RADIO RESITA: Dezbatere privind modificarea legii care reglementează organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTV

Publicat de radiomures, 31 martie 2016, 22:05

Proiectul de modificare a legii de funcţionare a televiziunii şi radioului public este văzut cu ochi buni de deputatul Slavomir Gvozdenovici din partea Uniunii Sârbilor din România. Chiar dacă spune că cele două instituţii trebuie sprijinite, consideră că iniţiativa senatorului PSD Georgică Severin nu este una rea:

Trebuie să sprijinim cele două instituţii pentru că ele sunt de interes naţional, nu instituţii private. Acest lucru se întâmplă şi în alte ţări europene, Franţa şi Italia de exemplu. Deputatul militează şi pentru separarea funcţiei de preşedinţe de cea de director general. Slavomir Gvozdenovici crede că scindarea este un lucru bun, dar deocamdată se urmăreşte salvarea televiziunii. Situaţia TVR şi Radio România este comparată cu două mere, unul sănătos şi unul stricat, ambele aflate în aceelaşi coş.

Cele două instituţii ar trebui separate pentru a păstra mărul cel bun, respectiv radioul public sănătos. Desigur în viitor putem vorbi şi de o însănătoşire a mărului stricat, respectiv a SRTV.

Gvozdenovici a recunoscut că TVR-ul se află într-o situaţie dificilă din cauza datoriilor, însă nimeni nu plăteşte pentru asta. Deputatul nu ia în calcul anchetarea foştilor directori ai televiziunii: Nu putem să îi chemăm pe aceştia în plenul Parlamentului pentru că mulţi dintre ei sunt candidaţi şi le stricăm imaginea.

Senatorul UNPR de Caraş-Severin, Ioan Purec consideră că situaţia actuală a televiziunii române este una catastrofală din punct de vedere economic, iar modificările propuse de senatorul PSD Georgică Severin nu vor reuşi să salveze instituţia, cel puţin nu în acest moment.

Soluţia identificată de colegul meu nu este de natură economică sau financiară, astfel încât nu are nicio şansă să salveze televiziunea. Este dacă îmi permiteţi asemeni unei frecţii la picior de lemn.

Ioan Purec este convins că politizare există şi în prezent la cele două societăţi publice TVR şi SRR, dar cu toate acestea, radioul a beneficiat de un management mai bun. Televiziunea română se află în această situaţie din cauza politizării excesive.

Cel puţin la nivelul Consiliului de Administraţie, cele două instituţii sunt politizate. Radioul public a avut parte de un management mai bun, dar televiziunea se află în această situaţie tocmai din cauza politizării excesive. Până la urmă tot acest joc nu este altceva decât unul de imagine.

Campania electorală care se apropie este cea care va amâna votarea modificărilor aduse legii 41 din 1994 până în toamnă, este de părere Erwin Iosef Ţigla, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din România.

Timpul este foarte înaintat, va începe imediat şi campania electorală, iar clasa politică are cu totul şi cu totul alte preocupări în acest moment decât televiziunea şi radioul public.

Transcrierea întegrală a emisiunii-RADOR

RADIO REŞIŢA (31 martie, ora 17:15) – Realizator: Dan Agache – Aşa cum vă spuneam încă de ieri, astăzi vorbim de încercarea parlamentarilor de a modifica legea 41/1994. Este vorba de legea de căpătâi, legea după care funcţionează cele două societăţi publice din România: este vorba de TVR, SRTV şi SRR. Georgică Severin, senator PSD, a introdus în regim de urgenţă o serie de modificări care ar fi trebuit în opinia domniei sale să salveze TVR. Am mai discutat despre acest subiect şi continuăm să o facem până o să reuşim să lămurim parlamentarii de Caraş-Severin şi clasa politică în general că ceea doresc domniile lor să facă nu va conduce în nici un caz la salvarea TVR ci, din contră, vor distruge ceea ce merge bine, adică SRR. SRR este într-o creştere continuă, atât din punct de vedere al audienţei cât şi din punct de vedere financiar. E vorba despre un profit pe care SRR nu l-a avut nicicând. E vorba de o modificare a legii care va conduce într-un final, în opinia noastră, a celor din SRR, la o politizare a Radioului Public, o politizare pe care nici noi, angajaţii, cu siguranţă nici dvs, nu vi-o doriţi. De ce? Pentru că nu vrem să venim în subordinea guvernului, să aparţinem unei formaţiuni politice într-un an, altei formaţiuni politice după alegeri şi cred că noi suntem meniţ să fim doar în slujba dvs. De ce spun acest lucru? Pentru că pe noi ne ghidează nu legea politică, nu politicul, ci deontoligia profesională şi bunul simţ. Noi suntem aici în slujba dvs şi prin tot ceea ce facem vrem să fim în continuare în slujba dvs.

