Oameni & Fapte – 29 ianuarie
Publicat de Corina Muntean, 29 ianuarie 2019, 06:00
– Este cea de-a 29-a zi a lui 2019. Au mai rămas 336 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:50 şi va apune la ora 17:21.
– Navigatorul olandez Willem Cornelis Schouten a fost primul explorator care a ocolit Capul Horn, la 29 ianuarie 1616, în expediția pentru căutarea unui nou drum spre Oceanul Pacific. În 1676, Feodor al III-lea devenea ţar al Rusiei, însă nu a mai apucat să prindă şi ruşinea din 29 ianuarie 1814, când armata imperială franceză, aflată sub comanda lui Napoleon I Bonaparte, a învins Rusia și Prusia în Bătălia de la Brienne-le-Château. Cât o fi fost el de ţar, Fiodor al III-lea tot nu putea trăi… 153 de ani.
– În ziua de 29 ianuarie 1845 poetul american Edgar Allan Poe şi-a publicat pentru prima dată, în „New York Evening Mirror”, poemul numit „Corbul” („The Raven”), iar în 1856 regina Victoria a Marii Britanii a înființat ordinul „Crucea Victoria” (în engleză „Victoria Cross”), inițial pentru a-i distinge pe militarii britanici cu merite deosebite în Războiul Crimeei. Ordinul a devenit însă, cu vremea, cea mai înaltă decoraţie militară pentru militarii din ţările Commonwealth-ului şi ale fostelor teritorii ale Imperiului Britanic, care dădeau dovadă de acte de eroism „în faţa duşmanului”.
– La 29 ianuarie 1886 industriaşul german Karl Friedrich Benz a căpătat brevetul pentru fabricarea primului automobil funcționabil din lume, alimentat cu benzină. El a montat pe un triciclu motorul în 4 timpi, brevetat de conaţionalul său Nikolaus Otto – un propulsor pe benzină de 958 cmc care dezvolta 0,75 CP şi care dispunea de aprindere electrică şi răcire cu apă.
– În 29 ianuarie 1896 medicul american Emile Grubbe a utilizat radiaţiile pentru a trata cancerul de sân al unei paciente, Rose Lee. Fapta, o premieră mondială, a avut loc la Chicago. În anul 1916, în Primul Război Mondial, Germania a realizat şi ea o premieră la nivel mondial, efectuând primul raid aerian cu aparate „Zeppelin”, deasupra Parisului.
– În 1923, Consiliul de Miniștri al României a aprobat statutul Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR), înfiinţată la Bucureşti în 1903, iar pe 29 ianuarie 1947, după cea de-a doua conflagraţie mondială, ministrul de externe al URSS, Veaceslav Molotov, a semnat la Moscova Tratatele de pace cu România, Italia, Ungaria, Finlanda şi Bulgaria.
– La Johannesburg au izbucnit în 29 ianuarie 1950 primele tulburări generate de politica rasială a Africii de Sud, iar în 1981 a fost dat în exploatare cel mai mare pod de pe Siret, în zona hidrocentralei Galbeni, din judeţul Bacău. La 29 ianuarie 2012 tenismanul român Horia Tecău a câștigat finala de dublu mixt la „Australian Open”, primul concurs de Mare Şlem al anului, făcând pereche cu americana Bethanie Mattek-Sands. Prezenţa lui Tecău în finala unui turneu de dublu mixt a fost prima a unui român după anul 1979. În 29 ianuarie 2018 Guvernul Viorica Dăncilă a primit votul de învestitură al Parlamentului României. Vasilica-Viorica Dăncilă a devenit astfel prima femeie prim-ministru din istoria României.
