimbe arhitectura taxelor. Nu se poate aşa. Aceste lucruri trebuie discutate şi cu mediul de afaceri, şi cu sindicatele, şi cu toate partidele, dar şi cu societatea civilă. Şi atunci, dacă tragem concluzia că astea nu ştiu câte taxe aduc mai multă birocraţie decât bani la buget… Bun, hai să renunţăm la ele, să vedem ce punem în loc, dar trebuie să existe o discuţie aşezată, serioasă împreună cu experţii.
*
Realizator: Legea despre care vorbim a trecut prin Parlament, prin Senat şi prin Camera Deputaţilor, într-o procedură, cred eu, de ultraurgenţă. De ce era necesară, domnule Vartan Arachelian, dezbaterea publică versus procedură de urgenţă? Sunt chestiunile acestea, privind serviciile publice de radio şi televiziune, susceptibile şi ar fi fost necesară o dezbatere publică?
Vartan Arachelian: Bineînţeles că ar fi fost necesară, cu atât mai mult cu cât comisia de specialitate s-a pronunţat pentru…
Realizator: Păstrarea celor două taxe.
Vartan Arachelian: Tocmai, adică asta… Şi acolo… bănuiesc că în aceste comisii de specialitate se află chiar oameni care sunt foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional în acest domeniu al finanţelor şi al bugetului, adică nu cred că sunt aşa… le-a venit lor să lase aceste taxe în continuare să funcţioneze. Pe de altă parte, viteza cu care s-a introdus acest proiect de lege pe agenda Parlamentului cred că vine şi ca o replică la măsurile pe care le-a luat actualul guvern tehnocrat de a reduce nişte acte de birocraţie care sunt – şi sunt – nenumărate. Chiar îmi amintesc din vechiul regim, că televiziunea avea şi o emisiune foarte interesantă pe care o făcea Alexandru Ştarc, Direcţia mişcării hârtiilor. Era împotriva birocraţiei. Birocraţia a fost, este şi probabil că va fi întotdeauna, că fără birocraţie o societate modernă nu poate funcţiona, dar cu excesul de birocraţie într-adevăr trebuie să ne luptăm permanent. Sigur că era nevoie de o dezbatere publică şi este nevoie în continuare.
Vartan Arachelian: …Sigur că era nevoie de o dezbatere publică şi este nevoie în continuare. Eu cred că această lege nu va fi promulgată sau se va dovedi a fi neconstituţională şi atunci probabil că va fi o pierdere pentru cei care au iniţiat acest proiect de lege, dar mă surprinde foarte neplăcut că la acest proiect de lege au votat şi liberalii. Mă suprinde şi de ce nu s-a votat pe articole, de exemplu, această lege, cum ar fi fost normal.
Realizator: S-a votat şi pe articole. La acel moment, amendamentul care trecuse de Comisia de buget…
Vartan Arachelian: Exact!
Realizator: …în care se spunea că taxa radio-tv rămâne valabilă, atunci când s-a votat pe articole, amendamentul a fost respins, în condiţiile în care pentru respingerea amendamentului nu era nevoie de majoritate de lege organică, dar a fost respins cu 39 de voturi pentru păstrarea amendamentului şi 109 pentru respingerea lui, deci s-a făcut.
Victor Alistar: De ce oare?
Realizator: Şi la sfârşit, votul a fost dat pe ansamblul legii.
Victor Alistar: Da, într-adevăr, un lucru foarte ciudat şi care face o…
Realizator: Şi foarte întortocheat, domnule Alistar.
Victor Alistar: Da, pe intervenţia preşedintelui, sigur, dezbatere şi transparenţă trebuie să existe atunci când discuţi de serviciile publice de radio şi de televiziune. În mod evident. Trebuie să discuţi despre rolul lor, pentru că un post comercial nu o să difuzeze niciodată şi nu o să-şi asume funcţia de educaţie, de cultură, de ştiinţă, pentru că nu se vinde deocamdată…
Vartan Arachelian: Deocamdată.
Victor Alistar: …din păcate, şi atunci e limpede că o dezbatere ar fi trebuit să fie. Dar aici aş amenda un lucru: de unde vine urgenţa. Urgenţa era ca bugetul pe anul viitor să nu ţină seama de toate celelalte taxe micuţe care au fost făcute. Şi atunci, pentru că guvernul trebuie să vină… Apropo de predictibilitate, la data actuală guvernul este în culpă, că nu a venit cu proiectul de buget.
