Oameni & Fapte – 30 septembrie

Publicat de Rotar Mirela, 30 septembrie 2022, 06:00

– Este cea de-a 273-a zi a lui 2022. Au rămas 92 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:19 şi va apune la ora 19:04.

– Astăzi marcăm „Ziua Internaţională a Traducătorilor”, celebrată pentru a sublinia importanţa profesiei de traducător şi a multilingvismului.

– Este şi Ziua Naţională a Republicii Botswana, țară africană unde se aniversează proclamarea independenţei din 1966, faţă de Marea Britanie.

– În 1496 s-a târnosit biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din Botoşani, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, monument reprezentativ de arhitectură medievală românească, iar la 30 septembrie 1784 cărturarul român Gheorghe Şincai era confirmat ca director al şcolilor naţionale din Transilvania.

– În 1791, la „Burgtheater” din Viena, a avut loc premiera operei „Flautul fermecat”, ultima compusă de Wolfgang Amadeus Mozart, care a dirijat premiera într-o sală sărăcăcioasă ce însă, datorită „Flautului fermecat” şi fondurilor aduse de piesă, a devenit „Theater an der Wien”.

– În 30 septembrie 1846 s-a realizat, la Boston (în SUA), prima extracție de dinți fără durere, sub narcotic (eter), efectuată de dentistul american William Thomas Green Morton pe pacientul său Eben Frost, iar în anul 1863, la „Théatre-Lyrique” din Paris, avea loc premiera operei „Pescuitorii de perle” a compozitorului francez Georges Bizet.

– La 30 septembrie 1864 a apărut prima Lege de organizare a Camerelor de Comerţ în Principatele Unite Române, iar în 1879 avea loc, la Bucureşti, premiera piesei „Despot Vodă”, operă de teatru semnată de Vasile Alecsandri. Din distribuţie au făcut parte actorii: Grigore Manolescu, Constantin Nottara şi Matei Millo.

– La 30 septembrie 1880 astronomul amator american Henry Draper reușea prima fotografie a Nebuloasei Orion, iar în anul 1888 criminalul în serie englez Jack Spintecătorul a ucis, la Londra, două femei (pe Elizabeth Stride și Catherine Eddowes), victimele sale cu numerele trei şi patru.

– În 1935, în oraşul american Boston, a avut loc premiera operei „Porgy and Bess” de George Gershwin, iar în 1938 s-a semnat Acordul de la München, ce a permis Germaniei Naziste să anexeze Regiunea Sudetă (Sudetenland), care aparținea Cehoslovaciei. Regiunea Sudetă era situată în zona de graniță a Cehoslovaciei și era locuită în principal de etnici germani. Acordul a fost negociat la o conferință între marile puteri ale Europei, fără ca reprezentanții Cehoslovaciei să participe. În prezent, acordul este apreciat ca fiind o încercare eșuată de conciliere cu Germania Nazistă. Înțelegerea a fost semnată în primele ore ale dimineții de 30 septembrie 1938, dar a fost datată cu 29 septembrie, și a fost semnată de Germania Nazistă, Franța, Marea Britanie și Italia.

– Până la 30 septembrie 1949 a funcţionat podul aerian umanitar pentru Berlin, oraş pe care sovieticii l-au supus unei blocade după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1952 a avut loc, la New York, premiera mondială a „cineramei” (o tehnică tridimensională în cinematografie), cu programul „This is Cinerama”. Metoda a fost aplicată, chiar din acel an, în mari oraşe ale lumii: New York, Tokyo, Paris, Montreal, Londra şi Milano.

– În 1954 primul submarin nuclear, „USS Nautilus”, intra în dotarea marinei americane, iar la 30 septembrie 1957 era emis în România Decretul 463, prin care se legaliza avortul la cerere. Au fost efectuate 7.521.100 de avorturi în numai nouă ani, din 1958 până în 1966 (când s-a emis Decretul 770, iniţiat de Nicolae Ceauşescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii).

– La 30 septembrie 1972 s-a deschis traficului Podul Öland, unul dintre cele mai lungi poduri din Europa (6.072 de metri), între oraşele suedeze Kalmar (situat pe continent) şi Farjestaden (de pe insula Öland). În 1990 s-a semnat „Declaraţia mondială privind supravieţuirea, protejarea şi dezvoltarea copiilor”, la Conferinţa mondială la nivel înalt de la New York, consacrată condiţiei copilului, iar pe 30 septembrie 1993 un cutremur de 6,2 grade pe scara Richter, produs în regiunea indiană Latur/Killari, a curmat vieţile a 9.751 de oameni.

– În 2005 cotidianul danez „Jyllands-Posten” a publicat o serie de caricaturi care îl înfățișau pe profetul Mahomed, eveniment ce a declanșat un adevărat scandal pe această temă, iar seismul din 30 septembrie 2009, care a zguduit insula indoneziană Sumatra, a ucis peste 1.115 persoane.

