Oameni & Fapte – 29 iulie

Publicat de MIRELA ROTAR, 29 iulie 2021, 05:00

– Este cea de-a 210-a zi a lui 2021. Au rămas 155 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:59 şi va apune la ora 20:57.

– Astăzi este „Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!”, sărbătorită din 1998. La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri în frunte cu Anton Pann, intona pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste, „Deşteaptă-te române”, devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României. În Republica Moldova este „Ziua Constituţiei”, iar pe plan mondial este „Ziua Internaţională a Tigrului”, sărbătoare anuală menită să atragă atenţia asupra conservării acestei specii. Ziua a fost instituită în 2010 la summit-ul de la Sankt Petersburg. Dacă în 2014 puteau fi găsite în libertate 3.200 de exemplare, în 2015 populația a ajuns la 3.000. Specialiştii avertizează că, în acest ritm, toți tigrii aflați în libertate vor dispărea în următorii ani, printre cauzele acestei situații tragice numărându-se pierderea habitatului natural, intervenția omului și schimbările climatice.

– La 29 iulie 1834 a fost înregistrat primul accident rutier cu un vechicul autopropulsat. O diligență cu aburi, a inginerului scoţian John Scott Russell, a lovit o piatră, la Edinburg, pusă în mod intenționat pe drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a cinci persoane. În anul 1836 a fost inaugurat Arcul de Triumf din Paris, iar la 29 iulie 1851 astronomul italian Annibale de Gasparis a descoperit asteroidul 15 Eunomia. Pe 29 iulie 1857 s-a înfiinţat Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, din iniţiativa şi sub conducerea medicului şi farmacistului român de origine franceză Carol Davila, iar în anul 1895 a avut loc, la Budapesta, Congresul Reprezentanţilor Naţionalităţilor din Austro-Ungaria şi Transilvania, la care s-a încheiat o alianţă politică între români, sârbi şi slovaci, cu scopul de a-şi coordona lupta împotriva politicii de maghiarizare forţată a naţionalităţilor din Austro-Ungaria. La 29 iulie 1921 Adolf Hitler devenea liderul Partidului Naționalist German al Muncitorilor (Partidul Nazist), iar în 1946 a început Conferinţa de Pace de la Paris, între învingătorii celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România şi Ungaria. În 1947, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, regimul comunist român a dizolvat Partidul Naţional Ţărănesc (Maniu), iar la 29 iulie 1952 sportivul român Iosif Sârbu obţinea (la tir) prima medalie de aur pentru România la Jocurile Olimpice de Vară de la Helsinki, capitala Finlandei.

– La 29 iulie 1957 şi-a început activitatea Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), cu sediul la Viena, iar în anul 1958 preşedintele american Dwight D. Eisenhower a semnat actul de înfiinţare a Agenţiei Spaţiale Americane (National Aeronautics and Space Administration) – NASA, care a început să funcționeze la 1 octombrie 1958.

– În 1969 Consiliul de Stat al României a adoptat Decretul pentru ratificarea Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii, adoptată de Adunarea Generală a ONU în 26 noiembrie 1968.
La 29 iulie 1981 prinţul Charles de Wales s-a căsătorit, la Catedrala St. Paul din Londra, cu Lady Diana Spencer, într-o așa-numită „nuntă de basm” care a fost urmărită pe micul ecran de 750 de milioane de telespectatori, iar în 1984 a început, la Los Angeles (în SUA), cea de-a XIII-a ediție modernă a Jocurilor Olimpice de Vară, eveniment la care sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz.

