Oameni & Fapte – 9 martie
Publicat de MIRELA ROTAR, 9 martie 2022, 06:00
– Este cea de-a 68-a zi a lui 2022. Au mai rămas 297 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:47 şi va apune la ora 18:19.
– Creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici îi sărbătoresc astăzi pe Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia, iar în România este „Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989”. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România arată că, în timpul regimului comunist, existau în ţară 44 de penitenciare şi 72 de lagăre de muncă forţată pentru deţinuţii politici, unde au pătimit peste 3 milioane de români, dintre care 800.000 au murit.
– În 1371 s-a întemeiat o episcopie catolică la Siret, capitala Moldovei, al cărei prim titular a fost călugărul franciscan Andrei Wasilo din Cracovia, iar la 9 martie 1796 împăratul francez Napoleon Bonaparte s-a însurat cu Josephine de Beauharnaus, văduva unui ofițer francez executat. În 1831 regele Ludovic Filip I al Franței a înființat Legiunea Franceză Străină.
– În 1842 a avut loc, la Teatrul „Scala” din Milano, premiera absolută a operei „Nabucco” de Giuseppe Verdi – un succes extraordinar datorat, în mare parte, şi interpretării sopranei Giuseppina Strepponi, iar la 9 martie 1880 a apărut Legea privind organizarea Dobrogei, act care stabilea o nouă organizare a acestui teritoriu românesc, integrat în graniţele ţării în urma Războiului de Independenţă din 1877-1878 şi a Tratatului de pace de la Berlin, din 1878.
– În 1885 a avut loc, la Bucureşti, premiera piesei dramatice „Ovidiu” scrisă de Vasile Alecsandri şi pusă în scenă de Grigore Manolescu, care a jucat şi rolul principal, iar la 9 martie 1907 răscoala ţărănească izbucnită în urmă cu o lună în satul Flămânzi, din judeţul Botoşani, a cuprins toată Muntenia şi Oltenia, manifestându-se cu o deosebită violenţă.
– La 9 martie 1927 a intrat în vigoare Convenţia internaţională privind interzicerea sclaviei, iar în 1945 s-a restabilit administraţia românească în nordul Transilvaniei, ocupat de Ungaria horthystă în 1940. La 9 martie 1959 afacerista americană Ruth Handler a creat păpuşa „Barbie” după un model german de desen animat. „Barbie” este prima păpuşă produsă la scară largă, care are caracteristici ale adulţilor, iar denumirea de „Barbie” vine de la numele fiicei creatoarei americane.
– În 1967 Svetlana Allilueva, fiica dictatorului sovietic Stalin, s-a refugiat în ambasada americană din India, iar la 9 martie 1991 aveau loc, la Belgrad, ample demonstrații împotriva preşedintelui sârb Slobodan Milošević, soldate cu doi oameni uciși. Tot în 1991, Tratatul de la Maastricht (noul tratat al Uniunii Europene) a pus bazele conceptului de monedă unică, Euro – cu simbolul €, care a intrat în folosință la 1 ianuarie 2002. În 9 martie 2012 alpiniștii polonezi Adam Bielecki și Janusz Gołąb au realizat prima ascensiune pe timp de iarnă a vârfului pakistanez Gasherbrum I (numit și Hidden Peak, sau K5), al 11-lea munte din lume ca înălţime.
