Oameni & Fapte – 25 mai
Publicat de Corina Muntean, 25 mai 2021, 05:00
– Este cea de-a 145-a zi a lui 2021. Au rămas 220 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:38 şi va apune la ora 21:01.
– Ortodocşii şi greco-catolicii sărbătoresc a treia aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
– În România este „Ziua Limbii Slovace”, marcată din 2014, prilej cu care sunt organizate manifestări culturale, prezentări de cărți, precum și omagieri ale unor personalități din cadrul comunităților slovace. După recensământul din 2012, în ţara noastră trăiesc 15.000 de slovaci, în judeţele Satu Mare, Sălaj, Bihor, Arad şi Timiş.
– Azi este „Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi”, marcată din 1986, la iniţiativa Crucii Roşii Internaţionale, pe fondul înmulţirii alarmante a cazurilor de dispariţii în rândul copiilor. Este şi „Ziua Eliberării Africii”, pentru că la 25 mai 1963 a fost creată Organizaţia Unităţii Africane (OUA), când a fost adoptată „Carta Africii”, în Consiliul şefilor de stat şi de guvern desfăşurat la Addis Abeba, capitala Etiopiei.
– Marcăm și „Ziua Mondială a Tiroidei”, pentru conştientizarea problemelor cauzate de bolile glandei tiroide, Ziua Naţională a Argentinei – unde se aniversează începutul revoluţiei pentru independenţa naţională din 1810 şi Ziua Naţională a Regatului Haşemit al Iordaniei – țară în care se sărbătorește proclamarea independenţei din 1946).
– Astăzi este „Ziua Europeană a Vecinilor”, celebrată în ultima zi de marţi a lunii mai. Ziua se doreşte a fi un moment de manifestare a solidarităţii, înţelegerii şi întrajutorării. Iniţiativa aparţine unui emigrant român, Atanase Perifan, stabilit în Franţa, care, obişnuit cu atmosfera satului românesc unde se aplica proverbialul slogan „vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”, a strâns laolaltă mai mulţi refugiaţi, dar şi francezi animaţi de dorinţe sociabile, creând astfel, în 1990, asociaţia „Parisul prietenilor” cu care şi-a propus să deschidă inima cetăţenilor către aproapele lor şi să creeze posibilitatea întăririi legăturilor sociale între locuitorii aceluiaşi cartier sau aceluiaşi imobil. Nouă ani mai târziu, activitatea asociaţiei avea să fie cunoscută la nivel înalt în Franţa, iar în 2003 mişcarea a depăşit graniţele Franţei, fiind adoptată şi de alte ţări europene.
– Azi începe „Săptămâna Solidarităţii cu Popoarele aflate sub Administrare Străină” (25 mai – 1 iunie), proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia 54/91 din 6 decembrie 1999.
– La 25 mai 1085 spaniolii cucereau de la arabi orașul Toledo, renumit centru pentru producţia sa de oţel de calitate, în special de săbii, iar în 1521 Dieta de la Worms a interzis scrierile protestantului Martin Luther și a cerut arestarea reformatorului german, pe care l-a găsit vinovat de erezie. În 1856 a luat fiinţă la Socola, lângă Iaşi, societatea „Unirea”, cu scopul organizării luptei pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească.
– În 25 mai 1862 Mihail Kogălniceanu a ţinut celebrul său discurs despre „Îmbunătăţirea soartei ţeranilor”, în care se pronunţa pentru împroprietărire şi abolirea clăcii, iar în 1869 s-a inaugurat Opera de Stat din Viena (Wiener Staatsoper), unul dintre cele mai mari teatre lirice din lume, cu o istorie de aproape 150 ani, având o reputaţie deosebită în domeniul muzical mondial. În 1895 scriitorul, poetul și dramaturgul irlandez Oscar Wilde a fost acuzat de „comiterea de acte indecente grave cu persoane de sex masculin”, fiind condamnat la doi ani de închisoare.
– În 1919 avea loc, la Bucureşti, cea dintâi audiţie a „Simfoniei a III-a” de George Enescu, sub bagheta compozitorului, iar în anul 1920 s-a inaugurat Opera Naţională Română din Cluj, cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi. La 25 mai 1925 învăţătorul american John Thomas Scopes era pus sub acuzare pentru predarea teoriei lui Charles Darwin privind evoluţia, în aşa numitul „Proces al Maimuțelor”, iar în anul 1953, la locul de testare din Nevada, americanii au efectuat prima și singura lor demonstraţie de artilerie nucleară.
– În 1955 expediția britanică condusă de Joe Brown și George Band încheia cu succes cea dintâi ascensiune a Vârfului Kangchenjunga din Himalaya (măsurând 8.586 de metri), al treilea vârf ca înălțime din lume după Everest şi K2, iar la data de 25 mai 1977 a avut loc premiera filmului american „Războiul Stelelor” în regia lui George Lucas, prima parte a unei epopei cinematografice care a marcat istoria celei de-a şaptea arte. „Războiul Stelelor” este unul dintre cele mai răsunătoare succese financiare din istoria cinematografiei universale.
– În 1985 Republica Bangladesh a fost lovită de un ciclon tropical, în urma căruia au murit circa 10.000 de oameni, iar în 1992 se înfiinţa, în România, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), unică autoritate naţională de reglementare şi garant al interesului public în domeniul audiovizualului.
– În 2012 a avut loc Masacrul de la Hula, din Siria, în două sate controlate de opoziție, unde au fost ucise 108 persoane, din care 34 femei şi 49 copii. Guvernul Siriei a afirmat ulterior că grupurile teroriste Al-Qaeda au fost responsabile pentru asasinate, în timp ce rezidenții şi opoziţia au susţin că autorii au fost armata siriană şi miliţiile militare siriene angajate de guvern.
