Orchestra Naţională Radio, concert în memoria Regelui Mihai I al României

Publicat de radiomures, 8 decembrie 2017, 14:43

În memoria Regelui Mihai I al României, Orchestra Naţională Radio a modificat programul concertului care va avea loc vineri, 8 decembrie, ora 19:00, la Sala Radio.

Sub bagheta dirijorului Matthias Manasi, programul serii va include, în prima parte, Poemul op. 25 pentru vioară şi orchestră, de E. Chausson, Romanţa op. 50 în fa major pentru vioară şi orchestră, de L. van Beethoven şi Meditaţie din opera Thaïs de Jules Massenet. Solistul invitat al primei părţi va fi violonistul Alexandru Tomescu.

În partea a doua a concertului, Orchestra Naţională Radio, alături de Corul Academic Radio, condus de Ciprian Ţuţu, va interpreta Recviemul în re minor, op. 48 de G. Fauré, cu participarea sopranei Veronica Anuşca şi a baritonului Ştefan Ignat.

În prezent director muzical al Nickel City Opera din Buffalo, Statele Unite, Matthias Manasi a colaborat cu orchestre de prestigiu din Europa şi SUA, fiind deopotrivă dirijor şi un excepţional pianist.

Cu o carieră naţională deja consolidată şi cu o expunere internaţională în plină ascensiune, Alexandru Tomescu cântă din 2007 pe vioara care i-a aparţinut lui Ion Voicu. A realizat, câţiva ani la rând, Turneul Stradivarius, concertând în zeci de localităţi, cu programe care au cuprins câteva integrale-eveniment pentru viaţa muzicală românească şi care i-au conturat reputaţia de a fi, astăzi, unul dintre cei mai bine cotaţi violonişti români.

Cu premii câştigate la concursuri de operă din ţară şi nu numai, Veronica Anuşca este una dintre vocile apreciate ale scenei lirice din România, iar în prezent colaborează frecvent cu Opera Naţională din Bucureşti.

Fost solist al Operei de Stat din Salzburg şi prim-solist al Operei Naţionale Bucureşti, baritonul Ştefan Ignat are în palmares apariţii pe scene de referinţă ale lumii muzicale, în stagiunea 2015 / 2016 interpretând rolul Iago din opera Othello la Metropolitan Opera din New York.

Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

Biletele şi abonamentele pentru evenimentele Orchestrelor şi Corurilor Radio se pot achiziţiona on-line prin reţeaua www.bilete.ro. Acestea se pot achiziţiona şi la casa de bilete a Sălii Radio şi sunt disponibile, de asemenea, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi în magazinele Germanos şi Inmedio, semnalizate Bilete.ro.

Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro.

Biografii

Matthias Manasi

Apreciat atât de public, cât şi de muzicienii cu care a colaborat, Matthias Manasi desfăşoară o frumoasă activitate artistică, în calitate de dirijor şi pianist. A fost capelmaistru al Operei de Stat din Wrcoław, Polonia, fiind responsabil pentru numeroase producţii de operă, iar în 2012 a fost dirijor invitat al Operei Naţionale Polone. A fost director muzical al Festivalului Internaţional Punta din Montevideo, dirijor şef al Orchestrei Camerata Italiana din Napoli, în perioada 2007-2010 a fost capelmaistru al Erzgebirgische Philharmonie Aue, iar în 2013 a fost dirijor al Operei din Constanţa. Matthias Manasi a avut şansa de a fi asistentul lui Miguel Gomez Martinez la Orchestra Radiodifuziunii bavareze şi capelmaistru al Operei din Passau, Germania.

A colaborat cu Wiener Mozart Orchester, Orchestra Sinfonica di Roma, Orchestra Sinfonica Metropolitana di Bari, Orchestra Operei de Stat din Hanovra, Opera de Stat Braunschweig, Opera din Leipzig, Opera din Kassel, Opera din Oldenburg. A dirijat numeroase spectacole de operă: La Bohème, Don Giovanni, Flautul fermecat, Cavalerul rozelor, Parsifal, Olandezul zburător, Macbeth, Pescuitorii de perle, Samson şi Dalila, Evgheni Oneghin, şi a fost invitat la celebrul Festival Rossini în Bad Wildbad.

