Oameni & Fapte – 5 octombrie
Publicat de Rotar Mirela, 5 octombrie 2022, 06:00
– Este cea de-a 278-a zi a lui 2022. Au rămas 87 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:25 şi va apune la ora 18:54.
– Azi este „Ziua Mondială a Profesorilor”, sau „Ziua Mondială a Educaţiei”, proclamată de UNESCO, în anul 1994, pentru a celebra semnarea, la data de 5 octombrie 1966, a „Recomandării UNESCO privind statutul profesorilor”, document care certifica importanţa unui sistem educaţional de calitate şi care puncta responsabilităţile pe care trebuie să şi le asume un cadru didactic. În România se marchează din 1996.
– În 5 octombrie 1582 Papa Grigore al XIII-lea anunţa introducerea unui nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu cel astronomic. Calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (de stil vechi). Conform noului sistem de calcul, 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Noul calendar a fost adoptat de România în anul 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie.
– În 1762 s-a jucat în premieră mondială, la Burgtheater din Viena, „Orfeo ed Euridice”, operă în trei acte a compozitorului german Christoph Willibald Gluck, pe un libret de Ranieri de’Calzabigi, în limba italiană – primul produs al colaborării dintre cei doi. La sfârșitul primei scene a actului al II-lea, „Dansul furiilor” a intrat în istorie ca o pagină memorabilă prin sugestia creată, vorbind de la sine despre imaginația scenică a compozitorului și despre tehnica sa instrumentală.
– La 5 octombrie 1864 orașul indian Calcutta era distrus aproape în totalitate de un ciclon care a dus la moartea a 60.000 de oameni, iar în anul 1895 s-a desfăşurat, lângă Londra, cea dintâi cursă ciclistă contra cronometru pe șosea din lume. Evenimentul a fost organizat de „North Road Cycling Club”, pe un traseu de 50 de kilometri. În 1897 apărea, la Bucureşti, cu întreruperi, până în 1945, revista enciclopedică populară „Albina”, editată de „un număr de profesori şi institutori”, publicaţie al cărei director-fondator a fost Spiru Haret. În 1905 pilotul şi constructorul american de avioane Wilbur Wright a realizat, cu avionul „Wright Flyer III”, un zbor de peste 38,9 kilometri, în 39,5 minute, cel mai lung zbor, până la acea dată, cu un avion alimentat. La 5 octombrie 1910, după abdicarea regelui Manuel al II-lea, Portugalia s-a proclamat republică, prin abolirea monarhiei, iar Teófilo Braga a devenit primul şef al guvernului provizoriu.
– În 1918 reprezentantul Partidului Naţional Român în Parlamentul de la Budapesta, deputatul Alexandru Vaida-Voievod, a citit în plenul adunării Declaraţia Comitetului Executiv al PNR, prin care românii transilvăneni îşi afirmau dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală. În 1921 s-a creat, la Londra, Federaţia Internaţională a PEN-Cluburilor (abreviere de la Poets, Playwrights, Editors, Essaysts and Novelists), o asociaţie internaţională a scriitorilor, editorilor şi traducătorilor, fondată de C.A. Dawson Scott. Primul preşedinte a fost John Galsworthy.
– În perioada 5-12 octombrie 1930 s-a desfăşurat, la Atena, cea dintâi Conferinţă Balcanică, la care au participat România, Iugoslavia, Bulgaria, Albania, Grecia şi Turcia. Delegaţii au adoptat statutul de organizare şi au decis elaborarea unui pact regional.
– La 5 octombrie 1962 formaţia britanică de muzică „The Beatles” a lansat, în Anglia, primul ei hit: melodia „Love Me Do”. Tot atunci, la Londra, a fost difuzat filmul „Dr. No”, primul din seria „James Bond”, în distribuție fiind marii actori Sean Connery și Ursula Andress (ultima în rol de „Bond-Girl”).
-În 1970 a fost fondat Colegiul Divizionar A, prima formulă de organizare a cluburilor profesioniste de fotbal din România, organism cu rol mai mult formal până în 1990. Trecând succesiv prin mai multe schimbări s-a ajuns, în 22 ianuarie 1993, la denumirea actuală: Liga Profesionistă de Fotbal, structură sportivă a tuturor cluburilor profesioniste din România care evoluează în primul eşalon fotbalistic – Liga I.
– În 1978 a intrat în vigoare Convenţia internaţională privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, la 10 decembrie 1976. În 5 octombrie 1988 s-a promulgat, în Brazilia, Constituția Federală, iar în 1999 România a ratificat Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare („Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty” – CTBT), principalul instrument internațional de luptă contra tuturor formelor de teste nucleare.
– La 5 octombrie 2000, după demonstrațiile de pe străzile Belgradului, regimul autoritar al preşedindelui sârb Slobodan Milošević în Republica Federală Iugoslavia a luat sfârșit prin demisia acestuia. În 2017 s-a publicat ancheta „New York Times”, care a dezvăluit cazul lui Harvey Weinstein, producător de film american de origine evreiască acuzat de hărțuire sexuală de mai multe actrițe, care au lansat mișcarea #MeToo pe rețelele de socializare. La 24 februarie 2020, Harvey Weinstein a fost condamnat la 23 de ani de închisoare pentru abuzuri sexuale.