– În 29 iulie s-au născut: scriitorul, arheologul, politicianul și omul de știință slovac Ján Kollár (1793); gânditorul politic, istoricul și scriitorul francez Alexis de Tocqueville (1805); episcopul şi cărturarul român Dionisie [Dimitrie] Romano (1806); scriitorul român de naționalitate germană Heinrich Schuster (1857); dictatorul fascist italian Benito Mussolini (1883); compozitorul rus Boris Asafiev (1884); actrița americană Theda Bara, vedetă a filmului mut (1885); scriitorul şi publicistul român Demostene Botez (1893); poetul român de naţionalitate maghiară Bartalis János (1893); dramaturgul, prozatorul și regizorul român Victor Ion Popa, om de radio (1895); scriitorul satiric rus Mihail Zoscenko (1895); fizicianul american Isidor Isaac Rabi, câștigător al Premiului Nobel (1898); scriitorul suedez Eyvind Olof Verner Johnson, laureat Nobel (1900); fizicianul rus Dmitri Ivanenko (1904); actrița americană Clara Bow (1905); diplomatul şi economistul suedez Dag [Hjalmar Agne Carl] Hammarskjöld, laureat Nobel post-mortem (1905); eseistul și prozatorul român-evreu Nicolae Steinhardt, predicator creştin ortodox și fost deţinut politic (1912); cineastul francez Chris Marker (1921); actrița română de teatru, film și televiziune Carmen Stănescu (1925); compozitorul grec Mikis [Mihalis] Theodorakis, autorul coloanei sonore a filmului „Zorba Grecul” (1925); actorul român Dan Damian (1927); scriitorul olandez Harry Mulisch, autorul bestseller-urilor „The Assault” şi „The Discovery of Heaven” (1927); scriitorul şi sociologul francez Jean Baudrillard (1929); balerinul şi coregraful american Paul Taylor (1930); tenorul şi dirijorul german Peter Schreier (1935); pianistul român de etnie maghiară Boros Zoltán, compozitor de muzică uşoară, dirijor și critic muzical (1939); fotbalistul și antrenorul român Mircea Lucescu, fost selecționer al României şi Turciei (1945);

atleta și antrenoarea română Maricica Puică, medaliată cu aur la Olimpiada de la Los Angeles, din 1984, în proba de 3.000 de metri (1950); fostul handbalist Radu Voina, campion mondial, antrenor şi fost selecţioner al României, atât la feminin cât și la masculin (1950); gimnasta sovietică Nellie Kim, multiplă campioană olimpică (1957); jurnalistul și publicistul român Marius Tucă (1966) şi pilotul spaniol de automobilism Fernando Alonso, dublu campion mondial la Formula 1 (1981).

– La 29 iulie au murit: compozitorul şi pianistul austriac Franz Xaver Wolfgang Mozart, al şaselea fiu al lui Wolfgang Amadeus Mozart (1844); poetul și jurnalistul român Ion Catina, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (1851); compozitorul, pianistul şi criticul muzical german Robert Schumann (1856); lingvistul român Alexandru Cihac, autorul primului dicţionar etimologic ştiinţific al limbii române (1887); pictorul, desenatorul şi gravorul olandez post-impresionist Vincent van Gogh (1890); poetul, criticul literar, traducătorul, publicistul și profesorul român Ştefan G. Vârgolici (1897); chimistul englez John Alexander Newlands (1898); compozitorul și dirijorul român Ionel Perlea (1970); violoncelistul și dirijorul englez Sir John Barbirolli (1970); prozatorul și dramaturgul român Octav Dessila (1976); filosoful şi sociologul german Herbert Marcuse (1979); fizicianul şi inventatorul american de origine rusă Vladimir Zworikin (1982); regizorul spaniol de film Luis Buñuel (1983); actorul britanic de film David Niven (1983); omul politic austriac Bruno Kreisky, fost cancelar al Austriei (1990); poeta, prozatoarea, traducătoarea și autoarea dramatică română Lucia Demetrius (1992); actorul francez de film Michel Serrault (2007); matematicianul român Nicolae Popescu (2010); cineastul, scriitorul şi fotograful francez Chris Marker (2012); dirijorul și compozitorul român Vasile Timiş (2015); jurnalistul şi profesorul român Florin Mitu, prezentator de ştiri al Televiziunii Române (2015); cântăreţul croat de muzică pop Oliver Dragojević (2018); scriitorul şi jurnalistul chilian Enrique Lafourcade (2019) și poetul israelian, redactorul, traducătorul, profesorul și fotograful Tuvya Ruebner (2019).

Septimiu Cioloboc