Realizator: 15 octombrie sau 15 noiembrie e data totuşi.
Victor Alistar: Trebuiau să publice în dezbatere publică la nivelul guvernului şi să-l prezinte parlamentului spre consultare 15 noiembrie – da? – dar chiar şi aşa.
Vartan Arachelian: Cred că şi atunci.
Realizator: Chiar şi aşa, dacă lucrurile erau atât de clare şi de limpezi…
Vartan Arachelian: Chiar şi acum doi ani, mi se pare, nu au avut bugetul la timp…
Realizator: …legătură cu cele 102 taxe putea fi iniţiată mai din timp, pe de o parte. Pe de altă parte, legea nu este în vigoare şi nici nu ştim sigur dacă va intra în vigoare.
Victor Alistar: Nu o să fie în vigoare la timp, pentru că probabil se va…
Realizator: Deci argumentul cu momentul la care trebuie guvernul să construiască bugetul… În momentul de faţă, nu sunt convergente cele două.
Victor Alistar: Ba sunt, pentru că trebuia să nu fie în vigoare la 1 ianuarie /2017/, pentru că este evident acest lucru.
Vartan Arachelian: E clar că are o miză electorală această lege.
Realizator: Şi cum face guvernul? Guvernul nu ştie sigur dacă intră legea în vigoare la 1 ianuarie 2017.
Victor Alistar: Nu va intra.
Realizator: Poate să fie la Curtea Constituţională, poate să fie în orice altă parte, poate să fie întoarsă în parlament. Dar face bugetul mizând că ea intră în vigoare? E imposibil de înţeles.
Victor Alistar: Eroarea esenţială a acestei legi este aceea că a mixtat lucruri care nu puteau fi mixtate. Taxa radio-tv şi, spre exemplu, taxa de mediu ar fi trebuit tratate complet separat faţă de taxele parazitare care erau până la urmă voinţa legiuitorului, şi atunci au spus: nu mai…
Vartan Arachelian: Corect!
Victor Alistar: … luaţi în calcul taxe parazitare, că nu au niciun fel de relevanţă şi asta nu modifică arhitectura fiscală a ţării. Asta să ne fie foarte limpede, pentru toată lumea care vorbeşte, indiferent de funcţia pe care o are… Erau taxe parazitare minore. Greşeala a fost că au băgat taxa de mediu şi taxa radio-tv într-o discuţie în care nu aveau ce să caute. Ele trebuiau să-şi păstreze şi trebuie să-şi păstreze regimul pe care l-au avut, taxa radio-tv, iar taxa de mediu… oricum am primit decizie de infringement de la Comisia Europeană, motiv pentru care trebuie modificată, dar separat, cu dezbatere.
Realizator: Pentru a cincea, a şasea oară. Ni se alătură acum prin telefon profesorul universitar doctor Mircea Coşea, fost ministru şi fost parlamentar european. Bună ziua, domnule profesor!
Mircea Coşea: Sărut mâna şi salut invitaţii dumneavoastră, cu scuze că nu am putut veni în studio.
Realizator: Ne pare foarte rău! Vă aşteptăm altă dată. Ce înseamnă trecerea la buget a radioului şi televiziunii publice? Doamna ministru de finanţe, doamna Anca Dragu, spune, spre exemplu, că nu există bază legală prin care să facă alocările bugetare necesare funcţionării celor două societăţi. Simpla dispariţie a taxei nu înseamnă o bază legală pentru alocările bugetare.
Mircea Coşea: Doamnă, dacă această iniţiativă a PSD-ului ar fi fost prin mai, iunie, poate că aş fi discutat-o. În momentul de faţă, ea este 100% populistă şi nu are niciun fel de aplicabilitate şi nici măcar logică în termeni să zicem pur teoretici. Toate aceste taxe, 102 taxe, câte sunt, pot fi analizate, ele pot fi reduse, dar nu trebuie să uităm că ele sunt plata unor servicii publice. În spatele lor există instituţii, există oameni. Deci trebuie gândit, trebuie lucrat cu atenţie. Nu se poate aşa, de pe o zi pe alta. E o chestiune absolut regretabilă. În ceea ce priveşte taxa radio-tv, aici lucrurile sunt mai complicate, pentru că propunerea domnului Dragnea de a fi subvenţionate de la buget aduc radioul şi televiziunea într-o dependenţă foarte, foarte discutabilă de politica guvernamentală. Aceste posturi sunt independente. Ele au un rol esenţial în viaţa unei naţiuni.

