Oameni & Fapte – 5 august

Publicat de MIRELA ROTAR, 5 august 2019, 06:00

– Este cea de-a 217-a zi a lui 2019. Au rămas 148 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:07 şi va apune la ora 20:48.

– În Calendarul Creştin-Ortodox figurează Înainte-prăznuirea Schimbării la Faţă a Domnului. Astăzi este Ziua Naţională a Republicii Burkina Faso (fosta Volta Superioară), unde se sărbătoreşte, din 1960, independenţa completă faţă de Franţa. La această dată se marchează şi aniversarea Revoluţiei democratice şi populare din 5 august 1983. Este și Ziua Naţională a Insulelor Cook (Ziua Constituţiei din 1965), care se marchează în prima zi de luni din august. Insulele Cook (15 insule situate în Pacificul de Sud) sunt, din punct de vedere politic, o republică parlamentară, asociată, ca stat liber, cu Noua Zeelandă.

– La 5 august 1424 s-a consemnat prima menţiune documentară a vămii de la Calafat (astăzi oraş în judeţul Dolj), care în secolele XV-XVI a devenit punctul de tranzit cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică. În anul 1583 exploratorul englez Humphrey Gilbert a înființat prima colonie britanică în America de Nord, orașul St. John’s, situat în provincia Newfoundland și Labrador de pe coasta de est a Canadei.

– În 5 august 1772 Austria, Prusia și Rusia semnau tratatul prin care au început Prima Împărțire a Poloniei, dezmembrare ratificată la 22 septembrie.
Pe 5 august 1858 industriaşul american Cyrus West Field, care era proprietar al companiei „Atlantic Telegraph”, a terminat instalarea primului cablu telegrafic subacvatic care făcea legătura între Europa (din Anglia) şi SUA.
La 5 august 1914, în Primul Război Mondial, Austro-Ungaria a declarat război Rusiei, iar Muntenegru a răspuns cu aceeaşi monedă Austro-Ungariei.
După un an, în 1915, trupele germane ocupau Varșovia, capitala Poloniei.

– La 5 august 1926 iluzionistul american de origine maghiară Harry Houdini a reuşit cea mai mare realizare a sa, petrecând 91 de minute sub apă, într-un rezervor sigilat, înainte de a evada. În 1929 a început Greva minerilor de la Lupeni (care a durat până în 9 august), prima mare luptă sindicală din timpul crizei economice din 1929-1933. Între 5-12 august 1934 a avut loc prima ediţie a Turului Ciclist al României (măsurând 1.026 de kilometri, împărțiți în 7 etape).

– Urmează trei fapte din cel de-Al Doilea Război Mondial: în 5 august 1940 URSS a anexat oficial Letonia; în 1941 s-a încheiat Bătălia de la Smolensk, cu capturarea a aproximativ 300.000 de prizonieri ai Armatei Roșii de către germani, iar în ziua de 5 august 1944 insurgenții polonezi au eliberat 348 de prizonieri evrei dintr-un lagăr de muncă german din Varșovia.

– La 5 august 1962 omul politic sud-african Nelson Mandela a fost arestat, fiind apoi întemnițat şi eliberat abia în 1990. Pe 5 august 1963 s-a semnat la Moscova (de către SUA, URSS şi Marea Britanie), Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, iar în 1995 s-au restabilit oficial relaţiile diplomatice dintre Statele Unite ale Americii şi Republica Socialistă Vietnam, la 20 de ani după încheierea războiului din Vietnam (30 aprilie 1975).