Alături de mine în studiou se află dl Erwin Josef Ţigla – este preşedintele Forului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin şi un om de cultură cunoscut şi recunoscut. Dle Ţigla, vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră. O să vă rog să vorbim pe parcursul emisiunii despre ceea ce înseamnă Radioul Public pentru dvs, atât ca reprezentant al Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin cât mai ales pentru dvs ca om de cultură. Să ne spuneţi în intervenţiile pe care o să le aveţi despre posibilitatea de afirmare şi de a vorbi în cadrul acestui post de radio, Radio România Reşiţa, liber sau constrâns politic, pentru că ascultătorii noştri ne spun că simt că nu este nimic politic în spate şi cu toate acestea politicul ne vrea acolo, în grădina lor. Noi ştim de ce, dar acest lucru nu îl vrem. O să avem şi invitaţi. O să fie dna Ljubica Rajkic, directorul Direcţiei pentru cultură din Caraş-Severin, pe care o vom avea telefonic, va fi alături de noi şi deputatul Uniunii Sârbilor din România, dl Slavomir Gvozdenovici. De asemenea, ne-a promis, fiind în drum spre casă, senatorul Ioan Purec, din partea UNPR că va avea o intervenţie în cadrul emisiunii noastre,pentru a ne spune câteva cuvinte despre acest subiect. Vreau să vă spun, şi ştiţi probabil cu toţii, că ceea ce se doreşte este o modificare a legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTV. Senatorul PSD Georgică Severin propune prin proiectul de lege separarea funcţiei de preşedinte al consiliului de administraţie de cea de director general, atât la SRTV cât şi SRR, şi o serie de incompatibilităţi pentru membrii consiliului de administraţie cum ar fi să renunţe să facă parte dn partide sau din structurile de conducere ale organizaţiilor sindicale pe perioada cât sunt membri ai consiliilor de administraţie. Pe mine nu mă duce mintea prea mult, dar ştiu că dacă pleci dintr-un partid care te propune pentru acea funcţie şi pe o perioadă limitată, un an, doi, trei, patru, faci parte din consiliul de administraţie, după care te întorci la respectiva formaţiune politică, înseamnă că nu eşti membru de partid şi nu faci parte, nu provii dintr-o structură politică? Eu acest lucru nu îl înţeleg, sincer. Avem un prim punct de vedere. Senatorul UNPR Ioan Purec este alături de noi. Bună ziua, dle senator şi vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia noastră.

