Oameni & Fapte – 5 august
Publicat de MIRELA ROTAR, 5 august 2021, 06:00
– Este cea de-a 217-a zi a lui 2021. Au rămas 148 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:07 şi va apune la ora 20:47.
– În Calendarul Creştin-Ortodox figurează Înainte-prăznuirea Schimbării la Faţă a Domnului. Astăzi este Ziua Naţională a Republicii Burkina Faso (fosta Volta Superioară), unde se sărbătoreşte, din 1960, independenţa completă faţă de Franţa. La această dată se marchează şi aniversarea Revoluţiei democratice şi populare din 5 august 1983.
– La 5 august 1424 s-a consemnat prima menţiune documentară a vămii de la Calafat (astăzi oraş în judeţul Dolj), care în secolele XV-XVI a devenit punctul de tranzit cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică. În anul 1583 exploratorul englez Humphrey Gilbert a înființat prima colonie britanică în America de Nord, orașul St. John’s, situat în provincia Newfoundland și Labrador de pe coasta de est a Canadei.
– În 5 august 1772 Austria, Prusia și Rusia semnau tratatul prin care au început Prima Împărțire a Poloniei, dezmembrare ratificată la 22 septembrie.
Pe 5 august 1858 industriaşul american Cyrus West Field, care era proprietar al companiei „Atlantic Telegraph”, a terminat instalarea primului cablu telegrafic subacvatic care făcea legătura între Europa (din Anglia) şi SUA. La 5 august 1914, în Primul Război Mondial, Austro-Ungaria a declarat război Rusiei, iar Muntenegru a răspuns cu aceeaşi monedă Austro-Ungariei. După un an, în 1915, trupele germane ocupau Varșovia, capitala Poloniei.
– La 5 august 1926 iluzionistul american de origine maghiară Harry Houdini a reuşit cea mai mare realizare a sa, petrecând 91 de minute sub apă, într-un rezervor sigilat, înainte de a evada. În 1929 a început Greva minerilor de la Lupeni (care a durat până în 9 august), prima mare luptă sindicală din timpul crizei economice din 1929-1933. Între 5-12 august 1934 a avut loc prima ediţie a Turului Ciclist al României (măsurând 1.026 de kilometri, împărțiți în 7 etape).
– Urmează trei fapte din cel de-Al Doilea Război Mondial: în 5 august 1940 URSS a anexat oficial Letonia; în 1941 s-a încheiat Bătălia de la Smolensk, cu capturarea a aproximativ 300.000 de prizonieri ai Armatei Roșii de către germani, iar în ziua de 5 august 1944 insurgenții polonezi au eliberat 348 de prizonieri evrei dintr-un lagăr de muncă german din Varșovia.
– La 5 august 1962 omul politic sud-african Nelson Mandela a fost arestat, fiind apoi întemnițat şi eliberat abia în 1990. Pe 5 august 1963 s-a semnat la Moscova (de către SUA, URSS şi Marea Britanie), Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, iar în 1995 s-au restabilit oficial relaţiile diplomatice dintre Statele Unite ale Americii şi Republica Socialistă Vietnam, la 20 de ani după încheierea războiului din Vietnam (30 aprilie 1975).