– La 5 octombrie s-au născut: pictorul italian Francesco Guardi (1712); filosoful, scriitorul şi enciclopedistul francez Denis Diderot (1713); filosoful şi matematicianul ceh Bernard Bolzano (1781); maiorul român Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de Independenţă (1841); criticul literar român şi publicistul Anghel Demetriescu (1847); inginerul şi arhitectul român Grigore Cerchez (1850); maiorul român Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de Independenţă de la 1877-1878 (1851); militanta feministă română Smaranda Gheorghiu – Smara (1857); regizorul și producătorul francez de film Louis Jean Lumière, inventator al „cinematografului Lumière”, împreună cu fratele său, Auguste (1864); juristul român Ştefan Gh. Longinescu (1865); scriitorul, istoricul şi muzicianul american John Erskine (1879); istoricul literar, bibliograful, poetul şi publicistul român Barbu Lăzăreanu (1881); scriitorul german Conrad Weiss (1881); fizicianul american Robert Hutchings Goddard, precursor al astronauticii (1882); istoricul şi publicistul român Emanoil Hagi-Mosco (1882); prozatorul român D.[imitrie] V.[asiliu] Barnoschi (1884); medicul şi psihofiziologul român Victor Anastasiu (1886); fotbalistul și antrenorul român Constantin Rădulescu (1896); inginerul și profesorul român Lazăr Stoicescu, creatorul școlii românești de termotehnică (1901); prozatorul, poetul și ziaristul român Zaharia Stancu (1902); pictorul român de etnie maghiară Nagy Albert (1902); compozitorul, muzicologul și profesorul român Ovidiu Varga (1913); scriitorul chilian José Donoso (1924); fizicianul și profesorul român Mircea Oncescu, pionier al radioprotecției în România și fondator al școlii române de radioprotecție (1925); jurnalista română de radio și televiziune Catinca Ralea (1929); criticul și istoricul literar, poetul, folcloristul, prozatorul, publicistul și profesorul universitar român Ion Dodu Bălan (1929); compozitorul român de muzică uşoară şi de teatru Aurel Manolache, dirijor şi fondator al Teatrului „Fantasio” din Constanţa (1931); criticul şi istoricul literar român Monica Lazăr (1933); actriţa australiană Diane Cilento (1933); scriitorul și preşedintele ceh Václav Havel (1936); pictorul și profesorul român Mihai Bandac (1939); cântăreaţa şi actriţa franceză Marie Laforêt (1939); scriitoarea canadiană de limbă franceză Marie-Claire Blais, laureată cu Premiul Médicis (1939); actriţa mexicană Carmen Salinas, fostă membră a Camerei Deputaților din Mexic (1939); actriţa sârbă Milena Dravić (1940); etnologul, antropologul, folcloristul și profesorul român Nicolae Constantinescu (1941); cântăreața română de muzică populară Angela Buciu (1942); cântăreţul american Billy Scott (1942); publicistul şi criticul literar român Alexandru Călinescu (1945); scenograful român Radu Corciova (1947); interpretul și compozitorul englez de muzică rock Brian Johnson, vocalist al formației hard-rock australiene „AC/DC” (1947); cineastul român Dumitru Călugăru (1949); poeta, editoarea şi eseista română Doina Uricariu (1950); astrofizicianul american Neil deGrasse Tyson (1958); actorul american Daniel Baldwin (1960); actriţa română Diana Gheorghian (1960); actorul și muzicianul australian Guy Pearce (1967); actrița britanică Kate Winslet (1975) şi sportiva japoneză Saori Yoshida, multiplă campioană olimpică şi mondială la lupte libere (1982).
– În 5 octombrie au murit: matematicianul italian Lodovico Ferrari (1565); cărturarul și memorialistul român Dinicu Golescu (1830); publicistul și poetul maghiar Madách Imre (1864); entomologul englez Francis Walker (1874); compozitorul francez de origine germană Jacques Offenbach (1880); istoricul şi filologul român Demostene Russo (1938); compozitorul şi violonistul mexican Silvestre Revueltas (1940); medicul și omul de cultură german Friedrich Wolf (1953); poetul, publicistul şi traducătorul român Vania Gherghinescu (1971); prozatorul, poetul și traducătorul român Sebastian Popovici (1974); mezzosoprana italiană Ebe Stignani (1974); istoricul român Mihai Berza (1978); inginerul și inventatorul român Grigore L. Ioachim (1979); folcloristul şi etnologul român Adrian Fochi (1985); compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (1986); dirijorul de cor, compozitorul și profesorul român Dumitru D. Botez (1988); teologul ortodox român Dumitru Stăniloae, unul dintre cei mai importanţi gânditori creştini din lume (1993); geologul şi geofizicianul român Mircea Socolescu (1993); fotbalistul român Cătălin Hâldan (2000); actorul român Boris Ciornei (2001); muzicologul şi jurnalista franceză Brigitte Massin (2002); biofizicianul britanic Maurice Wilkins, laureat Nobel (2004); actorul american Charles Napier (2011); antreprenorul şi inventatorul american Steven Paul Jobs, co-fondatorul şi directorul general al firmei „Apple Computer” (2011); regizorul, scenaristul, actorul şi producătorul francez Claude Pinoteau (2012); criticul italian de film, regizorul și scenaristul Carlo Lizzani (2013); regizorul şi actorul rus de teatru Iuri [Petrovici] Liubimov (2014); actorul, coregraful, dansatorul, regizorul şi cântăreţul american Geoffrey Lamont Holder (2014); cineasta belgiană Chantal Akerman (2015); regizorul de teatru şi scriitorul suedez de romane poliţiste Henning Mankell (2015); basul şi profesorul român Pompeiu Hărăşteanu (2016); fizicianul german Walter Greiner, specialist în fizică nucleară (2016); actriţa franceză, romanciera și realizatoarea de filme documentare Anne Wiazemsky (2017); arhitectul şi profesorul român Dan Sergiu Hanganu (2017); tenorul italian Marcello Giordani, unul dintre cei mai mari cântăreți ai lumii (2019) și actriţa britanică Margaret Nolan (2020).
Septimiu Cioloboc