Personalitatea sa artistică se manifestă şi la claviatura pianului, Matthias Manasi fiind recunoscut ca un pianist de excepţie care a susţinut concerte şi recitaluri în toată lumea. Pasiunea pentru pian şi dirijat a fost un factor determinant care l-a însufleţit să le studieze în paralel, astfel că după studii de pian cu Andrejz Ratusinski şi dirijat cu Thomas Ungar la Universitatea de Muzică din Stuttgart, s-a perfecţionat cu Karl Österreicher în arta dirijorală şi în arta pianistică alături de Carmen Piazzini. În 1995 a primit diploma de licenţă pentru interpretare pianistică la Universitatea din Karlsruhe şi o diplomă de dirijat în cadrul Universităţii de Muzică din Stuttgart, în 1996. A participat la cursuri de măiestrie interpretativă cu Gianluigi Gelmetti, Jorma Panula, Kurt Masur, iar după terminarea studiilor a fost asistent al lui Manfred Honeck şi Hilary Griffith.

Alexandru Tomescu

Cel mai cunoscut violonist român contemporan, Alexandru Tomescu (născut în 1976), întruneşte, în conştiinţa publicului, amprenta unei vocaţii şi a unui destin artistic, dublate de o energie puţin obişnuită pentru a le traduce în faptă şi, în plus, cu şansa de a cânta pe o vioară Stradivarius.

Fiu al unei familii de muzicieni, studiază primii şapte ani cu mama sa, Mihaela Tomescu, profesoară de vioară la Liceul de Muzică George Enescu din Bucureşti. De la vârsta de şase ani cântă acompaniat de tatăl său, pianistul Adrian Tomescu, participând la numeroase evenimente şi concursuri muzicale. Formaţia lui e desăvârşită între 1995 şi 1999 la Conservatorul din Bucureşti, cu Ştefan Gheorghiu, cel mai important pedagog român în şcoala de vioară a momentului. Obţine burse de studii în SUA şi Elveţia, unde studiază cu Eduard Schmieder (2000) şi cu Tibor Varga (2001), iar în paralel participă la cursuri de perfecţionare cu Ruggiero Ricci, Igor Oistrah şi Hermann Krebbers.

Dintre numeroasele competiţii naţionale şi internaţionale câştigate, trebuie menţionate Concursul Paganini (Genova, 1995), Concursul Marguerite Long – Jacques Thibaud (Paris, 1999) şi Concursul George Enescu (1999). A concertat sub bagheta unor dirijori importanţi, între care Kurt Masur şi Valery Gergiev, alături de pianişti precum Valentina Lisitsa şi Eduard Kunz, în săli celebre ca Berliner Philharmoniker, Carnegie Hall, Concertgebouw, Théâtre des Champs-Élysées.

A înregistrat pentru posturi de radio şi televiziune româneşti, dar şi din Anglia, Franţa, Elveţia, Germania, Olanda, Polonia, SUA şi a realizat numeroase imprimări pe CD, dintre care se cuvin amintite Alexandru Tomescu at Moscow (cu concerte de Paganini şi Mendelssohn), Romanian Piano Trio (trei discuri cu lucrări camerale de Mozart, Beethoven, Schumann, alături de Horia Mihail şi Răzvan Suma), Simply Mozart (patru concerte mozartiene sub bagheta lui Horia Andreescu) sau Ad Libitum – Primus (cvartete de Beethoven, Haydn, Sibelius, cu Alexandru Tomescu la vioara I).

Din anul 2007, în urma unui concurs, îi este încredinţată, deocamdată până în 2018, vioara Stradivarius Elder – Voicu, care a devenit protagonista câtorva îndrăzneţe proiecte muzicale de anvergură şi notorietate, cu finanţare privată, în care, sub genericul Turneul Stradivarius, violonistul a concertat în zeci de localităţi din ţară, cu programe care au cuprins câteva integrale-eveniment pentru viaţa muzicală românească, asociind uneori recitalul cu secvenţe inedite de performance: cele 24 de capricii ale lui Paganini, cele şase sonate pentru vioară solo de Ysaÿe, sonatele şi partitele pentru vioară solo de Bach, sonatele pentru vioară şi pian de Prokofiev şi integrala lucrărilor pentru vioară şi pian de Enescu (cu Eduard Kunz la pian). O parte din aceste programe au fost înregistrate pe CD-uri şi DVD-uri care s-au bucurat de un mare succes: Paganini 24/24, Stradivarius Obsesii, Bach to Basics.

