PPI cu Radu Florea-Home alone…pînă când?
Publicat de RADU FLOREA, 1 iunie 2015, 00:07
“Home alone” de Ziua lor. Până când?!
Nevoia îl învață pe om, se zice din bătrâni, la buna la țară. Nevoia și lipsa de orizont l-au “învățat”, forțându-l de fapt, pe român se plece în lume. Pentru ziua de mâine a copiilor lui sau chiar pentru a lui personal. Așa se face că după aderarea din 2007 și chiar înainte, românul de rând a reluat valul migrației de la începtul secolului trecut,de prin 1910-1911, de când cu “profetul, aurul și ardelenii”.
Astăzi, nu doar ardelenii își părăsesc familiile plecând la muncă în străinătate, de parcă în România nu a mai rămas nimic de făcut.Și în unele privințe aproape nu mai e nimic de făcut. Răul a ajuns la rădăcină. Olteni, moldoveni, bănățeni toți o iau spre vestul Europei, muncind de toate pentru un ban în plus față de nimicul pe care-l primeau în țară, ca salriați sau ca asistați social, fără loc de muncă.
Baiul e că rămân acasă copiii singuri doar cu mama, cu bunicii sau cu o altă rudă mai mult sau mai puțin implicată afectiv față de cum o poate face un părinte biologic. Sunt zeci și sute de mii de copii în România lui 1 iunie de azi, traumatizați afectiv de lipsa unui părinte sau de lipsa ambilor părinți plecați în lume pentru o viață mai bună. O și găsesc ei pentru copiii lor? Niciun fel de asistență socială de acasă, ongistă sau ogistă, nu poate face cât o vorbă dulce sau cât zâmbetul mamei. Sau o miuță în curtea blocului cu tata.
Astăzi fenomenul “home alone”- al copiilor rămași singuri acasă- este cu consecințe directe asupra societății românești, a generațiilor de mâine. Nu mai puțin de 350 de mii de copii aveauîn 2008, cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, peste o treime dintre aceștia,126.000 de copii, aveau ambii părinți plecați de lîngă ei pentru joburi pe afară, arată un studio Unicef. Merită banul sau merită copilul luarea acestei decizii? Numai părintele are puterea de a lua decizia. Dar cu ce consecințe pentru dezvoltarea copilului?
Mă întreb și vă întreb, astăzi, de ziua lor, de ziua tuturor copiilor…
comentariu de Radu Florea
