Problema câinilor vagabonzi, rezolvată la Întorsura Buzăului
Asta după ce ani de zile administrația locală a avut probleme cu câinii care ajung în oraș, unii aduși cu mașini din satele limitrofe.
Publicat de Stan Lucian, 22 octombrie 2024, 17:00
Până acum doi ani, ecarisajul din Întorsura Buzăului era asigurat de o firmă din Odorheiu Secuiesc, care a solicitat pentru ridicarea unui câine un preț cuprins între 300 și 700 de lei, neacceptat însă de Consiliul Local.
Primarul din Întorsura Buzăului, Raul Urdă, a arătat că nici la 1000 de lei n-au găsit o firmă de ecarisaj, până au aderat la o asociație din Gurgiu:
Nu vrea nimeni să ia nici 1000 de lei pe câine, pentru că au cheltuieli foarte mari și nu merită. Am găsit o asociație din Giurgiu, în care sunt 53 de primării. Când am aderat la ei, toate problemele noastre referitor la câini s-au transferat, conform contractului, către ei. Am avut o acțiune în care au ridicat 49 de câini și ne-au semnalat cetățenii că mai sunt cam 20 și în alte părți, pe domeniul public. Ne-au promis că până la final de lună mai facem o acțiune. E o problemă cu câinii care ajung din comune în oraș, aceștia nu sunt cipați și înregistrați. Nu este normal ca din banii comunității, primarul să fie singurul care plătește și răspunde, pentru că mai multe instituții ale statului nu-și fac datoria – poliția animalelor și DSV-ul.
Raul Urdă a mai spus că pe această temă a fost convocată o ședință la Prefectură, iar atât Poliția Animalelor cât și Direcția Sanitar Veterinară ar trebui să verifice sterilizarea, ciparea și înregistrarea câinilor din curțile oamenilor.
Instituțiile susțin că nu au suficient personal pentru a face acest lucru. Mai mult, Poliția animalelor a amendat primăria și pe toate UAT-urile din jur, afirmă primarul din Întorsura Buzăului
Purtătorul de cuvânt al IPJ Covasna, Gabriela Dinu, spune că înainte de aplicarea sancțiunii polițiștii au informat autoritatea locală privind obligațiile legale ce îi revin:
Sancțiunea a fost aplicată doar în urma documentării cazurilor de animale identificate pe domeniul public, în care nu au fost întreprinse măsurile necesare pentru remedierea situației. În paralel cu aceste măsuri, au fost întreprinse activități de informare și conștientizare în rândul populației, desfășurate tot într-o manieră graduală, pentru a responsabiliza cetățenii cu privire la gestionarea adecvată a animalelor și prevenirea abandonului acestora pe domeniul public.
Managerul Asociației pentru Protecția și Supravegherea Animalelor IVETS, Adrian Enică, a explicat că aceasta funcționează pe principiul aderării UAT-ului, care plătește o taxă de 10 lei pe fiecare locuitor:
Noi ne-am asumat, în baza cotizației de aderare, să facem campanii de sterilizare și un recensământ al animalelor din localitate. Această campanile înseamnă că microcipăm animalele care sunt în fiecare gospodărie și îi transformăm pe oameni din deținători în proprietari de animale. Când cineva are acest câine microcipat, și este pe numele său, în momentul în care eu, ca asociație capturez un animal care are stăpân, aceasta e o infracțiune care se pedepsește cu o amendă de 5000 de lei pe care ar trebui să o dea ori primăria dacă au poliție locală, sau Biroul poliție animală.
ASPA IVET are la Uzun, localitate între București și Giurgiu, cel mai mare adăpost privat de animale fără adăpost din țară cai, câini, oi, păsări etc), autorizat pentru 1800 de capete.
Autor: Valeriu Russu