– În 30 septembrie s-au născut: poetul și misticul persan Djalal Al-Din Rumi (1207); filologul și fizicianul italian Girolamo Mercuriali (1530); scriitorul polonez Stanisław Konarski (1700); abatele și filozoful francez Étienne Bonnot de Condillac (1715); protopopul român greco-catolic Simion Balint (1810); istoricul francez August Molinier (1815); compozitorul norvegian Johan Svendsen (1840); fizicianul francez Jean-Baptiste Perrin, laureat Nobel (1870); fizicianul german Hans Geiger, autorul contorului de particule pentru radiaţiile beta şi gama (1882); geograful, etnograful şi pedagogul român Constantin I. Brătescu (1882); violoncelistul şi compozitorul spaniol Gaspar Cassado (1897); poetul galez Waldo Williams (1904); fizicianul englez Sir Nevill Francis Mott, laureat Nobel (1905); dirijorul, compozitorul şi oboistul ceh Vaclav Smetacek (1906); violonistul, dirijorul și pedagogul rus David Oistrah (1908); actorul şi regizorul român Ion Vova, regizor şi realizator de emisiuni de umor la Radiodifuziunea Română (1917); actriţa britanică de film Deborah Kerr (1921); scriitorul american Truman Capote (1924); geodezul, geofizicianul şi astronomul belgian Paul Melchior, care a studiat perturbaţia rotaţiei Pământului şi mareele terestre (1925); scriitorul și filosoful american de origine română Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1928); poetul şi publicistul român Irimie Negoiţă (1933); cântăreţul şi compozitorul austriac Udo Jürgens, care a câștigat concursul muzical Eurovision din 1966 cu piesa „Merci, Chérie” (1934); publicistul şi scriitorul român Titus Crişciu (1939); chimistul francez Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel (1939); chirurgul român şi omul de cultură Constantin Teodorescu (1939); dirijorul şi profesorul român Corneliu Calistru (1941); scriitorul, profesorul și traducătorul francez Michel Host, laureat al Premiului Goncourt (1942); scenaristul şi regizorul american de filme science-fiction şi horror Dan O’Bannon (1946); chitaristul și compozitorul britanic Marc Bolan (1947); medicul și profesorul australian Barry Marshall, laureat Nobel (1951); interpretul şi compozitorul român de muzică uşoară Ricky Dandel, stabilit în Germania (1952); violoncelistul şi profesorul român Marin Cazacu (1956); modelul, comediana și actrița americană Francine Joy „Fran” Drescher (1957); actrița italiană Monica Bellucci (1964); interpreta română de muzică de jazz Teodora Enache-Brody (1967); gimnastul și antrenorul român Marius Urzică, campion olimpic, mondial și european (1975); portarul columbian de fotbal Robinson Zapata (1978); actrița americană Shanna Malcolm (1981); gimnasta română Andreea Răducan, campioană europeană, mondială și olimpică (1983) şi antreprenorul român Cristian Botan (1987).

– La 30 septembrie au murit: Sfântul Ieronim, traducător al Bibliei Vulgata (420 d.Hr.); războinicul japonez Ōuchi Yoshitaka (1551); Sfântul Francis Borgia, iezuit spaniol (1572); poetul englez Fulke Greville (1628); actorul şi dramaturgul român Mihail Pascaly (1882); poetul și dramaturgul român Mihail Săulescu (1916); generalul român David Praporgescu, erou al Primului Război Mondial (1916); sociologul şi economistul german Franz Oppenheimer (1943); medicul francez Gustave Roussy (1948); actorul, regizorul și scriitorul rus Mihail Cehov (1955); actorul american de film James Dean (1955); juristul şi istoricul român Andrei Rădulescu (1959); scriitorul, compozitorul, violonistul și diplomatul român Grigore Cugler (1972); cântăreața americană Mary Ford (1976); dirijorul englez Boyd Neel (1981); actrița franceză de film Simone Signoret (1985); fizicianul și seismologul american Charles Richter, inventatorul scării care măsoară intensitatea mişcărilor seismice şi care-i poartă numele (1985); scriitorul australian Patrick White, laureat Nobel (1990); economistul român Ion Rachmuth (1990); microbiologul francez Andre Michael Lwoff, laureat Nobel (1994); americanul Yusuf Bey, liderul mișcării „Musulmanii negri” (2003); prozatorul şi dramaturgul român de naţionalitate maghiară Sütő András, membru fondator al UDMR (2006); baritonul român de etnie armeană David Ohanesian (2007); cântăreaţa română de muzică populară Lucreția Ciobanu, supranumită „Doamna munților” (2015); generalul-colonel român Iulian N. Vlad, demnitar comunist, fost ministru secretar de stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului (2017); cântăreţul danez, chitaristul şi compozitorul Kim Larsen, legendă a muzicii rock din Danemarca (2018); caricaturistul francez René Pétillon, maestru al satirei politice și un popular autor de bandă desenată (2018); soprana americană Jessye Norman, vedetă a operei internaționale și recompensată cu cinci Premii Grammy (2019); desenatorul, ilustratorul și caricaturistul argentinian Joaquin Salvador Lavado, supranumit „Quino” (2020) și scriitorul, eseistul, istoricul filosofiei, istoricul literar și profesorul român Eugen Sandu Cucerzan (2020).

Septimiu Cioloboc