Mircea Coşea: În ceea ce priveşte taxa radio-tv, aici lucrurile sunt mai complicate, pentru că propunerea domnului Dragnea de a fi subvenţionate de la buget aduc Radioul şi Televiziunea într-o dependenţă foarte, foarte discutbilă faţă de politica guvernamentală. Aceste posturi sunt independente, ele au un rol esenţial în viaţa unei naţiuni, ele trebuie să fie altfel finanţate iar această taxă trebuia gândită ori altfel, ori lăsată aşa cum este. Dar să fie de la buget este foarte periculos. În al doilea rând, nu există bază legală pentru înlocuirea sumelor care dispar prin aceste taxe, inclusiv pentru taxa Radio-TV. PSD-ul a anunţat aşa, printr-o voce, fără să spună foarte direct că vor preleva 4% din accize pentru finanţări ca bugetul sa nu aibă gaură. Este un lucru care înseamnă… sigur, e negativ în esenţă pentru că destinaţia banilor din accize este deja bine stabilită, ele nu pot fi schimbate de pe o zi pe alta…
Realizator: Poate ca aceasa era ur xsi silplu o soluţie la necesitatea de a prevedea sursa de finanţare şi atuci ei auslus: asta-isursa de finanţare…
Mircea Coşea: Dar nu este realizabilă pentru că asta înseamnă o nouă legislaţie un pachet de legi care trebuia să vină în paralel cu această iniţiativă a PSD. Aşa încât eu cred că ar trebui să discutăm în termeni foarte duri şi foarte direcţi. În momentul de faţă o astfel de iniţiativă are mult mai multe efecte negative decât pozitive, iar dacă ea este explicată cum trebuie de oameni care înţeleg procesul atunci oamenii care votează îşi vor da seama că de fapt ea nu este nimic, nimic pozitiv. Pentru că, hai s-o luăm şi altfel. Nu mai plătim taxele pentru cine ştie ce servicii, ele sunt plătite de la buget. De la buget tot banii noştri sunt. Deci nu facem decât să circule banii dintr-o parte într-alta cu o impresie absolut ipocrită că s-a făcut ceva în folosul populaţiei. Nu s-a făcut nimic! Deci trebuie… ca să spunem foate clar, este o iniţiativă care nu are nici un fel de valabilitate din punct de vedere fiscal.
Realizator: Spune directorul general al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune în scrisoarea pe care a adresat-o astăzi preşedintelui Klaus Iohannis: „Aş vrea să vă atragem atenţia asupra faptului că un asemenea pas iremediabil privind finanţarea posturilor publice de radio şi televiziune poate fi notificat către Comisia Europeană ca o nouă formă de ajutor de stat”.
Mircea Coşea: Ceea ce este adevărat…
Realizator: Şi atunci care sunt riscurile? Ca guvernul să aloce bani, pentru că aşa e legea dacă s-ar ajunge în această situaţie, după aceea să se considere că este ajutor de stat şi unde ne întoarcem?
Mircea Coşea: Ştiţi ce? Acum, ar trebui ca să spunem direct fără nici un fel de intenţie de a ocoli adevărul, până la urmă, această propunere are numai efecte negative, niciunul pozitiv. Sigur că poate să fie un ajutor de stat şi atunci avem penalizări de la Uniunea Euopeană în fel şi chip, dar eu îmi menţin această părere care mi se pare foarte periculoasă: guvernul oricare ar fi el, orice culoare politică ar avea atâta cât plăteşte pe cineva îi cere în schimb un anumit serviciu. Deci, mi-e teamă să nu se politizeze într-manieră brutală aceste mijloace de mass-media care sunt de interes public şi nu politic.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult.
Haideţi să vedem cum argumentează ministrul finanţelor faptul că nu are bază legală pentru a plăti în integralitate aceste sume către Radioul şi Televiziunea publice.