– La 29 ianuarie s-au născut: compozitorul francez Daniel Auber (1782);
inventatorul şi publicistul român Alexandru Ciurcu (1854); zoologul şi fiziologul român Leon C. Cosmovici (1857); scriitorul rus Anton Cehov (1860); compozitorul englez de origine germană Frederick Delius (1862);
scriitorul francez Romain Rolland, laureat Nobel (1866); scriitorul, regizorul de film și politicianul spaniol Vicente Blasco Ibañez (1867); scriitorul român Gheorghe Brăescu (1871); chimistul român Petru Bogdan (1873); lingvistul român George Giuglea (1884); poetul, prozatorul şi traducătorul rus Boris Pasternak, laureat Nobel (1890); regizorul german de film Ernst Lubitsch (1892); compozitorul și muzicologul român Marțian Negrea (1893); filosoful român Dumitru D. Roșca (1895); poetul şi eseistul român Mihai Moşandrei (1896); compozitorul român Iuliu Mureşianu (1900); teologul, duhovnicul, scriitorul și arhimandritul român Vasile Vasilachi, fost vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada (1909); scriitorul francez Henri Queffélec (1910); violonistul şi pedagogul român Ionel Geantă (1913); desenatorul şi scenaristul american de desene animate Bill Peet, care a realizat, la Studiourile Disney, „Cărţile junglei”, „Cenuşăreasa”, „101 dalmaţieni”, „Alice în ţara minunilor”, etc. (1915); compozitorul italian Luigi Nono (1924); actrița americană de film Dorothy Malone (1924); scriitorul francez de origine română Isidore Isou, fondator al lettrismului (1925); omul de televiziune și jurnalistul român Tudor Vornicu (1926); fizicianul britanic de origine pakistaneză Abdus Salam, laureat Nobel (1926); regizorul italian de film Elio Petri (1929); omul de afaceri japonez Norio Ohga, fost preşedinte al companiei de produse electronice „Sony” (1930); cântărețul francez Sacha Distel (1933); scriitorul, istoricul şi criticul literar român Mircea Popa (1939); interpreta afro-americană de jazz Jeanne Lee (1939); pictorul și profesorul român Dan Bimbea (1941); actorul american de film Tom Selleck (1945); etnologul român Irina Nicolau, doctor în filologie-folclor (1946); cântăreaţa română Doina Spătaru (1948); regizorul român de teatru Mihai Lungeanu (1953); actrița americană Oprah Winfrey, realizatoare de talk show-uri (1954); poetul și dramaturgul român Matei Vișniec (1956); actorul român Florin Călinescu (1956); actrița română Oana Pellea, fiica actorului Amza Pellea (1962); muzicianul român Octavian Teodorescu, zis „Octave” (1963); interpreta română de muzică uşoară Carmen Rădulescu (1964); fotbalistul brazilian Romario Souza (1966); cântăreţul şi compozitorul român de muzică uşoară Ovidiu Komornyik (1969); jurnalistul român de televiziune Cătălin Radu Tănase (1973) şi cântăreaţa română Mălina Olinescu (1974).
– În 29 ianuarie au murit: poetul rus Aleksandr Puşkin (1837); istoricul şi omul politic român Eudoxiu Hurmuzaki din Bucovina, luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic (1874); pictorul impresionist francez de origine engleză Alfred Sisley (1899); chimistul şi medicul român Constantin Istrati (1918); chimistul german Fritz Haber, laureat Nobel și care a descoperit procedeul de obţinere a amoniacului pe cale sintetică (1934); preotul şi istoricul român Ioan Boroş (1937); violonistul şi compozitorul austriac Fritz Kreisler (1962); pictorul şi graficianul japonez Fujita Tsuguji (1968); romancierul, publicistul şi traducătorul român Petru Manoliu (1976); poetul peruan Martín Adán (1985); actorul român Marian Hudac (1996); actorul român Matei Gheorghiu (2003); tenorul român Ludovic Spiess, fost ministru al culturii (2006); omul politic şi magistratul italian Oscar Luigi Scalfaro, fost preşedinte al Italiei (2012); soprana americană Camilla Williams (2012); actorul britanic Bernard Horsfall (2013); aviatorul american de origine română Alexander [Alex] Vraciu, fost ofiţer în US Navy (2015); scriitoarea australiană Colleen McCullough, autoarea romanului „Pasărea spin” (2015); compozitorul, cântăreţul și poetul american Rod McKuen (2015); scenaristul, regizorul şi criticul francez de film Jacques Rivette (2016) și dirijorul şi compozitorul român Stelian Olariu (2017).
Septimiu Cioloboc
