Oameni & Fapte – 8 august
Publicat de Rotar Mirela, 8 august 2022, 06:00
– Este cea de-a 220-a zi a lui 2022. Au mai rămas 145 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:11 şi va apune la ora 20:43.
– Azi este „Ziua Mondială a Pisicii”, iniţiată de Fondul Internaţional pentru Bunăstarea Animalelor (IFAW) şi alte grupuri pentru drepturile animalelor. Este și „Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)”. ASEAN a fost creată la 8 august 1967, la Bangkok, în Thailanda, odată cu semnarea Declarației ASEAN (Declarația de la Bangkok) de către cele cinci state fondatoare: Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore și Thailanda. În prezent asociația include zece ţări membre, celor cinci adăugându-li-se: Brunei Darussalam (a aderat la 7 ianuarie 1984), Vietnam (28 iulie 1995), Laos și Myanmar (23 iulie 1997) și Cambodgia (30 aprilie 1999).
– La 8 august 754 d.Hr. s-a încheiat Sinodul convocat de împăratul bizantin Constantin al V-lea (pe 10 februarie 754), sinod la care a fost condamnat cultul icoanelor și s-a hotărât distrugerea acestora (acţiune cunoscută ca „mișcarea iconoclastă”). În 1570 a luat sfârșit cel de-al treilea război civil din Franța, prin Pacea de la Saint-Germain, act care a acordat libertatea cultului protestant.
– În 8 august 1786 Mont Blanc, cel mai înalt vârf din Munții Alpi și din Europa Occidentală (4.810 metri), a fost cucerit de doi francezi: vânătorul și căutătorul de cristale Jacques Balmat și medicul Michel Gabriel Paccard, marcând astfel „nașterea” alpinismului. Cei doi, fără echipamente moderne, folosind doar bețe cu vârf de fier, au urcat pe Vârful Mont Blanc la cererea fizicianului elvețian Horace Benedict de Saussure. În 1826, pe vremea domniei lui Ioniţă Sandu Sturza, mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi, hotăra ridicarea Catedralei Mitropolitane de la Iași, unde, din 1889, se află racla cu moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.
– La 8 august 1870 a avut loc mișcarea antidinastică de la Ploiești, condusă de Alexandru Candiano-Popescu şi cunoscută ca „Republica de la Ploiești”, iar în 1876 inventatorul american Thomas Edison primea brevetul pentru șapirograf (o presă pentru tipărire cu preț redus, formată dintr-un cilindru înfășurat cu o pânză îmbibată cu cerneală, ce funcționa prin forțarea cernelii printr-un șablon pe hârtie). Tot la 8 august 1876 apărea, în Monitorul Oficial nr. 174 al României, Legea pentru organizarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni.
– Pe 8 august 1889 s-a înfiinţat Şcoala Superioară de Război (actuala Academie de Înalte Studii Militare), prima instituţie de învăţământ superior din istoria Armatei Române, iar în 1900 oraşul american Boston a găzduit cea dintâi ediţie a „Cupei Davis” (cunoscută şi ca „Salatiera de Argint”), o competiţie internaţională de tenis de câmp iniţiată de tenismanul american Dwight-Filley Davis.
– În 1936 s-a constituit, la Geneva, Congresul Mondial Evreiesc, o federaţie voluntară a organismelor, organizaţiilor şi comunităţilor evreieşti din întreaga lume, cu scopul de „a asigura supravieţuirea şi creşterea unităţii poporului evreu”.
– În 1942 a avut loc, la Londra, premiera celui de-al cincilea film animat a lui Walt Disney, „Bambi”, a cărui producție a durat aproape cinci ani. În 1945 URSS declara război Japoniei. Armata Roșie a ocupat Manciuria, Coreea de Nord și Sahalinul. Tot atunci s-a semnat, la Londra, un acord între marile puteri aliate privind urmărirea și pedepsirea criminalilor de război naziști în cadrul unui Tribunal Militar Internațional, astfel că, la 2 noiembrie 1945 tribunalul și-a început lucrările la Nürnberg, în Germania).
