Oameni & Fapte – 26 aprilie
Publicat de MIRELA ROTAR, 26 aprilie 2022, 06:00
– Este cea de-a 116-a zi a lui 2022. Au rămas 249 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:16 şi va apune la ora 20:24.
Oameni & Fapte
– Ortodocșii și greco-catolicii sărbătoresc Sfintele Paști (a treia zi).
– Astăzi este „Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale”, marcată la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), organism specializat al ONU, cu sediul la Geneva.
– Este și „Ziua Internaţională de Reamintire a Dezastrului de la Cernobîl”, adoptată prin Rezoluția din 8 decembrie 2016 a Adunării Generale a ONU, deoarece la 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl, fiind răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.
– În Rusia se comemorează „Ziua victimelor catastrofelor şi accidentelor nucleare”, zi ce marchează accidentul nuclear din 26 aprilie 1986 de la centrala atomică de la Cernobîl (astăzi în Ucraina, pe atunci în URSS). Este şi Ziua Naţională a Tanzaniei, unde se aniversează crearea Republicii Unite Tanzania, din 1964.
– La 26 aprilie 1775, în urma convenției încheiate între Imperiul Otoman și Austria, Bucovina a intrat în componența Imperiului Habsburgic, iar în 1792 francezul Rouget de Lisle a lansat, la Strasbourg, cântecul „Chant de guerre de l’armée du Rhin”, devenit celebru sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei. În 1848 a avut loc, la Sibiu, o conferinţă a liderilor români din Transilvania la care s-a aprobat proiectul de program al lui Simion Bărnuţiu ce cuprindea, în esenţă, problema recunoaşterii politice a naţiunii române şi protestul împotriva preconizatei „uniuni” a Transilvaniei cu Ungaria.
– În 1913 a fost semnat, la Petersburg, un protocol prin care Bulgaria ceda României orașul Silistra și câteva mici teritorii în sudul Dobrogei. În 1920 biologul român Emil Racoviţă înfiinţa la Cluj, împreună cu zoologul francez René Jeannel, primul Institut Speologic din lume, iar în 26 aprilie 1931 avea loc, la New York, cea dintâi emisiune televizată, experimentală, protagonistă fiind actrița Fay Marbe.
– În 1933 s-a înființat poliția secretă a Germaniei naziste („Gestapo”), iar la 26 aprilie 1937 aviaţia germană bombarda violent oraşul spaniol Guernica, pe care l-a distrus. Fapta a fost imortalizată în tabloul cu acelaşi nume pictat de Pablo Picasso. Acţiunea militară era inclusă în planurile lui Adolf Hitler de a-l ajuta pe generalul Francisco Franco să continue războiul civil. În 1945 a fost adoptată Carta Națiunilor Unite, iar în 1964 oficialii statelor africane Tanganika și Zanzibar și-au dat mâna pentru a forma un nou stat, Tanzania.
– La 26 aprilie 1986 s-a produs catastrofa de la Centrala Nucleară de la Cernobîl (din Ucraina), aflată la 200 de kilometri de Kiev, printr-o explozie a centralei, urmată de o contaminare radioactivă a zonei înconjurătoare. Dezastrul este considerat cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat spre părţile vestice ale URSS, Europei şi zonele estice ale Americii de Nord. Suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia au fost puternic afectate, aproximativ 336.000 de persoane fiind evacuate. Între 26-27 aprilie 2001 s-a desfăşurat, la Bucureşti, pentru prima dată într-o ţară est-europeană, cea de-a 20-a reuniune a Asociaţiei Televiziunilor Publice Internaţionale din Europa – Grupul de la Brugge.