– În 5 august s-au născut: psihologul şi istoricul olandez de origine franceză Joseph Justus Scaliger, unul dintre cei mai erudiţi oameni ai vremii sale (1540); compozitorul şi cântăreţul italian Pietro Antonio Cesti (1623); astronomul englez John Wrottesley, membru fondator al Societăţii Regale de Astronomie (1798); matematicianul norvegian Niels Henrik Abel (1802); compozitorul francez Ambroise Thomas (1811); poetul norvegian Ivar Aasen (1813); mareșalul și omul politic brazilian Manoel Deodoro da Fonseca, primul președinte al Braziliei (1827); istoricul român Constantin Erbiceanu (1838); pictorul rus Ilia Repin (1844); scriitorul francez Guy de Maupassant (1850); chimistul german Carl Harries (1866); pictorul canadian Tom Thomson (1877); fizicianul român Constantin Bedreag (1883); actorul englez Reginald Owen (1887); poetul, criticul literar, dramaturgul și nuvelistul american Conrad Aiken (1889); dirijorul austriac Erich Kleiber (1890); graficianul, ilustratorul, scenograful şi regizorul francez de animaţie, de origine rusă, Alexander Alexeieff (1901); principele român Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al lui Ferdinand I, regele României, şi al reginei Maria (1903); biologul american de origine engleză Kenneth Thimann, considerat pionier al fiziologiei plantelor (1904); economistul american de origine rusă Wassily Leontief, laureat al Premiului Nobel (1905); actorul, scenaristul şi regizorul american de film John Huston (1906); fizicianul italian Ettore Majorana (1906); alpinistul român Niculae Comănescu (1907); traducătoarea, istoricul literar şi eseista română Nina Façon (1909); actorul american de film şi televiziune Robert Taylor (1911); Abatele Pierre, preot francez care a fondat prima comunitate Emmaüs din lume (1912); actorul american Tom Drake (1918); scriitorul și traducătorul român Marin Preda (1922); muzicianul român Virgil Oniţiu (1929); astronautul american Neil Armstrong, primul om care a pășit pe Lună (1930); artistul decorator român Filaret Oloier (1935);

poetul şi prozatorul român Adrian Munţiu (1936); prozatorul, dramaturgul şi publicistul român Viorel Cacoveanu (1937); astronomul american de origine britanică Brian Marsden, specialist în studiul cometelor (1937); actrița, regizoarea şi autoarea dramatică română Rodica Popescu-Bitănescu (1938); publicistul român Florin Gabriel Mărculescu, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice (1940); pianistul român Dan Grigore (1943); sculptorul, pictorul, decoratorul și constructorul român Alexandru Ghilduş (1952); avocata și politiciana franceză Marine Le Pen (1968); criticul şi istoricul literar, eseistul şi publicistul român Paul Cernat (1972) şi actrița și cântăreața română de folk Ada Milea (1975).

– La 5 august au murit: inginerul şi inventatorul englez Thomas Newcomen, constructorul primelor maşini cu aburi cu piston (1729); compozitorul și violonistul francez François Francoeur (1787); filosoful și militantul socialist german Friedrich Engels, întemeietor, împreună cu Karl Marx, al „socialismului ştiinţific” (1895); medicul şi anatomistul român Francisc Iosif Rainer, fondatorul Institutului de Antropologie din București (1944); chimistul german Heinrich Otto Wieland, laureat Nobel (1957); actriţa de film, modelul, cântăreața și diva pop americană Marilyn Monroe, sex-simbol al anilor ‘50 ai secolului XX (1962); preotul romano-catolic Vasile Zăpârțan, adversar al regimului comunist român (1976); dirijorul, violonistul şi profesorul român Jean Bobescu (1981); astronomul american de origine olandeză Bart Jan Bok (1983); baritonul român Şerban Tassian (1983); actorul britanic de film Richard Burton (1984); medicul şi biologul român Benedict M. Menkeş (1987); industriaşul japonez Soichiro Honda, fondator al companiei „Honda Motor” (1991); compozitorul slovac Eugen Suchon (1993); actrița română de teatru și film Coca Andronescu (1998); omul politic comunist bulgar Todor Jivkov, fost președinte al Bulgariei (1998);
actorul britanic de film Sir Alec Guinness (2000); jucătorul şi antrenorul român de tenis Gheorghe [Gogu] Viziru (2003); actorul, regizorul, cântăreţul și realizatorul român de emisiuni de radio Florian Pittiș, vocalist al trupei pop-rock „Pasărea Colibri” (2007); politicianul român de etnie greacă Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (2008); actorul american Francesco [Daniele] Quinn, unul dintre fiii lui Anthony Quinn (2011); economistul român Constantin Ionete (2011); cântăreaţa mexicană Chavela Vargas (2012); regizorul român Harry Eliad, fost director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (2012); pianistul american de jazz şi producătorul muzical George Duke, cunoscut ca pionier al jazz-ului fusion (2013) și actriţa americană Charlotte Rae (2018).

Septimiu Cioloboc