Oameni & Fapte – 25 noiembrie
Publicat de Rotar Mirela, 25 noiembrie 2022, 06:00
– Este cea de-a 329-a zi a lui 2022. Au mai rămas 36 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:37 şi va apune la ora 16:40.
– Ortodocșii, greco-catolicii și romano-catolicii o cinstesc pe Sfânta Mare Muceniță Ecaterina din Alexandria, fecioară martiră.
– Astăzi este „Ziua Internaţională Pentru Eliminarea Violenţei Împotriva Femeilor”, marcată din 1981, pentru a comemora asasinarea, la 25 noiembrie 1916, a surorilor Mirabal – trei activiste din Republica Dominicană. Tot azi este Ziua Naţională a Bosniei şi Herţegovina – țară în care se marchează independenţa faţă de Croaţia, din 1943 şi Ziua Naţională a Republicii Suriname – unde se aniversează proclamarea independenţei, din 1975.
– În 25 noiembrie 1177 a avut loc Bătălia de la Montgisard, singura dată în care sultanul Saladin a fost învins de cruciați. Atunci, armatele unite ale regelui Baudoin al IV-lea al Ierusalimului au zdrobit oastea musulmană. La 25 noiembrie 1715 au început domniile fanariote în Țara Românească, prin înscăunarea lui Nicolae Mavrocordat, fost domn al Moldovei. Domniile fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poarta Otomană asupra Țărilor Române, dar cu autonomie internă sporită.
– În 1859 Facultatea de Drept din București devenea, prin decret princiar, instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu. Facultatea de Drept a avut la începuturile ei nouă catedre, nouă profesori şi 30 de studenţi. În primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani.
– În 1864 apărea Decretul domnitorului român Alexandru Ioan Cuza privind aprobarea „Regulamentului pentru administrarea şi organizarea Muzeului de Antichităţi din Bucureşti”, tutelat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi diriguit de un comitet arheologic. Tot în 1864 a fost promulgată „Legea instrucțiunii publice”, ce avea să stea la baza învățământului românesc modern, stabilindu-se trei grade de învățământ: primar, secundar și superior, din care „instrucțiunea primară” devenea „obligatorie și gratuită”.
– La 25 noiembrie 1867 intra în vigoare prima Convenţie Poştală (cu Rusia), prin care, pe teritoriul nostru, serviciul de poştă era făcut doar de către Poşta Română, iar în 1884 a fost patentat laptele praf, obţinut în urma cercetărilor americanului John Mayenberg, din St. Louis, statul Missouri. Alte surse menţionează anul 1886.
– În 1896 apărea, la București, primul număr al revistei „Literatura și arta română. Idei, simțire și formă”. Întemeiată de Dumitru C. Olănescu și Nicolae Petrașcu (care era editor și director), a apărut, cu intermitențe, între 25 noiembrie 1896 – 25 decembrie 1910, în condiții grafice excelente. La data de 25 noiembrie 1920 a apărut Decretul privind aplicarea în România a Legii şi a regulamentului aplicării Sistemului Metric de Măsuri şi Greutăţi.
– În 1940 au început, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu și ale celorlalți legionari uciși împreună cu el, în vederea reînhumării. Zelea Codreanu a fost liderul carismatic al Gărzii de Fier, organizaţie de extremă-drepta naționalist creștină şi „Căpitanul” Legiunii Arhanghelul Mihail din România.
– La 25 noiembrie 1986 a izbucnit scandalul „Iran-Contras”, legat de faptul că oficialii americani îi sponsorizau, în secret, pe rebelii „Contras” din Nicaragua, cu banii obținuți de pe urma vânzării de armament în Iran, iar în anul 2001 cercetătorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester (statul american Massachusetts) au anunțat clonarea cu succes a primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparținând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei.
