Oameni & Fapte – 31 decembrie
Publicat de MIRELA ROTAR, 31 decembrie 2020, 06:00 / actualizat: 31 decembrie 2020, 9:49
– Este cea de-a 366-a zi a lui 2020. N-a mai rămas nicio zi până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:06 şi va apune la ora 16:44.
– La 31 decembrie 1695, în Anglia regelui William al III-lea, s-a introdus impozitul pe ferestre, pe care populaţia a învăţat repede cum să-l ocolească. Pur şi simplu oamenii şi-au zidit ferestrele cu cărămizi! Cum fiscul lua în calcul pentru plată doar geamurile dinspre stradă, proprietarii imobilelor s-au adaptat situaţiei, folosind la maximum curţile interioare şi grădinile. Taxa pe ochiul de geam a fost abrogată abia în anul 1851.
– În 1852 s-a inaugurat Teatrul cel Mare (azi Teatrul Naţional) din Bucureşti, al treilea din Europa la acea dată, iar în 1857 regina Victoria a Marii Britanii alegea oraşul Ottawa, drept capitală a Canadei. În 1866, la Viena, avocatul român Ioan Raţiu a prezentat împăratului Austriei o petiţie – redactată de George Bariţiu şi semnată de 1493 de intelectuali, negustori, industriaşi şi agricultori români – în care se exprima protestul față de alipirea Transilvaniei la Ungaria.
– În 1879 inventatorul american Thomas Alva Edison a demonstrat public funcţionarea primei lămpi electrice, iar în 1917 sovieticii au recunoscut independenţa Finlandei, pe care aceasta și-a proclamat-o la 6 decembrie același an, profitând de revoluţia bolşevică. În 1925 Consiliul de Coroană al României a ratificat renunţarea prinţului Carol al II-lea la succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai, prinț care, mai apoi, s-a stabilit în Franţa, sub numele de Carol Caraiman.
– La 31 decembrie 1936 biochimistul american John Cowdery Kendall a descoperit cortizonul (un hormon natural produs de glandele suprarenale), iar în 1938 s-a introdus, pentru prima oară, în oraşul american Indianapolis, celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea şoferilor băuți.
– În 1946 a apărut primul tractor fabricat în întregime la „Uzinele Tractorul” din Braşov. Fabrica de tractoare a început să producă în fostele „Uzine IAR” de avioane, înfiinţate în 1925 şi desfiinţate de Guvernul Dr. Petru Groza.
Tot la 31 decembrie 1946 preşedintele american Harry Truman a declarat oficial sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1948 s-au înfiinţat trupele Ministerului de Interne al României, pentru „securitatea teritoriului şi frontierelor ţării”.
– În 31 decembrie 1956 s-a înfiinţat Televiziunea Română, la început cu un timp de emisie de 21 de ore pe lună. Primele emisiuni (alb-negru) au fost transmise în direct cu prilejul Revelionului, dintr-un studio improvizat din Strada Moliere, aflată în apropierea sediului actual al TVR. În anul 1963 România şi Islanda au decis ridicarea la rang de ambasadă a reprezentanţelor lor diplomatice.
– La 31 decembrie 1989 s-a constituit, la Bucureşti, Grupul pentru Dialog Social (GDS) – asociaţie independentă care apără şi promovează valorile democraţiei, libertăţile şi drepturile omului și tot atunci apărea Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România. Seara, în discursul de Anul Nou, preşedintele Consiliului FSN, Ion Iliescu, anunţa abolirea pedepsei cu moartea în ţara noastră.
– La 31 decembrie 1991 Uniunea Sovietică a fost dizolvată în mod oficial, iar în 1992 Cehoslovacia şi-a încetat existența, prin formarea a două state independente: Republica Cehă şi Slovacia. În 1999 Boris Elţîn, preşedintele Federaţiei Ruse, a demisionat şi l-a numit pe Vladimir Putin ca preşedinte interimar. Tot în 1999 Canalul Panama a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama, după ce, în 1903, fusese concesionat americanilor, pe timp „nelimitat”. În 2011 a încetat prezenţa americană în Irak (începută în martie 2003). În războiul irakian, lansat de SUA şi care a dus la răsturnarea regimului lui Saddam Hussein, şi-au pierdut viaţa aproape 4.500 de soldaţi americani şi aproximativ 100.000 – 120.000 de civili.