Ioan Purec: Bună ziua, dle Dan Agache şi bună ziua şi ascultătorilor şi invitaţilor dumneavoastră! Şi eu mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Dle senator, unul dintre colegii dumneavoastră, este vorba de senatorul PSD Georgică Severin, vrea în regim de urgenţă o modificare a Legii 41 din 1994. Vă rog să ne spuneţi care este punctul dumneavoastră de vedere vizavi de această modificare pe genunchi, în regim de urgenţă, punctul dumneavoastră de vedere şi al formaţiunii politice din care faceţi parte, eventual.
Ioan Purec: Da, colegul meu, senatorul Georgică Severin, vrea, în primul rând, în calitatea domniei sale de preşedinte al Comisiei de cultură din Senat, rezolvarea situaţiei financiare a Televiziunii Române. Acesta a fost mobilul iniţiativei domniei sale. Din păcate, soluţia pe care a identificat-o nu este nici de natură economică, nici de natură financiară, nici de natură organizatorică deosebită, care să rezolve situaţia catastrofală, aş spune, din punct de vedere financiar, a Televiziunii Române. Altă hibă, această iniţiativă legislativă, nu are, doar că în această situaţie, în acest moment, este ca o frecţie la un picior de lemn, să îmi fie iertată expresia, pentru Televiziunea Română, repet, doar pentru Televiziunea Română, nu discut despre situaţia Radio România, care se află într-o situaţie fericită, din punct de vedere financiar şi eu îi doresc succes în continuare.
Realizator: Dle senator Purec, am analizat toate propunerile de modificare a legii aduse în dezbatere publică şi în dezbaterea parlamentarilor din Camera Deputaţilor acum. Credeţi-mă, nu am văzut nici un punct care să prevadă o soluţie de rezolvare a problemei Televiziunii Române. Este foarte uşor să spunem: da, vrem să salvăm Televiziunea. În toate aceste modificări mai apare un post în plus – separarea funcţiei de preşedinte de cea de director general. Asta ar însemna, luând-o grosso modo, o cheltuială în plus. Ori niciunde, din punct de vedere economic, nu este prevăzută vreo portiţă de scăpare pentru Televiziunea Română, care, într-adevăr, se află într-o situaţie foarte dificilă.
Ioan Purec: Aşa este, dle Dan Agache, acest lucru l-am spus şi eu: că această iniţiativă legislativă a colegului meu, din păcate, nu a identificat o soluţie pentru rezolvarea dezastrului financiar, vreo 700 de milioane de lei pe pierdere a Televiziunii Române la sfârşitul anului 2014. Deci acesta este şi punctul de vedere al Consiliului Economic şi Social din România. Acesta este, din păcate, şi punctul de vedere, sau e corect punctul de vedere al Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, care a respins, a dat un raport negativ pentru această iniţiativă legislativă. Şi Comisia de muncă a avizat favorabil. Camera Deputaţilor fiind prima Cameră sesizată, se va pronunţa asupra acestui raport, de admitere sau de respingere, întocmit de comisie şi va fi trimis în regim de urgenţă spre Senat, care este Cameră decizională. Deci, şi aceste organisme ale Camerei Deputaţilor au înţeles acelaşi lucru: că această iniţiativă legislativă nu a identificat soluţiile. Despre ce spune această iniţiativă legislativă, putem discuta şi putem avea păreri. Şi despre separarea celor două funcţii, despre modul în care se aleg membrii Consiliului de administraţie, dar din păcate nu asta-i tema. Tema este situaţia financiară catastrofală.
Realizator: Absolut. Şi voiam să vă mai întreb dacă, din punctul dvs de vedere, credeţi că această modificare legislativă s-ar putea produce în actuala sesiune parlamentară, pentru că a fost solicitarea de adoptare a acestor modificări în regim de urgenţă.
Ioan Purec: Domnule Dan Agache, eu cred că parlamentarii sunt suficient de realişti şi nu vor promova o iniţiativă legislativă care nu rezolvă problema. Sigur, repet, îi acord toată prezumţia de bună intenţie colegului meu şi celorlalţi fruntaşi social-democraţi care s-au aliniat alături de domnia sa la această iniţiativă, dar nu rezolvă problema financiară. Celelalte lucruri, repet, le putem discuta şi vedem ce avantaje şi ce dezavantaje prezintă fiecare modificare propusă legii, dar din păcate nu rezolvă /problema/ financiară. Ar trebui, cred, punct şi de la capăt, fiindcă asta înseamnă… E în incapacitate de plată Televiziunea română!
Realizator: Am reţinut. Domnule senator, ştiu că sunteţi foarte grăbit, dar v-aş ruga să rămâneţi pe fir, să-l ascultăm, pentru că în studioul nostru se află domnul Ţigla, reprezentantul Forumului Democratic al Germanilor din Caraş Severin, bine-cunoscut dvs… V-aş întreba pe dvs, domnule Ţigla, din punctul dvs de vedere, ca reprezentant al Forumului German, ca om de cultură, cum priviţi această încercare de modificare rapidă, rapidă a legii pentru o societate, pentru Televiziunea română, fără ca în toate aceste prevederi, aceste modificări care sunt propuse parlamentului să nu fie nici măcar un singur cuvânt despre cum se salvează Televiziunea? În afara declaraţiilor în afara propunerilor că „noi vrem să salvăm Televiziunea”, în modificări nu scrie nici un cuvinţel despre acest lucru.
