Tăierea Vasilopitei, sărbătorită de greci la Brașov

Publicat de MIRELA ROTAR, 28 ianuarie 2019, 15:37 / actualizat: 30 ianuarie 2019, 17:33
Comunitatea Elenă din Brașov a sărbătorit duminică tăierea Vasilopitei sau pita Sfântului Vasile cel Mare, așa cum este ea cunoscută, un obicei creștinesc cu tradiție, ce provine din Grecia. Această zi a dat prilejul membrilor acestei colectivități, prietenilor și simpatizanților de a fi împreună și de a se bucura de începutul unui nou an. Sărbătoarea a fost deschisă cu o slujbă de sfințire atât a Vasilopitei, cât și a bucatelor pregătite de participanți, oficiată de preoții Ciprian Comșulea și Ioan Voineag din Brașov.
„Ne aflăm aici toți cei care iubim această comunitate, iubim cultura și limba greacă. Noi suntem de mai mult timp alături de grecii din Brașov și îi mulțumim bunului Dumnezeu că ne-a adunat din nou împreună. Sperăm că vom fi și de-acum înainte fiindcă doar prin unitate, credință, prin limbă și cunoaștere, dar și prin manifestări culturale, ne vom putea înțelege și apropia unii de alții. Ne dorim ca această binecuvântare dumnezeiască să se reverse și asupra noastră, bucurându-ne unii de ceilalți și de această sărbătoare tradițională din Grecia. Dumnezeu să binecuvânteze această comunitate și anul acesta cu bucurie, cu realizări și, în primul rând, cu multă sănătate”, a afirmat părintele Ciprian Comșulea.
Vasilopita se mănâncă în prima zi a Anului Nou și se prepară ca un pandișpan sau chec, existând mai multe rețete pentru această prăjitură. După ce este coaptă, se ornează cu zahăr pudră și se scrie anul care tocmai a început. Înainte de coacerea prăjiturii, se introduce o monedă, astfel încât persoana care o va găsi, se spune că va avea un an binecuvântat.
„Vasilopita este o tradiție aparținând poporului grec, de pe vremea Imperiului Bizantin. Este dedicată zilei de 1 Ianuarie, când lumea ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Vasile cel Mare. Există și o poveste în spatele acestei sărbători; se spune că Sfântul Vasile a împărțit pâine întregului popor din Cezareea, unde era episcop, pentru că nu putea să înapoieze bijuteriile și comorile pe care oamenii le aduseseră ca să își răscumpere libertatea. Neputând să dea înapoi giuvaerurile, le-a băgat în pâini, pe care, apoi, le-a împărțit tuturor. Această poveste, care, cu siguranță, are o urmă de adevăr, se păstrează la greci până în ziua de astăzi și este o tradiție sfântă, de la care nimeni nu face rabat. În prima zi a Anului Nou, de Sfântul Vasile, în fiecare casă, în fiecare familie, în fiecare instituție, se face câte o plăcintă, care poate avea diverse aspecte și compoziții. Noi o pregătim ca un chec, mai simplă, dar se poate face și cu brânză sau cu alte ingrediente. În acea plăcintă se pune o monedă. Povestea spune că cine câștigă felia sau porția de plăcintă în care este ascuns bănuțul, va avea noroc tot anul. Este o tradiție pe care noi o respectăm pentru că și comunitatea greacă din Brașov este o familie mai mare”, ne împărtășește Lemonia Chiriac, președinta Comunității Elene din Brașov.
Actualmente, Comunitatea elenă din Brașov numără 150 de membri titulari, dar și mulți simpatizanți și prieteni apropiați, cu ajutorul cărora își desfășoară activitatea, pe care brașovenii și nu numai o cunosc. Condus de instructorul Codrin Rotaru-Diaconescu, ansamblul de dansuri Efthymos, structurat pe mai multe niveluri de vârstă, este foarte îndrăgit și apreciat, fiind invitat la numeroase evenimente din Brașov, din țară și din străinătate. De asemenea, în cadrul Comunității Elene din Brașov funcționează și Corul Dyonisos.
Însă cea mai importantă activitate a Comunității Elene din Brașov se concretizează în păstrarea și promovarea limbii, istoriei și culturii grecești. Este cultura unui popor care a marcat întreaga civilizație universală și nu are decât de câștigat oricine își însușește fie și un strop din cultura greacă.
În cadrul Comunității Elene din Brașov, se organizează, de asemenea, cursuri de limbă greacă, în fiecare an și pe mai multe niveluri, adresate atât copiilor, cât și adulților.
„Prin intermediul acestor ore, participăm și la Olimpiada Națională de Limbă Greacă desfășurată în sistemul de învățământ românesc. De-a lungul anilor, am obținut numeroase premii, inclusiv la Olimpiada Internațională, inițiată de Uniunea Elenă din România, personal de către președintele acesteia, deputatul Dragoș Zisopol. Ne mândrim cu faptul că și Brașovul a dat o premiantă la acest concurs important, pe Bianca Man”, afirmă Lemonia Chiriac.
După degustarea Vasilopitei și a mâncărurilor pregătite, sărbătoarea de ieri a continuat, așa cum era și firesc, cu dansuri grecești, spre încântarea celor prezenți.
Cecilia Toma