– La 25 mai 2014 Papa Francisc a început vizita la Bethleem şi Ierusalim, ca nouă etapă pe drumul unităţii creştine. Cu prilejul istoricei vizite Suveranul Pontif şi Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului au semnat o declaraţie comună la împlinirea a 50 de ani de la întâlnirea dintre Papa Paul al VI-lea şi Patriarhul Athenagoras. În 25 mai 2017 a avut loc, la Bruxelles, inaugurarea noului sediu al NATO. Construcţia, începută în 2010, are o suprafaţă de 254.000 de metri pătraţi, iar valoarea totală a costurilor s-a ridicat la 1,12 miliarde de dolari.
– La 25 mai s-au născut: poetul şi publicistul american Ralph Waldo Emerson, cel mai de seamă reprezentant al transcendentalismului (1803); scriitorul şi istoricul elveţian Jacob Christoph Burckhardt (1818); artistul plastic elveţian Eugène Samuel Grasset (1841); filologul ceh Jan Jarnik (1848); psihologul american James Mckeen Cattell (1860); fizicianul olandez Pieter Zeeman, laureat al Premiului Nobel (1865); evanghelicul american John [Raleigh] Mott, laureat Nobel (1865); eseistul, romancierul şi autorul dramatic francez Jean-Richard Bloch (1884); omul politic iugoslav Iosip Broz Tito, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului și preşedinte al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (1892); violonistul şi compozitorul român Ludovic Feldman (1893); filologul şi traducătorul român Constantin I. Balmuş (1898); fizicianul român Alexandru Sanielevici (1899); biologul român Ludovic Rudescu (1908); economistul român Costin Kiriţescu (1908); prozatoarea, poeta şi jurnalista română Dorina Rădulescu (1909); fizicianul american de origine germană Jack Steinberger, laureat al Premiului Nobel (1921); compozitorul şi textierul american Hal David (1921); cântăreaţa americană Kitty Kallen (1921); regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul francez Claude Pinoteau (1925); scriitorul american Robert Ludlum (1927); soprana americană de origine română Beverly Sills (1929); regizorul român de teatru Radu Penciulescu, unul dintre creatorii de şcoală românească în regia de teatru (1930); criticul şi istoricul literar, eseistul, editorul şi profesorul român Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române (1933); actriţa britanică Sarah Marshall (1933); actorul englez David Burke (1934); tenorul italian Franco Bonisolli (1937); soprana şi profesoara română Maria Slătinaru-Nistor (1938); romanicera britanică, biografa şi memorialista Margaret Forster, critic şi istoric literar (1938); actorul englez Sir Ian McKellen Murray (1939); actriţa americană Dixie Carter, nominalizată la Premiile Emmy pentru rolul din filmul serial de televiziune „Neveste disperate” (1939); omul politic basarabean Vladimir Voronin, fost preşedinte al Republicii Moldova (1941); actorul şi regizorul rus Aleksandr Kaliagin (1942); cântăreţul german Klaus Meine, membru al trupei de muzică rock „Scorpions” (1948); compozitorul român de muzică uşoară Dumitru Lupu (1952); violonista română Lenuţa Ciulei-Atanasiu (1958); romanciera și jurnalista israeliană Ronit Matalon (1959); politicianul liberal român Ludovic Orban, fost premier al României și fost ministru (1963); fotbalistul român Gabriel Boștină (1977); fotbalistul român Eugen Baciu (1980); tenismanul român Victor Crivoi (1982) și actrița cubaneză Luna Star (1989).
– În 25 mai au murit: poetul şi dramaturgul spaniol Pedro Calderón de la Barca (1681); scriitoarea franceză Marie-Madeleine Pioche de La Vergne, contesă de La Fayette [Madame de La Fayette] (1693); botanistul suedez Anders Dahl, după numele căruia este denumită floarea de dalie (1789); filosoful englez William Paley (1805); compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul român Ciprian Porumbescu, autorul primei operete româneşti, „Crai nou” (1883); compozitorul, profesorul şi publicistul român Iacob Mureşianu, maestru al muzicii corale (1917); preotul, istoricul și folcloristul român Dimitrie Dan (1927); pianistul, compozitorul, dirijorul şi pedagogul român de origine italiană Enrico Mezzetti (1930); compozitorul, aranjorul şi pedagogul englez Gustav Holst (1934); preotul, omul politic și oratorul român Grigorie Comşa, episcop de Arad (1935); astronomul englez Sir Frank Watson Dyson (1939); medicul francez Émile Sergent, fiziolog şi clinician de renume, considerat reformatorul întregii patologii a aparatului respirator (1943); scriitorul, poetul, muzicologul și criticul muzical maghiar Asztalos Sándor cel tânăr (1970); prozatoarea şi traducătoarea română Henriette Yvonne Stahl (1984); scriitorul şi omul politic român Horia Sima, unul dintre liderii Mişcării Legionare din România (1993); scriitorul român Ştefan Bănulescu (1998); fotograful cubanez Alberto Korda (2001); poetul, eseistul şi traducătorul român Ștefan Augustin Doinaș (2002); pianistul american Ruth Laredo (2005); prozatorul român Laurenţiu Cerneţ (2008); pictorul și profesorul român Ion Sălişteanu (2011); generalul și omul politic polonez Wojciech Jaruzelski, ultimul preşedinte comunist al Poloniei (2014) şi fotografa americană Mary Ellen Mark, cunoscută pentru fotojurnalism, portrete, fotografie documentară şi de publicitate (2015).
Septimiu Cioloboc
