Oameni & Fapte – 27 iulie
Publicat de Rotar Mirela, 27 iulie 2022, 06:00
– Este cea de-a 208-a zi a lui 2022. Au rămas 157 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:56 şi va apune la ora 21:00.
– Creștinii ortodocși, greco-catolici și romano-catolici îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, doctor martir, fără arginți.
Astăzi este „Ziua Internaţională a Eliberării Animalelor” („Animal Freedom Day”), instituită, în 2009, în scopul sensibilizării faţă de criza de mediu, faţă de sănătatea umană şi bunăstarea animalelor. Obiectivele principale pe care şi le propune evenimentul sunt stoparea sacrificării animalelor, a abuzului faţă de animale şi crearea de surse alternative de alimentare, dar şi stoparea consumului de produse de origine animală.
– La 27 iulie 1794 a avut loc o lovitură de stat în Franța (9 Thermidor), în anul al II-lea al Revoluției, când Robespierre și colaboratorii săi au fost arestați, fapt care a determinat sfârșitul revoluției democratice și începutul guvernării Convenției thermidoriene. La data de 27 iulie 1830 au început cele „Trei zile glorioase” ale Revoluției franceze din 1830, zi când o mare parte a populației pariziene s-a ridicat împotriva domniei lui Carol al X-lea, silindu-l să abdice. În 1862 domnitorul român Alexandru Ioan Cuza semna Decretul nr. 168 privind înfiinţarea Departamentului Trebilor Străine, precursor al Ministerului Afacerilor Externe de astăzi.
– În 1865 România a aderat la Convenția telegrafică internațională de la Paris, iar în 1918 era fondat Spitalul Witting din București, astăzi Spitalul Clinic Nr.1 Căi Ferate Witting, situat lângă Gara de Nord. Întemeietorul spitalului a fost doctorul Traugott Witting, care a pus bazele chirurgiei vasculare din România. În 1921, cercetătorii de la Universitatea din Toronto, conduși de biochimistul canadian Frederick Banting, au anunțat descoperirea insulinei, cu aproape un an după ce medicul și fiziologul român Nicolae Constantin Paulescu a aflat hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.
– Pe 27 iulie 1922 s-a înființat, la Bruxelles (Belgia), Uniunea Internațională de Geografie, iar în anul 1940 a debutat pe micile ecrane cel mai cunoscut iepure din istoria desenului animat, Bugs Bunny, odată cu apariţia celui dintâi episod intitulat „A Wild Hare” („Un iepure sălbatic”) din seria de desene animate „Looney Tunes”. În spatele vocii lui Bugs Bunny se afla actorul american Mel Blanc, iar fraza care l-a consacrat a fost „What’s up, Doc?” („Care-i treaba, moşule?”).
– Între 27-28 iulie 1944 a avut loc, la București, o consfătuire secretă la care au participat Lucreţiu Pătrăşcanu şi Emil Bodnăraş (din partea Partidului Comunist Român), generalii Constantin Sănătescu şi Constantin Vasiliu-Răşcanu (reprezentând Palatul Regal şi, respectiv, Armata) şi Grigore Niculescu-Buzeşti (din partea Partidului Național Ţărănesc). La reuniune s-a decis ca mareşalul Ion Antonescu să fie înlăturat de la putere în 15 august, dată schimbată ulterior.
– În 1953 s-a încheiat „Războiul din Coreea”, prin semnarea, la Panmunjon, a armistiţiului dintre RPD Coreeană şi Coreea de Sud. Războiul a fost declanşat la 25 iunie 1950, prin invadarea Coreei de Sud de către trupele nord-coreene. În 1956 România devenea membru al UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), agenţie specializată a ONU, creată la 16 noiembrie 1945, cu sediul la Paris.
– În 27 iulie 1990 Parlamentul României hotăra ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României, sărbătorită pentru prima dată la 1 decembrie 1990 (la 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a hotărât unirea lor şi a teritoriilor locuite de ei cu România). NOTĂ: În comunism, Ziua Naţională era marcată la 23 august, ziua când România a întors armele, în 1944, şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Tot la 27 iulie 1990 Parlamentul Belarus a declarat suveranitatea țării, față de URSS, iar în 1996 o bombă explodată în oraşul american Atlanta, în toiul Jocurilor Olimpice de Vară, a dus la moartea a doi oameni și la rănirea altor 111.