O dominantă a profilului de artist al lui Alexandru Tomescu este abnegaţia de a duce marea muzică către oamenii obişnuiţi şi de a dedica activităţii caritabile o parte însemnată din evenimentele muzicale în care evoluează. Artistul e vizibil însufleţit de pasiunea cauzelor nobile şi prezenţa lui pe scena publică românească se distinge odată mai mult prin acest altruism.

Ciprian Ţuţu

Născut la Braşov în 26 octombrie 1979, dirijorul Ciprian Ţuţu a absolvit cursurile Facultăţii de Muzică din oraşul natal (specializarea Pedagogie Muzicală – dirijat cor academic şi masterat în Stilistică dirijorală), beneficiind de îndrumarea maeştrilor Nicolae D. Bica (Dirijat coral), Ludovic Bács (Dirijat vocal-simfonic) şi Dan Buciu (Tehnici moderne de analiză muzicală). În perioada 2006-2010 a participat la cursuri susţinute de dirijorii Victor Dumănescu (Academia de Muzică din Cluj-Napoca), Octav Calleya (Conservatorul Superior de Muzică din Malaga, Spania) şi Mihai Diaconescu (Universitatea de Muzică din Bucureşti).

În anul 2013 a susţinut teza de doctorat în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, obţinând titlul de Doctor în Muzică. În 2015 absolvă cursurile postdoctorale din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, având ca temă de cercetare Vocea umană şi implicaţiile ei în interpretarea corală contemporană. Ciprian Ţuţu a desfăşurat activităţi didactice în cadrul mai multor instituţii de învăţământ braşovene. Din anul 2004 este cadru didactic titular la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. În prezent este lector universitar, activând ca dirijor al clasei de operă (din 2004), dirijor al corului specializării Pedagogie Muzicală (din 2005) şi dirijor al orchestrei Facultăţii de Muzică (din 2009).

Din 2000, Ciprian Ţuţu este dirijor al Corului Gheorghe Dima din Braşov. Activitatea dirijorală cuprinde manifestări artistice diverse, de la spectacole de operă, până la concerte a cappella, cu acompaniament, precum şi vocal-simfonice, în compania unor importante orchestre din ţară (Braşov, Oradea, Cluj-Napoca, Bucureşti) şi străinătate. Ca dirijor al corului mixt Gheorghe Dima a concertat în anul 2005 alături de orchestra Filarmonicii Dmitri Şostakovici din Sankt Petersburg, iar în 2007 a prezentat, alături de Filarmonica din Roma, o lucrare contemporană – oratoriul San Camillo de Lellis de Colafranceschi. A pregătit şi condus peste 10 proiecte de operă cu studenţii specializării Interpretare Muzicală – Canto din cadrul Facultăţii de Muzică Braşov, între care Bastien und Bastiennne în anul aniversar Mozart (2006), Il trittico în anul aniversar Puccini (2008), The little sweep de Britten (2011) ş.a.

Reunind studenţii celor trei specializări ale Facultăţii de Muzică din Braşov (Canto, Pedagogie şi Interpretare Muzicală), Ciprian Ţuţu a coordonat şi dirijat o serie de proiecte vocal simfonice, printre care: în 2006 Petite messe solennellede G. Rossini, în 2008 Matthäus Passion de J.S. Bach, în 2009 Nelsonmesse de J. Haydn (comemorarea a 200 de ani de la trecerea în nefiinţă a compozitorului austriac), în 2010 Stabat Mater de G. B. Pergolesi, în 2011 Der 42 Psalm de F. Mendelssohn Bartholdy, în 2012 Requiem de W.A. Mozart, în 2013 Requiem de G. Verdi, în 2014 Stabat Mater de Rossini, în 2015 Misa în Sol major de F. Schubert (200 de ani de la compunere) şi Gloria în re minor de A. Vivaldi (300 de ani de la compunere).

Din 2012 ocupă funcţia de maestru de cor la Opera Braşov, de-a lungul celor patru stagiuni pregătind sau dirijând ansamblul coral al instituţiei în peste 100 de spectacole, printre care premierele operelor Madama Butterfly de Puccini, Tosca de Puccini, Il Tabarro de Puccini, Flautul fermecat de Mozart, Il Trovatore de Verdi, operetei Ţara surâsului de Lehár şi a oratoriului Stabat Mater de Rossini. De asemenea, Ciprian Ţuţu s-a aflat la pupitrul orchestrei Operei Braşov, conducând în perioada 2013-2015 un număr de 7 gale sau concerte de arii şi coruri din opere.