Anca Dragu: … cadru legal de la bugetul de stat pot fi achitate anumite tipuri de cheltuieli pentru Radio şi Televiziune. Ca atare, nu putem acoperi toate cheltuielile. De aceea, aceste taxe sunt necesare şi sunt parte din cadrul legal de funcţionare al Radioului şi Televiziunii.
Realizator: Iar primul-ministru Dacian Cioloş vorbeşte la rândul său despre eliminarea taxelor pentru Radio şi Televiziune:
*
Dacian Cioloş: Eliminată taxa Tv în momentul de faţă practic suntem în afara legii pentru că legea spune că statul nu poate să finanţeze o televiziune publică sută la sută din bugetul de stat din diferite motive. Unul din elementele de independenţă a Televiziunii publice e legat şi de sursa de finanţare.
*
Realizator: În ce situaţie vor fi puse cele două servicii publice de Radio şi Televizune, domnule Vartan Arachelian? În această confuzie intră, nu intră legea în vigoare? este, nu este cadrul legal privind alocările bugetare?/mdudea
Vartan Arachelian: Da, va intra într-o perioadă foarte confuză de activitate, dar nu asta e problema. Părerea mea e că această lege nu va fi promulgată, nu va deveni funcţională, mai ales că au sărit într-adevăr în sprijinul celor două instituţii, în sprijinul independenţei celor două instituţii foarte multe organizaţii ale societăţii civile, şi ăsta e un lucru foarte bun. Problema e ce trebuie făcut ca această lege într-adevăr să nu fie promulgată. Probabil că preşedintele, în mod cert, nu va promulga această lege dacă va ajunge la el. Dacă am înţeles bine, guvernul vrea să sesizeze Curtea Constituţională şi probabil că un articol din Constituţie – nu, domnule Alistar? – vorbeşte clar despre autonomia celor două instituţii, de televiziune şi de radio, deci nu ar fi constituţională o asemenea lege în care taxele vor fi suportate de la bugetul de stat. Pe de altă parte, se ştie foarte bine că UE este împotriva ajutoarelor pe care statul le poate da unor instituţii care nu sunt chiar…
Realizator: Întărind o dată în plus că serviciile publice de radio şi televiziune, funcţionarea, existenţa lor e prevăzută în Constituţie. Ne scriu ascultătorii. Unul dintre ei spune: „Ascult tot timpul radio”, un altul spune: „Este foarte bună eliminarea taxei radio-tv”, însă diavolul se ascunde întotdeauna în detalii…
Vartan Arachelian: Nu, şi mie mi s-a părut că domnul preşedinte e prea optimist când a spus că el e convins că toată lumea şi-a dat seama că e o chestie politicianistă. Nu are dreptate, publicul nostru nu ştie, dimpotrivă, foarte mulţi probabil că se vor bucura că nu vor mai plăti taxa de radio şi televiziune…
Realizator: Fără să vadă faptul că oricum vor plăti din buget pentru că aşa spune inclusiv legea votată ieri în parlament, modifică…
Vartan Arachelian: Şi vor plăti chiar şi cei care nu sunt abonaţi la radio şi televiziune prin buget, dacă va fi aşa ceva, aici e o altă nedreptate.
Realizator: Absolut, pentru că legea care a fost votată ieri în parlament modifică un articol al Legii 41, elimină taxele radio şi tv şi spune: sunt finanţate de la bugetul de stat. Cum mai argumentează directorul general al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune? „Apelăm la dvs – se adresează preşedintelui României – să nu giraţi această prppunere, să nu o promulgaţi făcând o situaţie proastă încă şi mai rea, ceea ce ar putea duce la distrugerea sistemului de radio şi televiziune publice în România, în detrimentul absolut al societăţii româneşti, al democraţiei şi cetăţenilor ţării”. Domnule Alistar, un comentariu…
Victor Alistar: Da, este limpede că, cum am spus, au mixtat mere cu pere, legea nu va intra în vigoare. Au fost mixtate taxe a căror colectare te costa mai mult decât produceau ele şi atunci teoria aceea că mut un serviciu dintr-o parte în alta nu funcţionează, au fost eliminate taxe care nu aveau un cost mai mare de colectare dar erau nesemnificative şi creşteau povara birocratică la intreprinzători şi au fost, de asemenea, scoase taxe care nu aveau ce căuta în această lege. Din acest motiv legea nu va intra în vigoare. Demersul este evident… Uitaţi, vedeţi, aici se vede care este rolul transparenţei: când te aşezi la masă şi discuţi, eviţi greşelile…
Vartan Arachelian: Al unei societăţi deschise.