– În 2005 Dansul Căluşului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Ritualul Căluşului, care se mai practică, încă, de Rusalii, în multe sate din sudul României (Dolj, Olt, Argeş, Ilfov și Teleorman) este constituit ca o formă de comuniune între lumea terestră (reprezentată de comunităţile sociale) şi cea „de dincolo”, întruchipată de fiinţe feminine denumite „iele”. Ritualul este mediat de ceata bărbătească a căluşarilor, structurată în număr impar, după principii stricte de organizare. Pentru vechimea, unicitatea, originalitatea şi vivacitatea sa, Dansul Căluşului a fost proclamat de UNESCO, în 2005, drept „Capodoperă a patrimoniului cultural al umanităţii” şi înscris, în 2008, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Intangibil.
– Între 25-27 noiembrie 2015 s-a desfășurat, la Bucureşti, cea de-a 46-a Adunare Generală a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN). Dezbaterea generală a fost consacrată implicării parlamentare în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în spaţiul Mării Negre, având în vedere importanţa participării corpurilor legislative din regiune la atingerea obiectivelor înscrise în Agenda de Dezvoltare post-2015. La iniţiativa Preşedinţiei române a APCEMN s-a organizat prima întâlnire informală a femeilor parlamentar, în vederea iniţierii unui proces de integrare a dimensiunii de gen în alcătuirea, modul de funcţionare şi activităţile APCEMN.
– La 25 noiembrie 2018 Catedrala Mântuirii Neamului din București, simbol închinat eroilor neamului românesc din toate timpurile, a fost sfinţită, la împlinirea unui secol de la Marea Unire. Impresionantul edificiu, finalizat în proporţie de 95%, va fi terminat în aproximativ trei ani. Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, a participat, alături de PF Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale, ce va avea hramul principal Înălţarea Domnului (zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile), al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei, încreştinătorul şi ocrotitorul poporului român. Sub Sfânta Masă a Altarului a fost aşezată „cu evlavie şi recunoştinţă” lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războiul Balcanic din 1913, în Primul Război Mondial, în Al Doilea Război Mondial, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918.
– La 25 noiembrie s-au născut: poetul și dramaturgul spaniol Lope de Vega, reprezentant de seamă al Renașterii spaniole (1562); naturalistul și medicul german Julius Robert von Mayer (1814); actorul român Matei Millo (1814); industriașul și filantropul american de origine scoțiană Andrew Carnegie (1835); iniginerul şi inventatorul german Karl Friedrich Benz, constructor de automobile (1844); compozitorul şi pedagogul rus Serghei Taneev (1856); medicul și bacteriologul român Ion C. Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti moderne de microbiologie (1863); pictorul și gravorul francez Maurice Denis (1870); scriitorul şi diplomatul francez Robert Pllevé de la Motte-Ango, marchiz de Flers, care a susţinut lupta românilor pentru desăvârşirea statului unitar (1872); Papa Ioan al XXIII-lea, pe numele adevărat Angelo Giuseppe Roncalli (1881); istoricul şi omul politic comunist român Petre Constantinescu-Iaşi (1892); pianistul şi compozitorul german Wilhelm Kempff (1895); actorul român George Vraca (1896); istoricul şi filosoful francez de origine rusă Léon Poliakov (1910); sportivul american Joe DiMaggio, legendarul jucător de basball al echipei „Yankees” din New York şi cel care a fost căsătorit, pentru scurt timp, cu actriţa americană de film Marilyn Monroe (1914); generalul și dictatorul chilian Augusto Pinochet, fost președinte al Republicii Chile (1915); compozitorul şi actorul francez Francis Lemarque, renumit interpret de şansonete (1917); actriţa americană Noel Neill (1920); criticul de artă român Horia Horşia (1926); scriitorul american de science fiction Poul Anderson (1926); inginerul geofizician român Gheorghe Dorel Zugrăvescu, specialist în geodinamică (1930); arheologul, muzeograful şi profesorul român Panait I. Panait (1931); operatorul, directorul de imagine de film, scenaristul şi regizorul român Nicu Stan (1931); dansatoarea şi coregrafa americană Trisha Brown (1936); baritonul român Nicolae Urdăreanu, fost solist al Operei Naționale București (1937); cântăreţul, dramaturgul, coregraful, compozitorul, dansatorul de step, actorul, regizorul, instrumentistul, poetul şi profesorul român Vasile Menzel (1939); dirijorul, oboistul și muzicologul francez Jean-Claude Malgoire (1940); cântăreţul american de origine africană Percy Sledge, intepretul hitului „When A Man Loves A Woman” (1940); poeta și prozatoarea română Doina Cetea [Constantinescu] (1942); cântărețul de jazz, saxofonistul, dirijorul și compozitorul român Marin Petrache Pechea, fondator al „Grupului Cromatic” (1944); fosta handbalistă română Doina Cojocaru (1948); scriitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti, cunoscut îndeosebi pentru romanele sale poliţiste (1950); Prea Fericitul Teodor al II-lea, Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi (1954); sociologul, politicianul, scriitorul, traducătorul şi profesorul universitar român Vasile [Sebastian] Dîncu, fondator şi preşedinte al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES și președinte al Consiliului Național al Partidului Social Democrat (1961); pianistul și profesorul român de etnie maghiară Csíky Boldizsár Jr. (1968); actrița americană Christina Applegate (1971); actrița americană Brooke Haven (1979); actorul francez Gaspard Ulliel (1984); scrimerul japonez Yuki Ota, campion mondial (1985); actrița americană Katie Cassidy (1986) și scrimerul egiptean Alaaeldin Abouelkassem, vicecampion olimpic (1990).
– În 25 noiembrie au murit: cărturarul român Antim Ivireanul, originar din Georgia, fost mitropolit al Munteniei (1716); preotul şi romancierul francez Antoine-François Prévost d’Exiles (1763); poetul și fabulistul român Grigore Alexandrescu (1885); chimista română Gabriela Chaborski, prima femeie conferenţiar universitar din România (1936); inginerul român Gheorghe Emanoil Filipescu, specialist în domeniul rezistenţei materialelor (1937); esteticianul, prozatorul, criticul literar şi traducătorul român Mihail Dragomirescu (1942); prozatorul, poetul şi eseistul danez Johannes V. Jensen, laureat Nobel (1950); pictorul mexican Diego Rivera (1957); actorul francez de film Gérard Philipe (1959); medicul epidemiolog şi microbiologul român Dumitru Combiescu, specialist în studiul tifosului exantematic şi al febrei tifoide (1961); scriitorul american Upton Sinclair (1968); prozatorul şi dramaturgul japonez Yukio Mishima (1970); inventatorul, fizicianul și inginerul român Henri Coandă, creatorul primului avion cu reacție din lume (1972); actorul britanic de film Laurence Harvey (1973); inginera română Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume, cu specializarea chimie (1973); omul politic birmanez Sithu U Thant, fost secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (1974); regizorul şi scenaristul român de film Gheorghe Vitanidis (1994); scriitorul, criticul şi istoricul de teatru, dramaturgul, umoristul, prozatorul, antologatorul şi publicistul român Valentin Silvestru (1996); istoricul literar, filologul, romancierul, poetul, dramaturgul şi traducătorul român Alexandru Ciorănescu (1999); basul, dirijorul și profesorul român Nicolae Florei (2000); regizorul britanic de film de origine cehă Karel Reisz (2002); fotbalistul nord irlandez George Best, extremă stângă la echipa engleză Manchester United (2005); lingvistul român Theodor Hristea (2009); omul politic cubanez Fidel Castro, președinte al Cubei și liderul Revoluţiei Cubaneze (2016); istoricul și profesorul american de origine română Randolph Lewis Braham (2018); sportivul francez Jacques Secretin, cel mai titrat jucător de tenis de masă francez (2020) și legendarul fotbalist și antrenorul argentinian Diego Armando Maradona, unul dintre cei mai mari fotbalişti din toate timpurile (2020).
Septimiu Cioloboc
