[VIDEO] Punctul pe I cu Radu Florea-vww…vocea de la radio…unde e?
Publicat de RADU FLOREA, 2 martie 2015, 00:00 / actualizat: 5 martie 2015, 12:15
www.voceadelaradio…unde e…poate pe site?!
Anii de aur ai radioului s-au dus. A mai rămas ceva din ei,în fonotecă. Era tehnologiilor IT galopante îl pot updata, reconfigura, facebooka, twitteri, dar amprenta inconfundabilă a vocii de la radio nu poate fi recreată de nicio găselniță tip smart-gadget. Aptitudinea, talentul de a crea peisaje sonore numai din timbrul vocii- din puterea pronunției, a intonației și a interpretării cuvântului scris și apoi rostit (adus pe culmi de creație poate numai de teatrul radiofonic, de poezia rostită și de proza citită însuflețit la un microfon), aceste valențe care fac radioul un mediu unic, eu zic așa… că nu pot fi înlocuite de tehnologii performante, și atât. Omul sfințește locul chiar și la microfon, dacă e potrivit, acolo unde e…pus.
Austeritatea( VOCE, MICROFON, CEVA DE SPUS) mijloacelor radiofonice de captare a atenției publicului ascultător și absența pulsiunii narcisiste de fi văzut( ci mai degrabă auzit), au fost provocarea de a lucra… LA RADIO, pentru mulți dintre noi. Nume sonore ale radioului clasic de altădată nu mai sunt azi decât poate în arhivă, și nu doar la studioul regional din Tg.Mureș al SRR. Dar fără lecția lor, astăzi eu cel puțin, nu eram unde sunt. De la ei am învățat cum să fac vocea și vorba să conteze, să captez atenția, să generez empatie și emoție. La televiziune e altceva. Imaginea este facil-emoționabilă ca prim stimul, față de vocea care nu se vede, dar ase aude!?
Imaginea îți sare în ochi, se spune. Pentru ca vocea și cuvântul rostit să facă asta, să lase urme, să facă impresie în mintea ascultătorului, să creeze apoi nevoia și reflexul de a asculta, pentru asta ele- vocea și cuvântul- trebuie încărcate de semnificația mesajului. Nu-i de ajuns cum spui, o poate face orice actor, să interpreteze, trebuie să și ai ce spune.
Astăzi Radio Tg.Mureș împlinește, dacă bine socotesc, 57 de ani de la prima emisie în eter. În 2 martie 1958 se întîmpla asta, atunci RTM prindea viață. Suma de ani dă bine, știu, e vârsta apogeului, a experiențelor cuantificatoare, a deplinei maturități, bla-bla-bla, știm și simțim asta. Dar mai simțim ceva: viteza cu care curge timpul pe lîngă noi. Iar pentru ca radioul să nu fie tras pe dreapta în noianul mass-media, uitat într-un colț al dulapului din bucătărie, atunci el trebuie să se modernizeze din mers, din ascultat. O face prin social-media, prin campaniile de tot felul și interactivitatea cu publicul; în stradă și chiar pe bicicletă, de 15 ani mereu prezent la întîlnirea de primăvară cu Transilvania. Prin siteul mereu nou, webcam de emisie, live și on-line pe facebook și twitter, toate sunt eforturi ca vocea RTM, în vârstă de 57 de ani, să țină pasul cu imaginea care domină media acestor vremuri. Dacă și reușește, asta numai publicul care mai ține la vvv.voceadelaradio, va ști să hotărască.
Am zis și eu, n-am dat cu parul…
comentariu de Radu Florea