– La 26 aprilie s-au născut: împăratul roman Marcus Aurelius (121 d.Hr.); filosoful, istoricul şi economistul britanic David Hume (1711); pictorul, desenatorul, gravorul şi litograful francez Eugène Delacroix (1798); criticul și filologul austiac Wilhelm Scherer (1841); pictorul și graficianul finlandez Akseli Gallen-Kallela (1865); fizicianul britanic Owen Willans Richardson, laureat al Premiului Nobel (1879); filosoful englez de origine austriacă Ludwig Josef Johann Wittgenstein (1889); politicianul german nazist Rudolf Hess (1894); poetul spaniol Vicente Aleixandre, distins cu Premiul Nobel (1898); fizicianul şi seismologul american Charles Richter, care a inventat scara ce măsoară intensitatea mişcărilor seismice şi care-i poartă numele (1900); geologul român Ştefan Ghika-Budeşti (1904); producătorul japonez de film Tomoyuki Tanaka, creatorul serialului „Godzilla” (1910); scriitorul american de origine canadiană Alfred Elton Van Vogt, reprezentant de seamă al literaturii science-fiction (1912); arhitectul modernist american de origine chineză Ieoh Ming Pei (1917); poetul, eseistul şi traducătorul român Ștefan Augustin Doinaș (1922); istoricul şi profesorul universitar israelian Zvi Yavetz (1925); afaceristul italian Michele Ferrero, considerat „părintele” ciocolatei Nutella (1925); artista plastică Eleonora Romanescu din Republica Moldova (1926); fizicianul, politicianul, profesorul universitar și diplomatul român Oliviu Gherman, senator în patru legislaturi și fost preşedinte al Senatului (1930); chimistul englez Michael Smith, laureat Nobel (1932); compozitorul şi muzicianul francez Francis Lai, specialist în muzică de film și inovator al instrumentelor de muzică electronică (1932);
fizicianul american Arno Allan Penzias, câştigător al Premiului Nobel (1933); compozitorul şi muzicologul român George Draga (1935); actorul român de teatru, film şi televiziune Virgil Andriescu (1936); dramaturgul, prozatorul și sculptorul român Aurel Gheorghe Ardeleanu (1936); criticul, istoricul literar şi profesorul universitar român Ieronim Tătaru (1937); dramaturgul, regizorul, criticul teatral și pedagogul polonez Tadeusz Słobodzianek (1955); actriţa română Adriana Trandafir (1956); producătorul și Dj-ul francez Philippe Cerboneschi, supranumit Zdar, membru al duoului francez „Cassius” și pionier al genului French Touch din muzica electronică (1967); fotbalistul francez Matthieu Delpierre (1981) și cântăreaţa olandeză Caro Emerald (1981).
– În 26 aprilie au murit: prozatorul şi eseistul român Nicolae Predescu (1906); compozitorul, violonistul şi dirijorul austriac Joseph Hellmesberger Jr. (1907); poetul, prozatorul, dramaturgul și ziaristul norvegian Bjørnstjerne Bjørnson, laureat Nobel (1910); lingvistul francez de origine elveţiană Jules Gillieron (1926); filozoful, sociologul și psihologul american George Herbert Mead (1931); poetul american Hart Crane (1932); chimistul şi inginerul german Carl Bosch, laureat Nobel (1940); botanistul român Emanoil C. Teodorescu (1949); fizicianul şi matematicianul german Arnold Sommerfeld (1951); medicul, poetul, prozatorul și dramaturgul român Vasile Voiculescu (1963); chimistul şi pedologul român Nicolae Cernescu (1967); pictorul, graficianul şi fotograful german John Heartfield (1968); maestrul japonez de arte marţiale Morihei Ueshiba, fondator al tehnicii şi al filosofiei Aikido (1969); jurnalista și traducătoarea română Brândușa Prelipceanu (2002); esteticianul român Titus Mocanu (2004); actriţa austriacă de film Maria Schell (2005); jucătorul român de fotbal, maestru emerit al sportului şi subinginerul Florea Dumitrache, poreclit „Mopsul” (2007); solistul şi compozitorul american de country George Jones (2013); regizorul de teatru şi film, scriitorul, traducătorul şi profesorul român Petre Bokor (2014); actrița americană de film, teatru şi televiziune Jayne Meadows Allen (2015); producătorul, regizorul și scenaristul american de film Jonathan Demme, cunoscut pentru peliculele „Tăcerea Mieilor” şi „Philadelphia” (2017); părintele arhidiacon, dirijorul de cor, compozitorul, instrumentistul şi profesorul român Alexandru Racu (2017); romancierul francez Georges-Jean Arnaud (2020); pictorul și profeorul român Eugeniu Barău (2020); jurnalista şi poeta română Clara Mărgineanu, redactor la Societatea Română de Televiziune (2020); actorul, regizorul, profesorul și istoricul teatral Grigore Rusu din Republica Moldova (2020) și atleta sovietică Tamara Press, triplă campioană olimpică și europeană la aruncarea greutății și discului, deținătoare a 12 recorduri mondiale (2021).
Septimiu Cioloboc