Victor Alistar: Sigur, eviţi greşelile, pentru că sunt mai mulţi oameni care te trag de mânecă. Când te duci pe repede înainte, justificat într-adevăr ca începând cu 1 ianuarie 2017 să nu luăm în considerare anumite taxe, dar, vedeţi, se întâmplă erori de genul acesta. Din punctul meu de vedere, este evident că Radioul şi Televiziunea publică trebuie să rămână pe sistem de taxă. Este evident că la Televiziunea publică trebuie făcut un audit pentru a vedea… Auditul nu se referă doar la fraude şi la brăţări la DNA, auditul se referă şi la prostul management. Este imposibil ca acelaşi sistem de finanţare la Televiziunea publică şi la Radioul public într-o parte să funcţioneze şi într-o parte să dea rateu. Or, aici lucrurile trebuiesc verificate, pentru că şi asta este o dare de seamă, însă cu siguranţă această taxă nu va ajunge să fie eliminată şi, iacă-tă, din cauza asta, nici celelalte prevederi ale legii nu vor fi puse în aplicare. Deci, toată lumea este în pierdere pe chestiunea asta. Iar iniţiativa în acest moment după vot este a tuturor partidelor parlamentare, şi e bine să menţionaţi acest lucru, mai ales dacă veţi…
Vartan Arachelian: Da, ar trebui să discutăm puţin şi despre consecinţele politice ale acestui proiect de lege…
Realizator: Nu e o idee deloc rea…
Vartan Arachelian: … pentru că PSD, care a fost iniţiatorul acestui proiect de lege, a crezut că va câştiga foarte multe voturi…
Victor Alistar: Şi PNL a votat cu două mâini, ca să se alăture beneficiilor respective.
Vartan Arachelian: Tocmai pentru că le era frică că vor pierde ocazia, nu ştiu, vor pierde ocazia de a avea un vot populist…
Victor Alistar: Deci, nu acceptaţi capcana ca postul public să zică un partid face rău şi un partid face bine, nu, împreună, mână în mână, s-au hotărât că fac o treabă populistă.
Vartan Arachelian: Şi apoi mai e şi o anumită nervozitate, am impresia, din partea partidelor parlamentare la prestaţia pe care o are acest guvern de tehnocraţi, se întrec cele două… sau importante partide parlamentare în a veni cu măsuri populiste, tocmai ca să contracareze o guvernare care mie mi se pare destul de raţională, destul de logică…
Victor Alistar: Şi destul de ineficientă.
Vartan Arachelian: Şi ineficientă, neavând un sprijin parlamentar, că nu poţi să…
Victor Alistar: Au avut, au fost numiţi, nu le-a dat nimeni moţiunea de cenzură.
Vartan Arachelian: Au fost numiţi dar, cum să spun, niciodată nu au…
Realizator: Pe de altă parte, iată, se pune problema dacă sprijinul parlamentar se poate manifesta prin iniţiative legislative care nu au girul guvernului, adică ce sprijin parlamentar ar fi acesta?
Victor Alistar: Păi staţi puţin, că nu este parlamentul sub controlul guvernului, ci guvernul sub controlul parlamentului.
Realizator: Dar sprijinul parlamentar presupune un dialog…
Vartan Arachelian: Dar oricum, guvernul face bugetul, trebuie să vină cu un proiect…
Realizator: Tocmai că guvernul face bugetul. Şi îi întrebi, domnule, ce punct de vedere aveţi în legătură cu această iniţiativă legislativă? Şi vă sprijinim…
Vartan Arachelian: Sigur că da. Va să zică, nici societatea civilă nu e consultată, dar nici guvernul.
Realizator: … susţinând cu toţii o iniţiativă legislativă cu care voi nu sunteţi de acord.
Victor Alistar: Un guvern care a dat în mod evident rateu faţă de propriile promisiuni de anul trecut, în mod evident…
Realizator: Dar nu asta discutăm acum, discutăm despre felul…
Victor Alistar: … este greu de susţinut. Şi la un moment dat te apuci să-l compensezi. Problema e că o faci prost.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. Punem punct aici ediţiei noastre, mulţumesc şi ascultătorilor pentru atenţie.