Josef Ţigla: Desigur, mass-media românească, mass-media importantă din ţara noastră – mă refer aici la cea publică – este extrem de importantă ţara noastră, pentru fiecare individ în parte. Atât Televiziunea, cât şi Radioul public sunt parte din fiinţa ţării şi ceea ce reprezintă Televiziunea şi Radioul publice este de nelipsit în conjunctura actuală a ţării noastre. Faţă de ceea ce se propune în legea respectivă, consider eu că atât Televiziunea şi Radioul, cât şi cei care sunt în consiliile de administraţie ale celor două instituţii trebuie să găsească mijloacele necesare ca să găsească modalitatea de a ieşi din impas. Desigur, sunt conştient de faptul că Televiziunea are problemele sale. Din punctul meu personal de vedere, Radioul merge foarte bine în momentu de faţă şi consider că atât Televiziunea română, cât şi Radioul, şi prin prisma emisiunilor în limbile minorităţilor naţionale din România, contribuie şi trebuie să contribuie mai departe la ceea ce înseamnă importanţa mass-media în ţara noastră.
Realizator: Şi acest lucru este expus aici, pe 105,6 FM, într-un judeţ, într-o zonă în care multiculturalitatea este la ea acasă.
Josef Ţigla: Da, pentru mine… De fiecare dată, vin cu foarte mare plăcere la Radio Reşiţa. Este un studio care e foarte aproape de sufletul meu, fiindcă şi ceea ce am realizat de-a lungul anilor în Reşiţa a fost obiectiv reprezentat prin intermediul mass-media. Aici mă refer în primul rând la Radio Reşiţa.
Realizator: Domnule senator Ioan Purec, spuneţi-mi, dacă e atât de greu să alegi un preşedinte pe actuala lege la Societatea Română de Televiziune, cum va reuşi parlamentul să impună un preşedinte şi un director general, adică două persoane.
Ioan Purec: Domnule Dan Agache, aceasta este, mă rog, operaţiunea care s-a încercat să se rezolve în această săptămână. Parlamentul României a avut două întâlniri, două şedinţe de plen, pentru a desemna un preşedinte director general la Televiziunea Română. Din păcate, nu s-a reuşit. Nu dezbatem acum de ce nu s-a reuşit. Ca atare, la ora actuală, Televiziunea Română este fără consiliu de administraţie şi fără director general. Ce este acuma este o improvizaţie, adică o soluţie de urgenţă. Doamna Irina Radu nu ştiu cât mai gestionează acest post. Se pare că lunea viitoare vom încerca din nou să promovăm. Domnule Dan Agache, oricum, cele două societăţi, atât Televiziunea, /cât/ şi Radiodifuziunea, sunt politizate, cel puţin la nivelul Consiliului de Administraţie. Opt membri din Consiliu îi stabileşte Parlamentul, unul, preşedintele, unul, Guvernul, doi, oamenii muncii şi, dacă nu mă înşe,l al 13-lea, minorităţile. Deci Radiodifuziunea Română se află într-o situaţie fericită, probabil, un management performant, dar Televiziunea Română este politizată şi, din păcate, situaţia ei este victima acestei politizări excesive.
Realizator: Şi atunci pentru ce este bătălia, domnule senator? Pentru o formaţiune politică sau alta care să acapareze funcţiile de conducere? Pentru că tot politic e vorba.
Ioan Purec: Domnule Dan Agache, exprim un punct de vedere personal. Cred că bătălia e pentru imagine. Vine campania electorală şi cred că asta e miza – şi mă opresc aici cu comentariul politic. Dacă vreţi să discutăm altceva, cu plăcere.
Realizator: Vă mulţumesc mult pentru intervenţia dumneavoastră, domnule senator. Vă doresc drum bun şi vă aşteptăm oricând cu drag aici, în studioul Radio România Reşiţa. A fost alături de noi prin telefon senatorul Ioan Purec, din partea UNPR. Nu ştim dacă se va vota această modificare în actuala legislatură. O informaţie pe surse venită, domnule Ţigla, adică de la un parlamentar care doreşte, totuşi, să-şi păstreze anonimatul, spunea mai acum două zile: stai liniştit, Dane, nu se va vota în această sesiune legislativă, pentru că, gândeşte-te şi tu, mai e un pic şi vine campania electorală, n-o să reuşim niciodată să ne aplecăm asupra acestei legi. O să lasăm, probabil, dezbaterea acestei legi pe toamnă. Şi vin şi întreb, domnule Ţigla: unde e caracterul de urgenţă?
Erwin Josef Ţigla: Da, aşa cum aţi spus dumneavoastră, şi eu cred că în această primăvară nu va mai avea loc această dezbatere, având în vedere faptul că timpul este foarte înaintat, începem acuşi campania electorală şi fiecare va avea altceva în activitatea sa decât să dezbată problematica Televiziunii şi a Radiodifuziunii.
Realizator: Da, spunea domnul senator Ioan Purec ceva despre imagine; totul nu este decât imagine. Era nu un punct de vedere politic, ci doar o părere personală: în această campanie electorală se încearcă, de fapt, prin modificările aduse acestei legi, doar câştig electoral, adică o imagine mai bună: cine suntem noi, noi salvăm Televiziunea, noi salvăm Radioul şi să atragem cât mai multe voturi. Nu ştiu, n-am făcut niciodată politică, e chiar atât de dureros acest subiect pentru oamenii politici? Vor neapărat şi cu orice preţ să câştige capital electoral?