– La 31 decembrie s-au născut: pictorul spaniol Bartolomé Estebán Murillo (1617); scriitorul român Iacob C. Negruzzi (1842); romancierul, poetul şi jurnalistul maghiar Ábrányi Kornél – fiul (1849); poetul italian Giovanni Pascoli (1855); scriitorul, folcloristul şi publicistul român Enea Hodoş, frate cu Ion Gorun şi Nerva Hodoş (1858); pictorul, decoratorul şi sculptorul francez Henri Matisse, reprezentant de seamă al fovismului (1869); juristul român Constantin N. Hamangiu (1869); scriitorul argetinian de origine uruguayană Horacio Quiroga (1878); generalul şi omul politic american George Marshall, laureat Nobel pentru „Planul Marshall”, care prevedea acordarea de ajutoare gratuite naţiunilor europene după Al Doilea Război Mondial (1880); sculptoriţa română Miliţa Petraşcu (1892); istoricul literar şi traducătorul român Alexandru Marcu (1894); compozitorul şi violonistul mexican Silvestre Revueltas (1899); violonistul american de origine rusă Nathan Milstein (1903); poetul avangardist român Ilarie Voronca (1903); romancierul polonez Tadeusz Breza (1905); austriacul evreu Simon Wiesenthal, celebrul „vânător de nazişti”, supravieţuitor al holocaustului şi denunţător al acestuia (1908);
caricaturistul şi regizorul român de film de animaţie Nell Cobar (1915); traducătorul român Jean Grosu (1919); lăcătuşul şi inventatorul german Artur Fischer, care a înregistrat peste 1.100 de brevete de invenţie (1919); pianista poloneză Halina Czerny-Stefanska (1922); violonistul, dirijorul și pedagogul olandez Jaap Schröder (1925); regele saudit Salman bin Abdulaziz Al Saud (1935); actorul britanic de film Anthony Hopkins (1937); actriţa britanică de film Sarah Miles (1941); cântărețul și compozitorul american de muzică folk și country John Denver (1943); actorul britanic de film Ben Kingsley (1943); informaticianul american Leonard Adleman, coautor al algoritmului RSA (1945); criticul, istoricul literar, editorul şi publicistul român Mihai Dascăl (1946); cântăreaţa și textiera americană Donna Summer, supranumită „regina muzicii disco” (1948); regizorul artistic român Vasile Manta (1949); actorul american de film Val Kilmer (1956); portarul francez de fotbal Grégory Coupet (1972); actorul și cântărețul portughez Angélico Vieira (1982) și patinatorul artistic canadian Patrick Chan, triplu campion mondial (1990).
– În 31 decembrie au murit: împăratul roman Commodus (asasinat în 192); teologul, filosoful şi reformatorul englez John Wycliffe, iniţiator al primei traduceri complete a Bibliei în limba engleză (1384); cărturarul umanist român de etnie maghiară Apáczai Csere János (1659); fizicianul, astronomul și matematicianul italian Giovanni Alfonso Borelli, fondatorul biomecanicii (1679); fizicianul şi chimistul irlandez Robert Boyle (1691); astronomul englez John Flamsteed, fondator al Observatorului Regal din Greenwich (1719); dramaturgul şi prozatorul finlandez Aleksis Kivi (1872); pictorul, desenatorul şi litograful francez Gustave Courbet (1877); scriitorul român Ion Creangă (1889); compozitorul şi dirijorul austriac Carl Millöcker (1899); fizicianul rus Aleksandr Popov, inventatorul antenei de radiorecepţie (1905); teologul, episcopul ortodox şi istoricul român Iacov Antonovici (1931); scriitorul şi filosoful spaniol Miguel de Unamuno (1936); medicul, fizicianul şi inventatorul francez Arsène d’Arsonval, creatorul galvanometrului balistic (1940); compozitorul francez Charles Koechlin (1950); autoarea dramatică, prozatoarea, publicista şi traducătoarea română Mărgărita Miller-Verghy (1953); prozatorul, eseistul, memorialistul, avocatul și profesorul român Eugen Herovanu (1956); cântăreţul român Rudolf Steiner, unul dintre fondatorii „Operei Române” (1963); dirijorul, compozitorul şi folcloristul român Sabin Drăgoi (1968); actorul şi regizorul american de film Raoul Walsh (1980); fotbalistul român Constantin Rădulescu (1981); compozitorul român Nicolae Kirculescu (1985); scriitorul român de naționalitate germană Arnold Hauser (1988); scriitorul, ziaristul și politicianul țărănist român George Şerban (1998); dansatorul şi coregraful spaniol de origine italiană José Greco, nume de referinţă în aria dansului flamenco (2000);
eseistul român Ion Zamfirescu, istoric al teatrului (2001); cântăreaţa de jazz, soul și blues, compozitoarea și actrița americană Natalie Cole, fiica muzicianului Nat King Cole (2015); actorul american William Christopher (2016) și cântăreaţa franco-israeliană Maya Casabianca, celebră în anii ‘60 ai veacului XX atât în Franţa cât şi în ţările arabe (2018).
Septimiu Cioloboc