În 2011 devine membru al cvintetului vocal Anatoly alături de care participă la concerte, recitaluri, festivaluri şi concursuri în ţară şi străinătate. Anul 2014 este marcat de obţinerea a două importante distincţii pentru palmaresul cvintetului Anatoly: premiul I şi trofeul Concursului Coral A ruginit frunza din vii, Chişinău, Moldova, precum şi premiul II la Concursul Coral Internaţional de la Tolosa, Spania. Împreună cu ceilalţi membri ai formaţiei a realizat două compact discuri – Tainica grădină (2012) şi Poveste de Crăciun (2013), precum şi DVD-ul Ninge iar (2015), în calitate de interpret şi aranjor.

În 2015 obţine o bursă din partea Universităţii Transilvania Braşov şi participă la Masterclass-ul Internaţional de Dirijat şi Cânt Coral de la Sarteano, Italia, unde studiază cu Simon Carrington (Yale University, SUA şi fondator al sextetului vocal The King’s Singers), Brian O’Connell (Boston University, SUA) şi Bronislawa Falinska (Padua Music Conservatory, Italia). În prezent Ciprian Ţuţu este dirijorul Corului Academic Radio.

Veronica Anuşca

Veronica Anuşca a absolvit cursurile de licenţă şi masterat ale Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, la clasa de canto a prof. univ. dr. Ionel Voineag, iar în prezent este doctorand al aceleiaşi instituţii, sub îndrumarea prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu.

Are un palmares impresionant de premii şi distincţii, printre care: Marele Premiu la Concursul Internaţional de Interpretare Vocală Sabin Drăgoi din Timişoara, Premiul I la Concursul Internaţional de Canto Maeştrii Artei Lirice Petre Ştefănescu-Goangă, Opera Naţională Bucureşti, Premiul II la Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée, Brăila, Premiul I la Concursul Naţional al Liedului Românesc de la Braşov, organizat de soprana Mariana Nicolesco, Premiul III la Concursul Internaţional Grand Prix de l’Opera, Opera Naţională din Bucureşti. Veronica a fost distinsă cu Premiul şi Medalia de Excelenţă pentru Performanţă Artistică, la Gala Premiilor Uniunii Muzicienilor Interpreţi din România, 2011 şi Premiul pentru Debut Secţiunea Operă în Gala Premiilor VIP pentru Artele Spectacolului Muzical (2011).

Veronica se bucură de aprecierea publicului românesc fiind invitată de opere, filarmonici şi instituţii de cultură din toată ţara. Este solist colaborator al Operei Naţionale din Bucureşti, unde a debutat în 2010 în cadrul Studioului Experimental de Operă şi Balet Ludovic Spiess, cu rolurile Rita de Donizetti şi Giulietta din I Capuletti ed I Montecchi de Bellini. Urmare a clasării sale pe locul I la Concursul Internaţional Maeştrii Artei Lirice organizat de aceeaşi instituţie (2011), a debutat în rolurile Adela din Liliacul de Strauss, respectiv Oscar din Un ballo in maschera de Verdi. Au urmat rolurile Gilda din Rigoletto, Musetta din La Bohème de Puccini şi rolul titular în Lucia di Lammermoor, de Donizetti.

Ştefan Ignat

Este absolvent al Academiei de Muzică Bucureşti, promoţia 1995. În perioada 1995 -1998 a studiat la Universitatea Mozarteum din Salzburg, beneficiind de o bursă de studii din partea Guvernului austriac, iar până în anul 1999 a fost solist al Teatrului de Stat din Salzburg (Austria). Din anul 1999 este prim-solist al Operei Naţionale din Bucureşti. Din 2010 este doctor în muzică.

În 1997 a câştigat premiul III şi premiul Guvernului japonez la Concursul Internaţional de Canto Voci Verdiane de la Bussetto, Italia. În anul 2002 a primit premiul Ohanesian acordat de Forumul Muzical Român, iar în 2003 i-a fost decernat premiul Arte pentru interpretarea rolului Oedipe din opera lui George Enescu. În anul 2006 a primit premiul revistei Actualitatea muzicală pentru realizarea celor patru producţii cu opera Oedipe de George Enescu.

A debutat ca solist în 1996 cu rolul Contele de Luna în Il Trovatore de G. Verdi, pe scene din Germania şi Austria. Au urmat o serie de producţii şi premiere în România şi pe scene internaţionale (Theater fur Voralberg, Bregenz, Festivalurile de Operă Gars am Kamp şi St Margarethen, Austria, Bangkok, Thailanda, Loches şi Ramatuel, Franţa, Salonic, Grecia, Pedraza, Spania etc.).