Erwin Josef Ţigla: La un moment dat, am fost invitat să particip şi eu la un concurs, pentru a accesa un post în Consiliul de administraţie la Radio Reşiţa, din partea minorităţilor naţionale din judeţul Caraş-Severin. Eu pot să vă asigur că dacă ocupam acel post, chiar nu făceam politică, ci mergeam pe linia de încredere şi linia în care ar trebui să fie fiecare post de radio sau de televiziune, de a arăta corectitudinea întâmplărilor şi a misiunilor oamenilor din acest spaţiu.
Realizator: Vă mulţumesc şi pentru această intervenţie. Îl avem alături de noi pe Slavomir Gvozdenovici, deputat al Uniunii Sârbilor din România. Dle deputat, am onoarea să vă salut!
Slavomir Gvozdenovici: Bună ziua! Şi eu vă salut pe dumneavoastră şi pe toţi cei care vă urmăresc.
Realizator: Alături de mine în studio este şi dl Erwin Josef Ţigla, care vă salută.
Erwin Josef Ţigla: Bună ziua!
Slavomir Gvozdenovici: Salutul meu, de asemenea!
Realizator: Dle Slavomir Gvozdenovici, în Camera Deputaţilor s-a dezbătut, în comisii, ce e drept, acel proiect despre care am vorbit la începutul acestei emisiuni, de modificare a Legii 41 din 1994, privind funcţionarea, statutul sau, mă rog, cartea de căpătâi a celor două instituţii publice, Televiziunea şi Radioul public. Ştiţi foarte bine, dle deputat, că Televiziunea se află într-o situaţie financiară dezastruoasă, cu o datorie foarte mare, fără un consiliu de administraţie, fără un preşedinte director general, pentru că Irina Radu nu mai are mandat, fostul preşedinte director general al Televiziunii Române, are consiliu de administraţie, dar nu mai are preşedinte director general. Încă nu s-a stabilit, politic, nu s-a reuşit stabilirea unui preşedinte director general la Televiziunea Română. Ce ştiţi să ne spuneţi, din acest punct de vedere? De ce?
Slavomir Gvozdenovici: Pot să vă spun numai că îmi pare rău că ne aflăm într-o situaţie, nu vedem calea de ieşire din acest impas şi vreau să vă spun, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură, mass media şi informaţii din Camera Deputaţilor, că într-adevăr, s-au încercat de două ori până acum, consiliul de administraţie a fost ales /…/ Adică s-au făcut alegeri, s-a reuşit să se ajungă la anumiţi numitori comuni, oamenii au fost aleşi, apoi a început calvarul propriu-zis, într-adevăr, calvar. Şi anume, comisia, prima dată, nu l-a validat pe acela care a reuşit să obţină – dl Ordean – care a reuşit să obţină scorul de 7-6, pentru că în Camera Deputaţilor, în plen, de două ori a fost respinsă candidatura dlui Ordean. S-a încercat apoi să se găsească, consiliul administrativ să găsească o altă soluţie, să vină cu un alt candidat. Din păcate, de câteva ori s-a încercat să se voteze şi de fiecare dată, votul era 6 la 6. Aceasta este divizarea politică, din păcate, în care am încercat să nu participăm, cât a fost posibil, reprezentanţii minorităţilor naţionale. Vreau să vă spun că oricât am sprijini Televiziunea, oricât am înţelege situaţia în care se află, dacă există această divizare în sânul ei, în interiorul ei, există mai multe sindicate, fiecare vine cu propuneri, cu pretenţii, cu discuţii, cu scrisori. Nu ştii cum să procedezi în anumite situaţii, dar vreau să vă spun că am ajuns la concluzia ca la Biroul permanent să se propună – şi cred că s-a făcut deja acest lucru – ca să se găsească o înţelegere politică, liderii să găsească o înţelegere politică, pentru că asemenea numiri, totuşi, sunt politice.
Realizator: Am reţinut. Dle deputat Gvozdenovici, v-aş aduce un pic mai spre mine, mai spre Radioul public, pentru că aici ne doare mai tare, oricât am suferi pentru Televiziunea Română, pentru colegii din Televiziunea Română. Pe noi ne doare mai mult Radioul public. Spuneţi-mi, cum vedeţi dumneavoastră toate aceste modificări aduse legii, propuse spre a fi aduse legii de către dl senator Georgică Severin? Cum vor afecta ele…
Slavomir Gvozdenovici: Şi despre aceste propuneri am discutat şi aici părerile sunt împărţite. Am ajuns la concluzia că noi trebuie să amânăm un pic, să ne mai înţelegem, să încercăm să ne înţelegem între noi şi să găsim, iarăşi, un răspuns sau, eu ştiu, o concluzie împreună, pentru că nu este bine ca nici Radioul şi nici Televiziunea să se simtă la un moment dat fără acel sprijin de care au nevoie din partea Comisiei de cultură. Şi vreau să vă spun că în acest sens am luat cuvântul chiar de mai multe ori şi am spus: dacă am avea ceva şi dacă avem ceva de reproşat în anumite segmente, când e vorba despre studiourile regionale, când este vorba, mai concret, despre noi, minorităţile naţionale, că ar trebui mai mulţi oameni, că ar trebui altfel, că ar trebui remunerate mai, cum să spun, mai aproape de Bucureşti, să nu mă exprim altfel./dsirbu/ Şi având în vedere toate acestea, eu am subliniat de fiecare dată: noi trebuie să sprijinim şi SRR şi SRTV pentru că peste tot ele nu sunt simple posturi sau au de la postul central până la cele regionale, nu sunt în aceaşi situaţie ca posturile private. Posturile private îşi pot face programul cum vor; ele sunt de interes public şi aş îndrăzni să spun de interes naţional şi din acest punct de vedere şi Franţa şi s-au dat şi alte exemple îşi sprijină cu sute de milioane de euro aceste servicii de informaţii de interes naţional şi nu văd de ce nu am găsi şi noi