– În ziua de 8 august 1963 România a semnat Tratatul privind interzicerea experienţelor atomice în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, act încheiat la 5 august între SUA, Marea Britanie și URSS. La aceeaşi dată a avut loc „Marele Jaf din Tren”. Trenul poștal de corespondență a Casei Regale, care călătorea de la Glasgow spre Londra, a fost jefuit de o bandă de 15 indivizi conduși de Bruce Reynolds. Ei au pătruns în tren și au furat 2,3 milioane de lire sterline (echivalentul a circa 80 de milioane de dolari în anul 2009). Treisprezece dintre membrii grupării au fost prinși, judecați și condamnați.
– La 8 august 1967 a fost creată Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), prin Declaraţia de la Bangkok. Primele cinci ţări membre au fost Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore şi Thailanda, iar ulterior au aderat Brunei, Vietnam, Laos, Myanmar şi Cambodgia. În anul 1996 s-a lansat postul public local Radio România Reşiţa, din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. Unul dintre cele mai importante momente în istoria postului a fost 1 decembrie 2014, dată de la care Radio România Reşiţa transmite şi în format visual-radio.
– La 8 august 2008 a avut loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Vară de la Beijing și tot atunci a început războiul ruso-georgian, conflict armat, cunoscut şi ca „Războiul de cinci zile”, între Georgia, pe de-o parte, și Federația Rusă pe cealaltă parte, în regiunea Osetia de Sud. Războiul, considerat primul din Europa secolului XXI, s-a declanşat ca urmare a unei operațiuni militare lansate de către forțele georgiene contra regimului separatist oset. La data de 8 august Rusia a trimis forțe în sprijinul osetilor. În urma acestui război Osetia de Sud a fost recunoscută ca entitate statală de Federația Rusă, Georgia, la rândul ei, pierzând de facto controlul asupra acestei regiuni.
– La 8 august s-au născut: filologul german Johann Christoph Adelung, care a iniţiat un catalog al tuturor limbilor de pe glob (1732); chimistul şi geologul american Benjamin Silliman (1779); matematicianul şi arhitectul român Ştefan Emilian (1819); revoluționarul mexican Emiliano Zapata, devenit personaj de legendă (1879); violonistul, dirijorul şi compozitorul german Adolf Busch (1891); poetul, memorialistul şi traducătorul român Mihail Sevastos (1892); tenorul român Emil Marinescu (1897); tenorul român Dimitrie Onofrei (1897); compozitorul, violonistul și dirijorul american Victor Young (1900); fizicianul american Ernest Orlando Lawrence, inventator al ciclotronului şi laureat Nobel (1901); fizicianul și matematicianul britanic Paul Adrien Maurice Dirac, laureat Nobel, unul din fondatorii domeniului mecanicii cuantice (1902); prozatorul și poetul român Saşa Pană (1902); pedologul român Constantin D. Chiriţă (1902); inginerul chimist român Emilian Bratu (1904); compozitorul și dirijorul francez André Jolivet (1905), inginerul electromecanic și inventatorul român Gheorghe Cartianu-Popescu (1907); actrița americană de teatru, film și televiziune Sylvia Sidney (1910); prozatorul şi poetul român Liviu Bratoloveanu (1912); producătorul italian de film Dino [Agostino] De Laurentiis (1919); istoricul şi egiptologul francez Jean Leclant (1920); înotătoarea şi actriţa americană de film Esther Jane Williams (1921); actorul de revistă, regizorul şi umoristul român Mircea Crişan (1924); animatorul, ilustratorul și regizorul american de film Gene Deitch, laureat al Premiuui Oscar (1924); fostul preşedinte bosniac Alija Izetbegović (1925); prozatorul, eseistul şi poetul român Horia Stancu, de profesie medic, fiul scriitorului Zaharia Stancu (1926); actorul, scenaristul, regizorul, producătorul