– În 5 august s-au născut: psihologul şi istoricul olandez de origine franceză Joseph Justus Scaliger, unul dintre cei mai erudiţi oameni ai vremii sale (1540); compozitorul şi cântăreţul italian Pietro Antonio Cesti (1623); astronomul englez John Wrottesley, membru fondator al Societăţii Regale de Astronomie (1798); matematicianul norvegian Niels Henrik Abel (1802); compozitorul francez Ambroise Thomas (1811); poetul norvegian Ivar Aasen (1813); mareșalul și omul politic brazilian Manoel Deodoro da Fonseca, primul președinte al Braziliei (1827); istoricul român Constantin Erbiceanu (1838); pictorul rus Ilia Repin (1844); scriitorul francez Guy de Maupassant (1850); chimistul german Carl Harries (1866); pictorul canadian Tom Thomson (1877); fizicianul român Constantin Bedreag (1883); actorul englez Reginald Owen (1887); poetul, criticul literar, dramaturgul și nuvelistul american Conrad Aiken (1889); dirijorul austriac Erich Kleiber (1890); graficianul, ilustratorul, scenograful şi regizorul francez de animaţie, de origine rusă, Alexander Alexeieff (1901); principele român Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al lui Ferdinand I, regele României, şi al reginei Maria (1903); biologul american de origine engleză Kenneth Thimann, considerat pionier al fiziologiei plantelor (1904); economistul american de origine rusă Wassily Leontief, laureat al Premiului Nobel (1905); actorul, scenaristul şi regizorul american de film John Huston (1906); fizicianul italian Ettore Majorana (1906); actriţa britanică Joan Hickson (1906); alpinistul român Niculae Comănescu (1907); traducătoarea, istoricul literar şi eseista română Nina Façon (1909); actorul american de film şi televiziune Robert Taylor (1911); Abatele Pierre, preot francez care a fondat prima comunitate Emmaüs din lume (1912); actorul american Tom Drake (1918); scriitorul și traducătorul român Marin Preda (1922); muzicianul român Virgil Oniţiu (1929); astronautul american Neil Armstrong, primul om care a pășit pe Lună (1930); artistul decorator român Filaret Oloier (1935); poetul şi prozatorul român Adrian Munţiu (1936); prozatorul, dramaturgul şi publicistul român Viorel Cacoveanu (1937); astronomul american de origine britanică Brian Marsden, specialist în studiul cometelor (1937); actrița, regizoarea şi autoarea dramatică română Rodica Popescu-Bitănescu (1938); publicistul român Florin Gabriel Mărculescu, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice (1940);
pianistul român Dan Grigore (1943); sculptorul, pictorul, decoratorul și constructorul român Alexandru Ghilduş (1952); avocata și politiciana franceză Marine Le Pen (1968); criticul şi istoricul literar, eseistul şi publicistul român Paul Cernat (1972); actrița și cântăreața română de folk Ada Milea (1975) și actrița americană Amber van de Bunt (1991).
– La 5 august au murit: inginerul şi inventatorul englez Thomas Newcomen, constructorul primelor maşini cu aburi cu piston (1729); compozitorul și violonistul francez François Francoeur (1787); filosoful și militantul socialist german Friedrich Engels, întemeietor, împreună cu Karl Marx, al „socialismului ştiinţific” (1895); medicul şi anatomistul român Francisc Iosif Rainer, fondatorul Institutului de Antropologie din București (1944); chimistul german Heinrich Otto Wieland, laureat Nobel (1957); actriţa de film, modelul, cântăreața și diva pop americană Marilyn Monroe, sex-simbol al anilor ‘50 ai secolului XX (1962); preotul romano-catolic Vasile Zăpârțan, adversar al regimului comunist român (1976); dirijorul, violonistul şi profesorul român Jean Bobescu (1981); astronomul american de origine olandeză Bart Jan Bok (1983); baritonul român Şerban Tassian (1983); actorul britanic de film Richard Burton (1984); medicul şi biologul român Benedict M. Menkeş (1987); industriaşul japonez Soichiro Honda, fondator al companiei „Honda Motor” (1991); compozitorul slovac Eugen Suchon (1993); actrița română de teatru și film Coca Andronescu (1998); omul politic comunist bulgar Todor Jivkov, fost președinte al Bulgariei (1998);
actorul britanic de film Sir Alec Guinness (2000); jucătorul şi antrenorul român de tenis Gheorghe [Gogu] Viziru (2003); actorul, regizorul, cântăreţul și realizatorul român de emisiuni de radio Florian Pittiș, vocalist al trupei pop-rock „Pasărea Colibri” (2007); politicianul român de etnie greacă Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (2008); actorul american Francesco [Daniele] Quinn, unul dintre fiii lui Anthony Quinn (2011); economistul român Constantin Ionete (2011); cântăreaţa mexicană Chavela Vargas (2012); regizorul român Harry Eliad, fost director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (2012); pianistul american de jazz şi producătorul muzical George Duke, cunoscut ca pionier al jazz-ului fusion (2013); actriţa americană Charlotte Rae (2018); pictorul român Aurel Dan (2019); scriitoarea, profesoara universitară și editoarea afro-americană Toni Morrison, prima autoare de culoare distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură (2019) și inginerul în termodinamică tehnică, profesorul universitar și deputatul român Nicolae Leonăchescu (2019).
Septimiu Cioloboc