Repertoriul său este variat, dintre cele mai importante roluri din opere amintim: Oedipe din Oedipe de G. Enescu, Wotan, în Aurul Rinului de R. Wagner, Scarpia în Tosca de G. Puccini, Contele de Luna în Trubadurul, Iago în Otello, Nabucco în Nabucco, Germont în Traviata, Amonasro în Aida de G. Verdi.

Participă constant la Festivalul Internaţional George Enescu începând cu ediţia 2003, când a interpretat rolul titular din Oedipe de G. Enescu, la fel ca şi la ediţia din 2005. La ediţia din anul 2007 a participat la Concertul de deschidere, în opera Carmen de G. Bizet cu rolul Escamillo alături de tenorul José Cura şi partea de bariton din Carmina Burana de Carl Orff împreună cu orchestra Filarmonicii din München, iar la ediţia din anul 2009 a interpretat din nou rolul titular din opera Oedipe de George Enescu, de această dată în producţia realizată de Theatre du Capitole din Toulouse, precum şi rolul principal din opera Celan de Peter Ruzicka. La ediţia festivalului din 2011 a realizat o nouă producţie a operei Oedipe de George Enescu şi a interpretat Hölderlin, de Peter Ruzicka, cu orchestra Filarmonicii Banatul din Timişoara, sub bagheta compozitorului.

La ediţia din anul 2013 a Festivalului Internaţional George Enescu a interpretat rolul Iago din opera Othello de G. Verdi, în noua producţie a Operei Naţionale Bucureşti, în regia Verei Nemirova şi sub bagheta lui Keri-Lynn Wilson. Ca şi la ediţiile anterioare, a interpretat rolul titular din opera Oedipe de G. Enescu.

În cursul anului 2014 a interpretat rolul Scarpia din opera Tosca de G. Puccini, în noua producţie a Operei Naţionale Bucureşti, sub bagheta dirijoarei Keri-Lynn Wilson, iar în luna februarie 2015 a debutat în rolul Falstaff în producţia Operei Naţionale Bucureşti, sub bagheta dirijorului Guillermo Garcia Calvo şi în regia lui Graham Vick. În stagiunea 2015-2016 a făcut parte din echipa care a realizat producţia operei Othello (rolul lui Iago) la Metropolitan Opera din New York. A fost ovaţionat pe scenele lumii în rolul Oedipe la Cagliari – Italia, Illinois – SUA, unde, datorită acurateţii muzicale, casa de discuri Albany Records editează un CD cu această capodoperă enesciană. A susţinut la Teatrul Naţional Sao Carlos din Lisabona rolul Wotan din opera Aurul Rinului de Wagner, în regia lui Graham Vick.

În anul 2011 a primit recunoaşterea naţională sub forma Premiului Revistei VIP pentru cel mai bun solist de operă al anului. A iniţiat proiectul Oedipe pe înţelesul tuturor, un concert-conferinţă prin care explică publicului creaţia lui George Enescu, atât din punct de vedere muzical cât şi al libretului, facilitând astfel apropierea de capodopera enesciană. Proiectul a fost susţinut cu succes la Muzeul George Enescu din Bucureşti, Casa memorială George Enescu Sinaia şi Tescani, Opera Naţională Bucureşti, Opera Română din Craiova, în cadrul Festivalului Internaţional Elena Teodorini, Filarmonica Banatul din Timişoara, Centrul Cultural Casa Artelor, Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oraviţa, Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski din Constanţa, Sala Patria din Braşov, Universitatea de Muzică din Cluj-Napoca, Casa de Cultură din Beiuş, Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai din Oradea, Muzeul Memorial George Enescu din Dorohoi, Sala Festivă a Bibliotecii Judeţene Astra din Sibiu, la Muzeul Naţional Cotroceni precum şi la Institutul Cultural Român de la Praga şi New York.

În cadrul ediţiei 2017 a Festivalului Internaţional George Enescu, a prezentat cu succes Oedipe pe înţelesul tuturor la Liceul român Nicolae Bălcescu din Gyula-Ungaria, Casa de cultură Reghin şi Filarmonica de Stat Oradea. Este autorul cărţii Oedipe – o viziune interpretativă, publicată în 2015 la Editura Muzeului George Enescu. Din 2013 Ştefan Ignat este profesor asociat la Departamentul Arte al Facultăţii de Litere din Craiova.