– La 9 martie s-au născut: exploratorul italian Amerigo Vespucci (1454); teologul, cartograful și astronomul german David Fabricius (1564); compozitorul ceh Josef Mysliveček (1737); scriitorul și omul politic francez Honoré Gabriel Riqueti, conte de Mirabeau (1749); poetul ucrainean Taras Şevcenko (1814); scriitorul, juristul, memorialistul, criticul literar, gazetarul şi omul politic român George Panu (1848); mareşalul şi premierul român Alexandru Averescu, ministru în mai multe rânduri (1859); scriitorul, criticul literar şi traducătorul român Ilie [Elie] Dăianu (1868); sculptorul român Cornel Medrea (1889); politicianul rus Viaceslav Molotov (1890); poetul, prozatorul, eseistul, traducătorul, dramaturgul, publicistul, actorul și pictorul român Radu Boureanu (1906); filosoful, prozatorul şi eseistul român Mircea Eliade, istoric al religiilor (1907); compozitorul american Samuel Barber (1910); chimistul teoretician şi fizicianul american Walter Kohn, originar din Austria, laureat Nobel (1923); istoricul literar român Dimitrie Păcurariu (1925); prezentatorul american de televiziune Joe Franklin, inventator al talk-show-ului TV și inclus în „Cartea Recordurilor” pentru talk-show-ul cu cea mai mare perioadă de difuzare (1926); dirijorul şi compozitorul român Boris Cobasnian (1926); saxofonistul şi compozitorul american de jazz Ornette Coleman (1930); regizorul japonez de film Masahiro Shinoda (1931); astronautul sovietic Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos (1934); actorul şi politicianul Mihai Volontir din Republica Moldova (1934); regizorul român de film și scenaristul Alexandru Tatos (1937); actorul şi regizorul român Ion Caramitru, preşedinte al UNITER încă de la înființare (1942); șahistul american Bobby [Robert James] Fischer, campion mondial (1943); informaticianul american Jef Raskin, creatorul primului computer „MacIntosh” (1943); criticul şi istoricul de artă Ruxandra Garofeanu, realizatoare de emisiuni de televiziune (1944); sculptorul român Ştefan Călărăşanu, numit „Sculptorul clopotelor” (1947); cântăreţul, aranjorul poliinstrumentistul şi compozitorul român Dan Andrei Aldea, lider al formaţiei „Sfinx” (1950); actriţa italiană de film Ornela Mutti (1955); fizicianul japonez Takaaki Kajita, laureat Nobel (1959); actriţa franceză de film Juliette Binoche (1964); soprană română Irina Iordăchescu (1977) și atleta poloneză de aruncarea suliței Maria Magdalena Andrejczyk (1996).
– În 9 martie au murit: cardinalul şi premierul francez Jules Mazarin (1661); compozitorul german Johann Pachelbel (1706); poetul şi traducătorul român Alexandru Hrisoverghi (1837); fizicianul și chimistul danez Hans Christian Ørsted (1851); compozitorul și harpistul francez Théodore Labarre (1870);
prozatorul, dramaturgul, filosoful iluminist şi omul politic azer Mirzä Fätäli Akhundov (1878); poetul şi traducătorul român Iuliu Cezar Săvescu (1903); prozatorul şi dramaturgul german Frank Wedekind, actor în propriile piese şi regizor (1918); scriitorul român Haralamb G.[eorge] Lecca, primul român care a jucat în piesele scrise de el (1920); scriitorul și folcloristul român Theodor Dimitrie Speranția (1929); pedagogul, gazetarul şi publicistul român Grigore Tăbăcaru (1939); biologul român Grigore Antipa, fondator al Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care-i poartă numele şi cel care a pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie, ihtiologie şi oceanologie (1944); dirijorul elveţian de etnie română Otto Ackermann (1960); scriitorul, traducătorul şi gazetarul român Cezar Petrescu (1961); arhitectul şi urbanistul român Duiliu Marcu (1966); fizicianul și inginerul român Ion I. Agârbiceanu, fiul scriitorului Ion Agârbiceanu (1971); compozitorul, criticul muzical, pianistul, poetul, prozatorul şi traducătorul român Virgil Gheorghiu (1977); actorul şi regizorul român de etnie maghiară Fábian Ferenc (1979); actorul român Constantin Băltăreţu (1985); premierul israelian Menachem Begin, laureat Nobel pentru Pace (1992); actorul spaniol Fernando Rey (1994); scriitorul american de origine germană Charles Bukowski (1994); americanul de origine austriacă Edward Bernays, pionier al relațiilor publice și al propagandei, maestru al manipulării (1995); actorul comic, scenaristul şi producătorul american de film George Burns (1996); scriitorul, poetul, publicistul şi editorul român Petre Ghelmez (2001); inginerul român Gheorghe Silaş, specialist în vibraţii şi vibropercuţii (2001); poetul român Mihai Ursachi (2004); soprana americană de origine italiană Anna Moffo (2006); solista română de pop-rock Laura Stoica (2006); compozitorul şi dirijorul român de muzică uşoară şi de teatru Aurel Manolache, fondatorul Teatrului „Fantasio” din Constanţa (2010); fotbalistul și antrenorul român Gheorghe Constantin (2010); actorul român Dan Damian (2012); arhitectul german Frei Otto, câştigător al Premiului Pritzker – cea mai prestigioasă distincţie din domeniul arhitecturii (2015); cântăreţul de rock, compozitorul, muzicianul şi actorul australian Jon [Jonathan James] English (2016); pictorul şi ilustratorul britanic Sir Howard Hodgkin (2017) și fostul portar internaţional român de fotbal Ion Voinescu – zis „Ţop” (2018).
Septimiu Cioloboc