o soluţie asemănătoare. Ceea ce înseamnă iarăşi că nu TVR sau SRR – eu spun întotdeauna despre amândouă instituţiile – nu trebuie să depună eforturi să găsească soluţii, la Radio nu este cazul, Radioul a ieşit din asta mult mai bine şi chiar întărită dacă este partea economică. Dar trebuie să găsim o soluţie şi eu sunt convins că având în vedere că am discutat şi că mai toată lumea este deschisă la aceste discuţii şi aşteaptă să ne mai întâlnim, sunt convins că nu o singură dată, de mai multe ori, la comisiile de cultură şi să găsim o soluţie pe care să o propunem plenului, care o va analiza şi va aduce în final o concluzie şi în sensul acesta ca să fie, să funcţioneze aceste instituţii mai bine. Vreau să vă spun că există foarte mulţi membri ai comisiei pentru cultură care consideră că aceste lucruri ar trebui făcute din interior. În acest sens există mulţi oameni cre consideră că nu ar fi rău că pentru început să se separe funcţia aia de preşedinte director în două: o funcţie de preşedinte, una de director general. Eu cred că nu ar fi rău, dar dincolo de toate problemele care s-au ridicat, comisia de cultură sprijină cele două instituţii, acum, fiecare în felul său.
Realizator: Dle deputat, o astfel de scindare a funcţiei de preşedinte de cea de director general cum va salva TVR?
Slavomir Gozdenovic: În primul rând nu ar avea toată puterea un singur om.
Realizator: Dle deputat, la Radio toată puterea este în mâna unui singur om şi suntem pe profit şi în creştere de audienţă.
Slavomir Gozdenovic: Asta este bine, dar eu consider că acolo unde este bine dacă poate fi mai bine, de ce să nu fie? Mai ales când e vorba, iată, de TVR, unde sunt atâtea probleme. Aţi enumerat şi dvs câteva. Eu cred că nu este rău ca această funcţie să fie despărţită în două şi cred că poate ar aduce mai multă linişte, aceea interioară, în cadrul instituţiilor.
Realizator: Dle deputat, oare înainte de a rupe funcţia de preşedinte director general în două nu credeţî că ar fi mai bine să rupem Radioul de TVR şi din acest punct de vedere al legii? E greu să faci o lege pentru cele două societăţi atâta timp cât una este în creştere, este sus în vârful muntelui, iar cealaltă este în prăpastie. Nu poţi să faci o lege care să fie valabilă pentru amândouă societăţile.
Slavomir Gozdenovic: Este o părere interesantă care trebuie luată în calcul, dar eu vreau să vă spun că noi deocamdată discutăm şi despre unii şi despre alţii, s-au făcut şi anumite alegeri. Iată, urmează să se finalizeze ele într-un fel sau altul şi mod sigur nu o să aducă această decizie un singur om sau un grup de oameni, ci vom aduce toţi împreună, aşa cum se procedează democratic în fiecare parlament, prin vot şi eu cred că odată trecută prin comisie legea, aşa cum va ieşi ea din comisie, ca propunere, ca proiect, când va ajunge în plen încă o dată va fi verificată de plenul şi al Senatului şi al Camerei Deputaţilor şi sunt convins că până la urmă se va găsi o soluţie bună, poate cea mai bună, pentru că toţi suntem interesaţi să funcţioneze aceste instituţii în continuare, Radio, aşa, cum a funcţionat, de ce nu, şi mai bine şi să intre pe un făgaş normal şi Televiziunea.
Realizator: Să intre pe un făgaş normal, sunt perfect de acord, atâta doar, că Televiziunea Română are datorii de foarte mulţi ani şi merge pe pierdere şi merge prost de foarte mulţi ani şi este curios cum abia acum, în preajma campaniei electorale, politicienii s-au arătat interesaţi de modificarea unei legi, care, în opinia mea, nu salvează nicicum Televiziunea, care este într-o situaţie foarte gravă acum, iar dumneavoastră, politicienii, pentru că faceţi parte din această categorie, nu v-aţi gândit până acum, dar poate nu e târziu, înainte de votul din Camera Deputaţilor, să solicitaţi prezenţa foştilor preşedinţi ai Televiziunii Române în faţa plenului, pentru a avea explicaţii, cum de s-a ajuns în această situaţie?
Slavomir Gvozdenovici: Sunt convins că este adevărat şi acest lucru, cum spuneţi dumneavoastră şi nu aş avea, personal, nimic împotrivă, dar dacă le chemăm pe aceste persoane – aceste persoane sunt, unii dintre ei, personalităţi -, îi punem într-o situaţie neplăcută pe cei care candidează acum. Vă rog să îmi permiteţi să nu spun mai multe despre această procedură.
Realizator: Păi ar trebui să spuneţi mai multe, dle deputat, pentru că ceea ce spuneţi eu consider că e o declaraţie pentru ziua de mâine. Mâine suntem în 1 aprilie. Cum adică, le stricăm imaginea? Ei au stricat Televiziunea Română, timp de atâţia ani de zile, au adus această societate în faliment. Nu ne ferim să ne jucăm cu cuvintele.
Slavomir Gvozdenovici: Deci vreau să vă spun că în aceste… asta nu este, iarăşi, vă spun ceva ce mai discută şi alţi colegi, dar este şi punctul meu de vedere. În acest scaun de preşedinte director general au stat unele personalităţi care, într-adevăr, sunt oameni iluştri în cultura română şi acum noi ne certăm între noi, se ceartă ei, colegial, în ghilimele, între ei, în cadrul Consiliului şi nu putem să ajungem la un numitor comun. Mi se pare că este trist, din păcate. Dar vreau să vă spun, şi acest lucru l-am subliniat şi l-am spus aproape vociferând: vai de ţara care nu este în stare să-şi menţină aceste instituţii, să le susţină, să le reformeze, dar să le şi sprijine şi dacă pot alte ţări, noi chiar nu putem nimic, aşteptăm numai să ne spună alţii ce să facem?
