Scandal la Bruxelles pe tema Telemelei de Ibănești şi a Novacului afumat de Țara Bârsei

Publicat de radiomures ☺ᵛᵇ, 31 iulie 2015, 09:44 / actualizat: 31 iulie 2015, 13:05
După ce șeful Direcției Generale de Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii, Viorel Morărescu, declara lunile trecute, că mai e puţin până când se va obţine protecţia la nivel european pentru Telemeaua de Ibăneşti şi Novacul afumat de Ţara Bârsei, iată că Grecia şi funcţionarii de la Bruxelles au găsit argumente solide să blocheze procedurile.
„In cel mult două săptămâni vom obține avizul pentru „Telemeaua de Ibănești” ca produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP). Acesta a trecut de perioada de opoziție la nivel comunitar și mai este doar o procedură internă de publicare și de transmitere. Avem remediate si problemele întâmpinate pentru „Novacul afumat de Țara Barsei” și sperăm ca și acest produs să primească acordul Comisiei Europene în luna mai”, a declarat Viorel Morărescu, directorul general al Direcției Generale de Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la începutul lunii aprilie, citat de Agerpres.
Acum grecii au motivat că Telemeaua de Ibăneşti nu poate obţine protecția la nivel european pentru că însăși numele produsului este de origine greacă. De asemenea, funcționarii europeni au arătat că nici Novacul afumat de Țara Bârsei nu poate obține protecția la nivel european, deoarece peștele este originar din China și nu poate fi atestat ca produs românesc.
În prezent, un singur produs românesc se bucură de protecție la nivel european. Este vorba de magiunul de Topoloveni. Producătorii au reușit să obțină fonduri însemnate de la UE pentru promovarea produsului în țări terțe, ca Elvetia, Rusia sau țările arabe.
În curs de obținerea certificarii la nivel european sunt și alte produse românești, cum sunt Gemul de rubarbăr, Cașcavalul de Săveni, Brânza de Covurlui, dar și Cârnații de Pleșcoi.
Spre comparație, Bulgaria, stat care a aderat la aceeași data cu România la Uniunea Europeana, are cinci produse care au obținut certificarea, un produs pentru care documentația este în curs de verificare și încă unul aflat în perioada de opoziție.
Ungaria, un membru mai vechi al UE, se poate lăuda cu 14 produse înregistrate și un produs pentru care documentația este în curs de verificare, fiind vorba de un tip de brânzeturi pentru care se dorește obținerea certificării de specialitate tradițională garantată.
Croația, care a devenit membră a UE la 1 iulie 2013, are deja un produs care a obținut certificarea de Indicație Geografică Protejată și are alte șase dosare în curs de avizare, potrivit datelor publicate pe site-ul Comisiei Europene.