Oameni & Fapte – 30 iulie
Publicat de Corina Muntean, 30 iulie 2020, 06:00
– Este cea de-a 212-a zi a lui 2020. Au rămas 154 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:00 şi va apune la ora 20:55.
– Azi este „Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane”, proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor.
– Este și „Ziua Internaţională a Prieteniei”, adoptată oficial de ONU în 2011 și care are scopul de a extinde conceptul prieteniei dincolo de relaţiile interumane, promovând prietenia între naţiuni sau între culturile din diferite regiuni ale lumii, pentru a aduce pace şi înţelegere sau pentru a celebra diversitatea globală. Prin anii 1950, dr. Artemio Bracho din Paraguay a lansat ideea unei Cruciade Mondiale a Prieteniei, formată pentru prima dată în 1958 şi adoptată rapid şi de alte ţări din America de Sud. De atunci, cruciada – de fapt o fundaţie care promovează prietenia şi camaraderia între oameni, indiferent de rasă, culoarea pielii sau religie – a celebrat constant Ziua Prieteniei în 30 iulie şi a făcut un lobby intens pe lângă ONU pentru a internaţionaliza sărbătoarea.
– Marcăm Ziua Naţională a Regatului Maroc („Sărbătoarea Tronului”), unde se aniversează ascensiunea la tron a regelui Mohamed al VI-lea – la 30 iulie 1999 – și Ziua Naţională a Republicii Vanuatu (fostă Noile Hebride), țară în care se sărbătoreşte proclamarea independenţei, din 1980.
– Azi este sărbătoarea mozaică „Tisha BeAv” – zi de post şi de doliu pentru a comemora tragediile care s-au abătut asupra poporului evreu, majoritatea petrecute în această zi (prima distrugere a Templului din Ierusalim, de către babilonieni, în 586 î.Hr., a doua distrugere a Templului, de către romani, din anul 70 d.Hr. sau expulzarea evreilor din Spania, în 1492). Sărbătoarea a început în seara zilei precedente (29 iulie).
– În seara acestei zile, 30 iulie, începe sărbătoarea islamică „Eid al-Adha” („Marea Sărbătoare” sau „Sărbătoarea Sacrificiului”), care se desfășoară în intervalul 31 iulie – 3 august. Se celebrează la sfârşitul perioadei de pelerinaj (hajj) la Mecca şi comemorează momentul când Profetul Ibrahim (Avraam) a ascultat de porunca lui Allah de a-şi sacrifica propriul fiu pentru a-i testa credinţa.
– La 30 iulie 762 califul abbasid Al-Mansur a pus piatra de temelie a oraşului Bagdad, locul poveștilor Șeherezadei din „O mie și una de nopți”, astăzi
capitala şi cea mai mare urbe a Irakului, iar în 1401 s-a emis un hrisov prin care domnitorul român Alexandru cel Bun a încuviinţat înscăunarea unui episcop armean la Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, document ce poate fi socotit un adevărat „certificat de naştere” pentru armenii aşezaţi în spaţiul românesc. Actul original se află în Arhivele Episcopiei Armene din Lvov.
– În 30 iulie 1811 generalul şi preotul mexican Miguel Hidalgo y Costilla, revoluționar care a inițiat şi condus mișcarea de independență a Mexicului faţă de Spania, a fost executat de spanioli în oraşul Chihuahua din Mexic, iar în anul 1896 poetul român Tudor Arghezi a debutat în literatură, cu poezia „Tatălui meu”, semnată Ion Theo și apărută în revista „Liga ortodoxă”, editată de Alexandru Macedonski.
– Pe 30 iulie 1930 s-a încheiat la Montevideo, capitala Uruguayului, primul Campionat Mondial de Fotbal, câştigat de reprezentativa țării gazdă, care a învins în finală Argentina cu rezultatul de 4-2, pe „Estadio Centenario”, în faţa a 93.000 de spectatori. La 30 iulie 1945, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, submarinul japonez „I-58”, aflat sub comanda ofiţerului Mochitsura Hashimoto, a scufundat crucişătorul greu „USS Indianapolis”, aparţinând marinei americane, pe drumul acestuia de la Guam spre Filipine, în apele Pacificului de Vest. Comandamentul american al Forțelor Navale nu a aflat de scufundarea vasului decât după trei zile şi jumătate, când au fost reperați cei 321 de supraviețuitori din cei 1.196 de membri ai echipajului.
– În 30 iulie 1948 a început, la Belgrad, o conferinţă internaţională care a stabilit noul regim de navigaţie pe Dunăre, între Ulm şi Marea Neagră, prin braţul Sulina, şi care a exclus statele neriverane din Comisia de Control a Dunării. La reuniune au luat parte reprezentanţii guvernelor Austriei, Bulgariei, Cehoslovaciei, Franţei, Marii Britanii, României, SUA, Ucrainei, Ungariei şi URSS. S-a înfiinţat o nouă Comisie a Dunării (cu sediul la Galaţi şi apoi la Budapesta), alcătuită din reprezentanţii statelor riverane, comisie care a început să funcţioneze la 11 mai 1949. Conferința de la Belgrad s-a încheiat în 18 august 1948.