şi scriitorul spaniol José Luis Borau, considerat părintele cinematografiei spaniole (1929); violonistul ceh Josef Suk, strănepotul celebrului compozitor romantic Antonín Dvořák (1929); prozatorul, eseistul, dramaturgul şi scenaristul român Paul Anghel (1931); matematicianul şi fizicianul englez Sir Roger Penrose (1931); cântăreţul de muzică country şi compozitorul american Mel Tillis (1932) ; actorul și producătorul american de film Dustin Hoffman (1937); atleta română Viorica Viscopoleanu, campioană olimpică la săritura în lungime (1939); antreprenorul american Dennis Tito, primul turist în Cosmos (1940); criticul și istoricul român de artă Gheorghe Vida (1946); compozitorul şi dirijorul român Christian Alexandru Petrescu (1950); romanciera britanică Sarah Dunant, critic literar şi realizatoare de emisiuni de radio și televiziune (1950); pilotul britanic de automobilism Formula 1 Nigel Mansell, campion mondial (1953); portarul român de fotbal Florin Prunea, fost internațional (1968); fotbalistul francez Louis Saha (1978); tenismanul elveţian Roger Federer, singurul jucător din istoria tenisului care a cucerit opt trofee pe iarba de la Wimbledon (1981); prezentatoarea de televiziune și dansatoarea britanică Otlile „Oti” Mabuse, originară din Africa de Sud (1990) și autoarea și scenarista americană de film Kody Keplinger (1991).
– În 8 august au murit: împăratul roman Traian, primul împărat roman de origine neitalică (117 d.Hr.); savantul german, filologul, istoricul și criticul literar Friedrich August Wolf (1824); botanistul suedez Karl Peter Thunberg (1828); pictorul german Eduard Magnus (1872); filosoful german Immanuel Hermann Fichte (1879); istoricul elveţian de artă Jacob Burckhardt (1897); chimistul german Viktor Meyer, inventatorul unei metode de determinare a densităţii vaporilor care-i poartă numele (1897); scriitorul și jurnalistul finlandez Juhani Aho (1921); prozatorul, dramaturgul, publicistul și traducătorul român George Mihail Zamfirescu (1939); biologul german Rudolf Abel (1942); compozitorul rus Nikolai Myaskovsky (1950); matematicianul român Constantin P. Bogdan (1965); sculptorul român Boris Caragea (1982); actorul român Emanoil Petruț (1983); dansatoarea şi actriţa americană din epoca filmului mut, scriitoarea şi criticul de film Louise Brooks (1985); poeta creştină şi traducătoarea română Zorica Laţcu, mai apoi Maica Teodosia (1990); scriitorul rus Leonid Leonov (1994); fizicianul englez Sir Nevill [Francis] Mott, laureat Nobel și descoperitorul efectului cunoscut sub denumirea de „tranziţie M” (1996); inginerul britanic Sir Frank Whittle, ce a perfecţionat turbina cu gaz şi a pus la punct primul turboreactor (1996); compozitorul, dirijorul, muzicologul folclorist și profesorul român Nicolae Boboc (1999); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Emil Lerescu (2004); actrița americană Barbara Bel Geddes (2005); actrița americană de teatru și film Patricia Neal, laureată a Premiului Oscar (2010); actriţa egipteană de film Hind Rostom, considerată o Marilyn Monroe a lumii arabe (2011); compozitorul român Andreas Porfetye (2011); regizorul german de film Kurt Maetzig (2012); sociologul român de etnie romă Nicolae Gheorghe (2013); actriţa americană de film, scenarista, compozitoarea şi producătoarea Karen Black (2013); actriţa şi cântăreaţa americană Barbara Cook (2017); istoricul, romancierul, eseistul și publicistul francez Gonzague Saint Bris (2017); cântărețul american de country și rock, chitaristul, compozitorul și prezentatorul de televiziune Glen Campbell (2017) și regizorul, scenaristul, producătorul de filme și actorul francez Jean-Pierre Mocky (2019).
Septimiu Cioloboc
