Foto: Getty Images via AFP Reglementarea detectorismului amator, pe agenda dezbaterilor arheologilor reuniţi la Târgu Mureş
Cu ocazia Sesiunii Naţionale de Rapoarte Arheologice ce se desfășoară săptămâna aceasta la Târgu Mureş, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Arheologie, Dan Aparaschivei, a atras atenţia că cercetarea ştiinţifică este pusă în pericol de detectoriştii amatori.
La acest moment, legislaţia din România nu prevede reguli clare pentru modul în care aceştia îşi pot desfăşura activitatea.
Detectoriştii amatori ar trebui să fie atenţi la contextul arheologic, spune Dan Aparaschivei:
Ar trebui să există un control din partea Direcţiilor Judeţene de Cultură a locurilor în care se duc şi detectează, a modalităţii în care trebuie să acţioneze în momentul în care identifică un artefact sau un complex arheologic. S-a văzut şi în presă, sunt multe filmuleţe în care efectiv scormonesc după un artefact, după un vas, după o monedă, scormonesc efectiv şi scot acel artefact. Din punct de vedere ştiinţific este crimă.
Există şi situaţii în care există o bună colaborare între detectoriştii şi cercetătorii ştiinţifici. O astfel de situaţie s-a înregistrat în luna aprilie, în judeţul Mureş, când a fost descoperit primul tezaur eneolitic.
Pentru că detectoriştii au lăsat în pământ tezaurul, arheologii au putut cerceta corespunzător zona:
Datorită faptului că la momentul descoperirii piesele din metal au fost lăsate în pământ, colectivul muzeului format din Rita E. Németh, Botond Rezi și Daniel Cioată au reușit documentarea in situ și recuperarea unei mici depuneri de piese metalice. Mica descoperire poate fi datată la începutul epocii eneolitice (cca. 4300–3900 î.e.n.), fiind produsul unei metalurgii dezvoltate, care reușește să producă pentru prima dată primele piese autentice de metal, în contrast cu topoarele ciocan din perioada precedentă.
Arheologii consideră că această activitate ar trebui reglementată măcar la nivelul unei Ordonanţe de Urgenţă.
Autor: Sanda Vițelar