Realizator: Nu putem, dle deputat, pentru că totul este interpretat politic, inclusiv această ceartă pe funcţie, pe modificarea legii, totul este interpretat politic. La această oră, pe acest proiect de lege, tot ceea ce fac deputaţii – mă rog, deputaţii, pentru că în dezbaterea Camerei Deputaţilor este acest proiect – nu e altceva decât o bătălie pe ciolan. Cine să acapareze Radioul şi Televiziunea publică? Şi cu permisiunea dumneavoastră, am să vă spun o poveste a unui coleg de-al meu, Radu Dobriţoiu, care a interpretat extraordinar de frumos această modificare a legii. Închipuiţi-vă că avem într-un coşuleţ două mere. Unul roşu, frumos, rumen, pe care să îl mănânci şi cu ochii, nu doar cu gura, iar celălalt, putred pe jumătate, cealaltă jumătate este stafidită, urât… Deci, spuneam, cele două mere. Unul bun şi unul stricat, care stau în acelaşi coş. Cum vi se pare dumneavoastră normal, pentru a salva mărul bun? Schimbăm doar coşul şi le punem pe cele două unul alături de celălalt, într-un alt coşuleţ sau separăm cele două mere, cel stricat deoparte, cel bun, în partea cealaltă?
Slavomir Gvozdenovici: Aici eu o să parafrazez… să vorbesc şi eu parabolic, în parabole.
Realizator: Vă rog!
Slavomir Gvozdenovici: Şi să spun: în primul rând, sigur că trebuie separate cele două mere, ca să păstrăm sănătatea măcar a unei instituţii, în cazul acesta, Radiodifuziunii. În acelaşi timp, trebuie să încercăm să facem anumite analize, să vedem cum putem însănătoşi pomul care trebuie să dea roade mai încolo. Şi cred că aici este problema şi aici trebuie să ne aplecăm cu toţii, cu toată atenţia, ca să găsim soluţii, ca acest pom /cu/ mere să rămână roditor şi să fie în folosul comunităţii. Dar eu vă spun, încă o dată, dincolo de aceste mici parabole, metafore, vă spun încă o dată un singur lucru şi anume, încă o dată subliniez, statul român trebuie să se uite un pic în stânga, în dreapta, un pic peste deal, un pic peste două, trei mări şi aşa mai departe, să vadă cum au făcut şi alte ţări./dsirbu/ Eu consider că, dacă a trecut peste tot şi a şters datoria Televiziunii naţionale franceze statul francez, nu putem să facem şi noi acelaşi lucru?
Realizator: Da, domnule deputat Gvozdenovici, dar în alte ţări, inclusiv în Franţa, de care spuneţi dvs, funcţia de preşedinte şi cea de director general, sunt cumulate de una şi aceeaşi persoană, exact ca în România. Vreau să vă spun că această lege, cu toate că are vreo 12 ani de când funcţionează, are ceva vechime, este foarte actuală şi este europeană.
Slavomir Gvozdenovici: Da, eu sunt de acord cu dvs, este europeană, dar dacă putem să facem ceva mai bine?!… Eu vă spun…
Realizator: Şi mai bine facem. Uitaţi-vă la Italia, pentru că tot spuneaţi că statul român, adică dvs, parlamentarii, haideţi să ne uităm şi în curtea italienilor: au făcut acelaşi lucru, au separat funcţia de preşedinte de cea de director general, au văzut că nu merge şi le-au reunificat.
Slavomir Gvozdenovici: La noi, uitaţi, într-un caz a mers unificată, în alt caz nu merge unificată.
Realizator: Şi atunci e proastă legea sau e prost managementul care a fost la cele două instituţii?
Slavomir Gvozdenovici: Îmi daţi voie să-mi termin ideea.
Realizator: Vă rog.
Slavomir Gvozdenovici: Ce-am vrut să spun? Dvs ziceţi că e luptă pentru ciolan, regrupări politice… A început şi la noi, /la sârbi/, a fost un grupuleţ /de sârbi/ şi la dvs, în Reşiţa, şi s-au ales… au rămas cu sala goală ş.a.m.d. Dar nu vorbesc de asta, vorbesc altceva: bănuiesc e mai sigur, un pic mai sigur dacă nu decide un singur om cine câte minute va avea, în ce moment va apărea la Televiziune, la Radio, ci discută doi sau mai mulţi oameni. Eu, din punctul acesta de vedere, zic că nu-i bine niciunde în lume să acapareze un singur om toată puterea…
Realizator: Nici unde în lume, domnule deputat, o persoană, un preşedinte-director general sau două persoane, un preşedinte şi un director-general, nu au ce să caute în politica editorială, fie că e vorba de Televiziune sau de Radioul public. Ar fi culmea, la ora cinci şi un sfert intru în emisiune, la ora cinci să-l sun pe preşedinte, la cinci şi cinci să-l sun pe dl diretor general, să-mi spună cât am voie să vorbesc, despre ce am voie să vorbesc, ce nu am voie să spun să nu supăr în stânga sau în dreapta.
Slavomir Gvozdenovici: Nu, dar o consultare în sensul: să vedem cum, haideţi toţi împreună să găsim soluţia ca să nu se supere un partid sau…
Realizator: Dar nu mă interesează dacă se supără sau nu se supără partidele. Domnule deputat, eu sunt în slujba cetăţeanului, în slujba celui care-şi plăteşte taxa radio şi taxa de televiziune. Eu nu sunt în sluja politicianului, domnule deputat!
Slavomir Gvozdenovici: Aşa ar trebui să fie, dar nu este, din păcate, întotdeauna aşa.