– În 1966, în finala de pe „Wembley Stadium” din Londra, Anglia câștiga Campionatul Mondial de Fotbal, învingând Germania de Vest cu 4-2 după prelungiri (2-2 la sfârşitul primelor 90 de minute de joc), iar în 30 iulie 1970 a avut loc, la Arad, primul meci internațional de fotbal feminin din România, între Foresta Arad şi Olympia Žďár nad Sázavou din fosta Cehoslovacie.
– În 1980 Parlamentul israelian a adoptat legea care declara Ierusalimul capitala indivizibilă a statului Israel, iar la 30 iulie 1990 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 10 privind proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Ziua a fost sărbătorită pentru prima oară la data
de 1 decembrie 1990. Vă reamintim că la 1 decembrie 1918 s-a desfășurat Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, care a hotărât unirea lor şi a teritoriilor locuite de ei cu România. În comunism, Ziua Naţională era marcată la 23 august, dată la care România a întors armele, în anul 1944, alăturându-se Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei.
– La 30 iulie s-au născut: pictorul, arhitectul şi istoricul de artă italian Giorgio Vasari (1511); biologul olandez Reinier de Graaf (1641); arhitectul şi matematicianul român Alexandru Orăscu (1817); scriitoarea engleză Emily Brontë, cunoscută pentru unicul său roman „La răscruce de vânturi” (1818); industriașul german Georg Wilhelm von Siemens, fiul lui Werner von Siemens (1855); industriaşul american Henry Ford, fondatorul companiei de automobile „Ford Motors Company”, care a lansat faimosul „Model T” (1863); publicistul şi traducătorul român de naționalitate maghiară Franyó Zoltán (1887); inginerul american de origine rusă Vladimir Kuzmici Zworikin (1889); prozatorul, epigramistul, poetul, eseistul şi traducătorul român Al.[exandru] O.[svald] Teodoreanu, cunoscut sub pseudonimul Păstorel, fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1894); inginerul electromecanic român Constantin Atanasiu (1897); pictorul român Iosif Keber (1897); sculptorul britanic Henry Moore (1898); pianistul englez Gerald Moore (1899); scriitorul mexican, poetul, dramaturgul, traducătorul şi prezentatorul de televiziune Salvador Novo (1904); graficianul și portretistul român Silvan Ionescu (1909); actorul japonez de film Minoru Chiaki (1917); poeta română, traducătoarea şi psihologul Ursula Şchiopu (1918); sculptorul român de naţionalitate maghiară Balogh Péter (1920); compozitorul, dirijorul şi profesorul francez Antoine Duhamel (1925); actorul, producătorul, scenaristul, scriitorul şi profesorul britanic Richard Johnson (1927); actorul american de origine italiană Tony Lip (1930); preotul, teologul, publicistul şi istoricul român Mircea Păcurariu (1932); fizicianul și profesorul român Emil Burzo (1935); regizorul american de film, scenaristul, producătorul şi actorul Peter Bogdanovich (1939); cântăreţul, compozitorul și actorul canadian Paul Anka (1941); scriitorul francez Patrick Modiano, laureat al Premiului Nobel (1945); virologul și doctorița franceză Françoise Barré-Sinoussi, laureată Nobel și cea care a descoperit virusul HIV (1947); actorul american de film de origine austriacă Arnold Schwarzenegger, campion de culturism, fost om politic republican şi guvernator al statului California (1947); actorul francez de origine marocană Jean Reno (1948); economistul și politicianul român de origine basarabeană Ilie Ilașcu, deținut politic și luptător pentru unirea Basarabiei cu România (1952); jurnalista română Dana Deac, realizatoare de emisiuni de televiziune (1962); actrița americană Lisa Kudrow (1963); fotbalistul și antrenorul german Jürgen Klinsmann (1964); modelul şi actriţa americană Jaime Pressly (1977) și actriţa australiană Yvonne Strahovski (1982).
– În 30 iulie au murit: poetul englez pre-romantic Thomas Gray (1771); chimistul francez Jean Antoine Claude Chaptal (1832); cancelarul german Otto von Bismarck (1898); medicul german Albert Ludwig Neisser (1916); dramaturgul, prozatorul, ziaristul și omul politic român Vasile G. Morţun, ministru de mai multe ori (1919); marchizul, scriitorul şi diplomatul francez Robert de Flers (1927); zoologul român Ion Borcea, fondatorul staţiunii zoologice marine de la Agigea (1936); romancierul şi eseistul japonez Kōda Rohan (1947); scriitorul japonez Junichirō Tanizaki (1965); dirijorul american George Szell (1970); geologul român Gheorghe Murgeanu (1984); desenatorul şi caricaturistul român de etnie armeană Cik [Hacik] Damadian (1985); actriţa americană de film de etnie franceză Claudette Colbert (1996); Prea Fericitul Părinte Teoctist, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (2007); regizorul suedez de teatru și film Ingmar Bergman (2007); regizorul şi scenaristul italian de film Michelangelo Antonioni, laureat al Premiului Oscar (2007); scriitoarea irlandeză Maeve Binchy (2012); regizorul american de film documentar Robert Drew (2014); producătorul american de televiziune Robert Halmi Senior (2014); cântăreaţa americană de muzică country Lynn Anderson (2015); soprana cehă Ludmila Dvořáková (2015); interpreta română de muzică uşoară şi profesoara de canto Marina Scupra (2017); geologul și profesorul român Marcian [David] Bleahu (2019) și actriţa română de teatru, film și televiziune Florina Cercel (2019).
Septimiu Cioloboc
