Prima pagină » Blog RTM » Oameni & Fapte – 28 mai

Oameni & Fapte – 28 mai

Publicat de Corina Muntean, 28 mai 2021, 05:00

– Este cea de-a 148-a zi a lui 2021. Au mai rămas 217 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:35 şi va apune la ora 21:04.

– Astăzi este „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Sănătatea Femeilor”, marcată, din 28 mai 1987, printr-o campanie cu accent pe tema mortalităţii materne, iniţiată la cea de-a V-a Reuniune internaţională pentru sănătatea femeilor, desfăşurată în Costa Rica. De atunci, organizaţiile de femei din întreaga lume desfăşoară, în fiecare an, la 28 mai, diverse activităţi pentru a scoate în evidenţă probleme majore legate de acest subiect. Ziua s-a marcat pentru prima dată în România în anul 2002, la Constanţa.

– Este și Sărbătoare Naţională în: Armenia (unde se aniversează proclamarea independenţei din 1918), Azerbaidjan (ţară în care se sărbătoreşte, din 1918, proclamarea Republicii), Etiopia (unde se sărbătoreşte victoria din 1991 asupra dictaturii lui Hailé Mariam Mengistu) și Nepal (unde se sărbătorește declararea Republicii, din 28 mai 2008).

– În 28 mai 1588 flota spaniolă a plecat din portul Lisabona spre Canalul Mânecii, cu scopul de a realiza o debarcare în Anglia. „Invincibila Armada” era una din cele mai mari flote care a navigat vreodată pe mările lumii şi, totuşi, i-au trebuit două luni şi jumătate pentru a vedea ţărmurile britanice.

– În 1929 se lansa, la New York, filmul muzical „On with the Show”, produs de compania americană „Warner Bros” – prima peliculă color sonorizată, iar în 1936 matematicianul şi informaticianul englez Alan Turing a publicat un articol în care a introdus conceptul de „mașină Turing” – adică un dispozitiv abstract şi simplu de manipulare a simbolurilor, capabil de a simula logica oricărui algoritm rulat de un calculator.

– În 1948, prin decizia Consiliului de Miniştri al României, a fost retrasă cetăţenia română fostului suveran Mihai I şi membrilor familiei regale, iar la 28 mai 1961 ziarul britanic „The Observer” a publicat articolul avocatului englez Peter Benenson, intitulat „Prizonierii uitați”, declanșând o campanie de scrisori ce a stat la baza înființării organizației pentru apărarea drepturilor omului, „Amnesty International”, preocupările acesteia fiind axate strict pe problemele persoanelor deţinute în penitenciare.

– În 1964 s-a creat, la Ierusalim, Organizația pentru Eliberarea Palestinei, iar la 28 mai 1971 sovieticii lansau staţia interplanetară „Marte-3”, ce a devenit satelit artificial al planetei Marte la 2 decembrie 1971. Staţia „Marte-3” a depus pe suprafaţa planetei Marte primul agregat automat care a comunicat date ştiinţifice din mediul marţian.

– În 1975, prin semnarea Tratatului de la Lagos (Nigeria), a fost creată Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest – ECOWAS, formată din 15 ţări: Benin, Burkina Faso, Capul Verde, Coasta de Fildeş, Gambia, Ghana, Guineea, Guineea-Bissau, Liberia, Mali, Niger, Nigeria, Senegal, Sierra Leone şi Togo.

– În România anului 1977 s-a inaugurat Muzeul „Tropaeum Traiani” şi replica Monumentului triumfal ridicat de împăratul Traian la Adamclisi, restaurat de un grup de specialişti români, iar la 28 mai 1987 vest-germanul Mathias Rust a violat spațiul aerian sovietic, aterizând, cu avionul pilotat de el, în „Piața Roșie” din Moscova.

– În 1990 s-a constituit Federaţia Etnică a Romilor din România (FER), iar la 28 mai 1995 orașul rus Neftegorsk era zguduit de un cutremur de 7,6 grade pe scara Richter, care s-a soldat cu peste 2.000 de victime, reprezentând două treimi din totalul populației. În 1999, la Milano, după 22 de ani de lucrări de restaurare, capodopera pictorului italian Leonardo da Vinci, „Cina cea de Taină”, a fost expusă din nou publicului, vizitatorii având obligația de a privi de departe pânza și de a o admira doar 15 minute.