Realizator: Aşa este în Radioul public, de ce încercaţi să ne modificaţi? De ce încercaţi să puneţi mâna dvs, politicienii, pe Radioul public?! Pe Televiziune aţi pus mâna, aţi îngropat-o, acum doriţi să vă servească şi Radiol public… Îmi pare rău pentru dvs, nu cu dvs mă cert, dvs reprezentaţi clasa politică românească actuală, iar la ora actuală tot ceea ce se întâmplă şi înţeleg din ceea ce nu spuneţi dvs, e o bătălie pentru ciolan, pentru acapararea Radioului public.
Slavomir Gvozdenovici: Eu, dacă tot m-aţi invitat, să vă spun şi eu până la capăt.
Realizator: Vă rog!
Slavomir Gvozdenovici: Tot timpul… Eu înţeleg, aveţi argumente, sunteţi poate şi supărat îndreptăţit vizavi de anumite lucruri, dar vreau să vă spun, dacă tot e vorba de bătălie pentru ciolan, dacă este vorba de această bătălie politică pentru care ne pregătim cu toţii, fiecare în felul său, atunci sigur că ideal ar fi ca întreaga instituţie a Radioului şi întreaga instituţie a Televiziunii să nu fie implicate deloc politic. Din păcate, nu se întâmplă întotdeauna aşa! Şi din acest punct de vedere, cred că, dacă se separă cele două…
Realizator: Haideţi să vă iau cu ceea ce dvs solicitaţi: aveţi argumente, aveţi dovezi în acest sens, că în Radiol public se mişcă ceva politic, este o implicare a politicului în Radioul public?
Slavomir Gvozdenovici: Se discută la comisii de cultură… Acolo vin şi propuneri, şi sugestii, şi proiecte, sindicatele apar şi stau de vorbă cu noi, nu stă de vorbă numai consiliul administrativ în frunte cu preşedintele-director sau cu adjuncţii săi sau nu ştiu ce… Deci nu discută un om sau un grup de oameni, discută mult mai mulţi şi, când se ajuge în parlament, întotdeauna majoritatea decide, chiar şi atunci când decizia poate unora nu ne convine./gioan
Realizator: Aici sunt de acord cu dvs. Pentru că timpul nostru este pe sfârşite, dle deputat, aş vrea să îmi răspundeţi foarte pe scurt: de ce doi ani de zile raportul Radioului Public nu a fost discutat de către parlament?
Slavomir Gozdenovic: Păi probabil că nu a ridicat probleme majore şi s-a căutat…
Realizator: Nu. Raportul trebuie analizat de către parlament anual. Or de doi ani de zile, mai exact de când am început să creştem poate mai mult decât şi-ar fi dorit unii sau alţii şi din punct de vedere financiar şi din punct de vedere al audienţei, nimeni nu mai discută – deşi este obligaţia dvs, a parlamentarilor să discutaţi proiectul de lege, să discutaţi raportul de activitate. Oare nu cumva se doreşte schimbarea actualului preşedinte director general şi a întregii echipe care a dus Radioul pe plus, l-a dus în vârf? Nu e vorba oare de luarea capului actualului preşedinte director general Ovidiu Miculescu? Eu aşa pot să o interpretez.
Slavomir Gozdenovic: Păi fiecare poate să interpreteze în felul său. Eu consider că noi avem datoria să discutăm absolut toate problemele care apar în comisia de cultură de interes naţional şi aşa mai departe. /…/ discutăm proiectele care ne parvin în comisie deci /…/ într-un fel mă depăşeşte /…/
Realizator: Din păcate, legătura telefonică este din ce în ce mai slabă, se pare că vă lasă bateria. Vă mulţumesc oricum dle deputat Slavomir Gozdenovic că aţi fost în legătură directă cu noi. Vă promit că sunteţi oricând bine venit aici, reluăm subiectul şi discutăm despre acesta şi despre implicarea politicului în modificarea acestei legi. Dle Ţigla, ca om de cultură cum vedeţi această bătălie pe ciolan, pentru că nu pot să îi spun altfel?
Erwin Josef Ţigla: Cred în Radio România, cred în Radio Reşiţa şi sper ca şi în continuare să fim părtaşii şi beneficiarii acestui public, post public regional.
Realizator: Vă mulţumesc mult pentru prezenţa dvs în studioul Radio România Reşiţa. Vă aştept şi pe dvs oricând, sper că nu la astfel de emisiuni care aduc probleme; vă aşteptăm cu lucruri frumoase, cu lucruri culturale, cu lucruri care să ne spele sufletul de toate aceste mizerii. Să încerc să trag o concluzie? Aţi avut în direct prin telefon doi oameni politici: senatorul Ioan Purec din partea UNPR şi depuatul Uniunii Sârbilor din România, Slavomir Gozdenovic. Cred că aţi reuşit să vă formaţi o impresie, o părere vizavi de ceea ce se încearcă la ora actuală în Parlamentul României vizavi de Radioul Public. Sub pretextul încercării de salvare de la faliment de la TVR se doreşte de fapt capul actualului preşedinte director general Ovidiu Miculescu. De ce? Vă spun eu: pentru că actualul preşedinte director general nu intervine în politica editorială a studiourilor din ţară. Neintervenind în politica editorială, haideţi să îl dăm la o parte, pentru că eu aş vrea ca Radio Reşiţa să spună mai mult de partidul X, Radio Y sau studioul Y să vorbească despre celălalt partid şi uite aşa fiecare cum e mai tare în fiecare judeţ să îşi tragă spuza pe turta lui. Nu mi se pare corect. Vă rugăm, domnilor politicieni, lăsaţi-ne să ne facem treaba aşa cum ştim. Criticaţi-ne, daţi-ne afară dacă trebuie să fim daţi afară, înlocuiţi-ne, dar Radioul trebuie să fie apolitic şi doar în slujba cetăţeanului. Încheiem aici ediţia de astăzi; sper eu că a fost una care să vă capteze atenţia.