– La 27 iulie s-au născut: matematicianul elvețian Johann Bernoulli (1667); romancierul şi dramaturgul francez Alexandre Dumas-fiul (1824); scriitorul şi criticul literar italian Giosuè Carducci, laureat Nobel (1835); fizicianul maghiar Ötvös Loránd (1848); fizicianul german Friedrich Ernst Dorn (1848); inginerul şi fizicianul britanic John Hopkinson, care a pus bazele construcţiei aparatelor cu dinam (1849); istoricul italian Ettore Pais (1856); pianistul, dirijorul şi compozitorul spaniol Enrique Grenados (1867); istoricul şi publicistul Paul Gore din Republica Moldova, militant pentru unirea Basarabiei cu România (1875); lingvistul şi profesorul român Sever Pop (1901); actorul rus de film Nikolai Cerkasov (1903); istoricul literar, scriitorul și publicistul român Lucian Predescu (1907); dirijorul şi compozitorul elveţian de origine rusă Igor Markevici (1912); tenorul italian Mario Del Monaco (1915); actorul și cântărețul francez Bourvil – pe numele adevărat André Raimbourg (1917); lingvistul român Eugen Coșeriu (1921); poetul şi traducătorul român Marcel Gafton (1925); compozitorul român de etnie germană Walter Michael Klepper (1929); scriitorul și traducătorul român Costache Anton, autor de literatură pentru copii (1930); traducătorul, publicistul şi lingvistul Valentin Mândâcanu din Republica Moldova (1930); prozatorul, poetul şi dramaturgul român Gheorghe Scripcă (1930); realizatoarea română de emisiuni de radio și de televiziune Simona Patraulea, cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (1931); pedagogul și publicistul Virgil Mândâcanu din Republica Moldova, luptător pentru valorile naționale și reformator al pedagogiei moderne (1936); medicul, poetul, prozatorul şi traducătorul român Pan Izverna (1937); sculptorul, pictorul și ceramistul român Mircea Corneliu Spătaru (1937); prozatorul şi traducătorul român Eugen Zehan (1938); balerina și coregrafa germană Pina Bausch (1940); producătorul american de film Gary Kurtz, autorul primelor două filme din seria „Star Wars” (1940); artistul plastic, designerul şi arhitectul român Dorin Iormeanu-Dimitriu (1942); actorul român Radu Iţcuş (1944); regizorul român de teatru și operă Alexandru Tocilescu (1946); compozitorul şi muzicologul român Fred Popovici (1948); soprana americană Carol Vaness (1952); inginerul agronom și omul politic român Dacian [Julien] Cioloş, fost prim-ministru al României și comisar european (1969); actrița italiană Maria Grazia Cucinotta (1969); poetul și prozatorul român Dan Coman (1975); cântărețul, compozitorul, producătorul, prezentatorul și actorul român Smiley – pseudonimul lui Andrei Tiberiu Maria – fost membru al trupei muzicale „Simplu” (1987) și actrița, cântăreața și compozitoarea australianǎ Indiana Evans (1990).
– În 27 iulie au murit: matematicianul și filosoful francez Pierre Louis Maupertuis (1759); poetul, prozatorul și dramaturgul rus Mihail Lermontov (1841); fizicianul și chimistul englez John Dalton, care a descoperit defectul de vedere denumit apoi „daltonism” (1844); poetul, prozatorul, dramaturgul, memorialistul şi traducătorul român Alexandru Pelimon (1881); medicul elvețian Emil Theodor Kocher, laureat al Premiului Nobel (1917); dirijorul, compozitorul, pianistul, editorul, scriitorul și profesorul italian Ferruccio Busoni (1924); scriitorul german Tamm Traugott, fost secretar, un timp, al regelui Ferdinand I al României (1938); scriitoarea americană Gertrude Stein (1946); diplomatul, publicistul, analistul politic și scriitorul român Vasile Stoica, deținut politic (1959); pictorul român Ion Țuculescu, de profesie biolog şi medic (1962); poetul şi prozatorul englez Richard Aldington (1962); compozitorul francez Maurice Yvain (1965); etnologul român Ion Mușlea (1966); dirijorul, compozitorul şi muzicologul austriac Bernhard Paumgartner (1971); publicistul, gânditorul politic şi militantul federalist european de origine austro-ungară şi japoneză contele Richard [Nikolaus] von Coudenhove-Kalergi, fondatorul primei mişcări pentru o Europă Unită (1972); fotograful şi operatorul francez de film de origine română Paul Menu, autorul primelor filmări din România (1973); regizorul american de film William Wyler (1981); poetul şi traducătorul român Teodor Balş (1983); actorul britanic de film James Mason (1984); compozitorul, chitaristul, basistul şi vocalistul român Iuliu Merca, membru şi fondator al formaţiei rock „Semnal M” (1999); matematicianul rus Aleksandr Danilovici Aleksandrov (1999); publicistul român şi comentatorul de radio Eugen Preda (2000); actorul american de film de origine britanică Bob Hope (2003); muzicologul şi compozitorul român George Sbârcea (2005); cărturarul, teologul, filosoful, istoricul şi literatul evreu, român şi elveţian Alexandru Şafran (2006); actorul român de film şi teatru Virgil Flonda, fost director artistic al Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu (2006); prozatorul, eseistul, editorul şi jurnalistul român Victor Frunză, redactor la Radioteleviziunea Română (2007); regizorul de film, producătorul, actorul şi scenaristul egiptean Youssef Chahine (2008); pianistul american, compozitorul şi teoreticianul de jazz George Russell (2009); poetul, prozatorul și pedagogul Simion Ghimpu din Republica Moldova (2010); producătoarea americană de film Polly Platt (2011); cântăreţul şi actorul american de film Tony Martin (2012); regizorul român de film și operatorul de imagine Viorel Sergovici (2012); actorul și dramaturgul american Sam Shepard (2017); actorul român de teatru Eugen Cristian Motriuc (2017); artistul franco-venezuelean Carlos Cruz-Diez, personalitate marcantă a cinetismului (2019); fizicianul și profesorul american John Robert Schrieffer, laureat al Premiului Nobel (2019); dirijorul român și profesorul Camil Marinescu (2020) și actorul, regizorul, scenaristul și producătorul francez Jean-François Stévenin, tatăl actorilor Sagamore, Robinson, Salomé și Pierre Stévenin (2021).
Septimiu Cioloboc