– La 28 mai s-au născut: zoologul german Johann August Goeze (1731); scriitorul, compozitorul şi omul politic irlandez Thomas Moore (1779); pianistul şi compozitorul sas transilvănean Carl Filtsch (1830); pictorul suedez Carl Larsson (1853); compozitorul şi dirijorul italian Riccardo Zandonai (1883); scriitorul britanic Ian Fleming, autorul personajului James Bond, agent secret (1908); scriitorul australian Patrick White, laureat Nobel (1912); prozatoarea şi poeta română Anişoara Odeanu (1912); scriitorul, ziaristul şi diplomatul român George Macovescu (1913); violonistul austriac Wolfgang Schneiderhan (1915); ÎPS Justinian Chira, arhiepiscop onorific al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului (1921); compozitorul maghiar Ligeti György (1923); bas-baritonul german Dietrich Fischer-Dieskau (1925); cercetătorul şi ginecologul australian Carl [Edwin Carlyle] Wood, „părintele” primei sarcini realizate prin fecundare in vitro şi al primului bebeluş creat în eprubetă dintr-un embrion congelat (1929); actriţa americană de film Zelda Rubinstein (1933); regizorul de film, interpretul şi compozitorul argentinian Leonardo Favio (1938); scriitoarea irlandeză Maeve Binchy (1940); cantautoarea şi activista afro-americană Gladys Knight (1944); compozitorul, cântărețul, chitaristul și producătorul american John Fogerty, membru al trupelor rock „Creedence Clearwater Revival” și „The Golliwogs” (1945); graficiana română Wanda Mihuleac (1946); dirijorul român Radu Ciorei (1952); traducătorul român George Volceanov (1956); vocalistul galez Steve Strange, solist al formaţiei pop „Visage”, pionier al curentului „New Wave” şi interpret al cântecului „Fade To Grey” (1959); cântăreața, compozitoarea, producătoarea şi actrița australiană Kylie Minogue (1968); atletul român Gheorghe Guşet, multiplu campion naţional şi balcanic la aruncarea greutăţii (1968) şi actorul, cântărețul și compozitorul român Tudor Chirilă (1974).

– În 28 mai au murit: violonistul, organistul, compozitorul şi profesorul austriac [Johann Georg] Leopold Mozart, tatăl lui Wolfgang Amadeus Mozart (1787); violoncelistul și compozitorul italian Luigi Boccherini (1805); compozitorul ceh Antonin Rejcha (1836); lexicograful american Noah Webster, autor de dicţionare (1843); scriitoarea engleză Anne Brontë (1849); omul politic, istoricul, filosoful și profesorul universitar român Simion Bărnuțiu, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 din Transilvania (1864); istoricul, lingvistul și bibliograful american John Russell Bartlett (1886); poetul, prozatorul şi dramaturgul român George Baronzi (1896); scriitorul, publicistul şi editorul maghiar Mikszáth Kálmán (1910); chimistul francez Paul Emile Lecoq de Boisbaudran (1912); pedagogul şi muzicologul francez Albert Lavignac (1916); poetul, scriitorul, publicistul și omul politic ucrainean Ivan Franko (1916); psihiatrul austriac Alfred Adler (1937); preotul, scriitorul şi ziaristul român Ion Agârbiceanu (1963); compozitorul român Ion Borgovan (1970); episcopul greco-catolic român Iuliu Hossu (1970); actorul și regizorul francez de teatru Jean Vilar (1971); geologul român Alexandru Codarcea (1974); fizicianul român Șerban Țițeica (1985); medicul neurolog român Arthur Kreindler (1988); ingierul electroenergetician român Vlad Ionescu (2000); chimistul, fizicianul şi filosoful belgian de origine rusă Ilya Prigogine, laureat Nobel (2003); pictorul şi gravorul român Ion Bănulescu (2004); inginerul electronist român Mihai Corneliu Drăgănescu (2010); poetul, ziaristul şi cantautorul român Ion Zubaşcu (2011); pictorul şi sculptorul israelian Uri Lifshitz (2011); poeta, prozatoarea, autoarea dramatică şi actriţa americană Maya Angelou (2014); pictorul, criticul de artă, prozatorul şi publicistul român Val [Valerian] Gheorghiu (2017) și chimistul danez Jens Christian Skou, laureat Nobel (2018).