Oameni & Fapte – 25 aprilie
Publicat de MIRELA ROTAR, 25 aprilie 2022, 07:36
– Este cea de-a 115-a zi a lui 2022. Au rămas 250 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:17 şi va apune la ora 20:23.
– Ortodocşii și greco-catolicii sărbătoresc Sfintele Paşti (a doua zi).
– În România este „Ziua Justiţiei Militare”, pentru că la 25 aprilie 1919 s-a înfiinţat primul Serviciu Contencios în cadrul Armatei Române.
– Azi marcăm „Ziua Mondială de Combatere a Malariei”, instituită în 2007 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, zi dedicată recunoaşterii şi reafirmării eforturilor globale de combatere a malariei. Este și „Ziua Internațională a ADN-ului” (Acidul Dezoxiribonucleic), sărbătoare care comemorează descoperirea structurii dublu elicoidale a moleculei de ADN, de către James D. Watson și Francis H.C. Crick, de la Universitatea Cambridge, în 1953. În același an, James Watson, Francis H.C. Crick, Maurice Wilkins, Rosalind Franklin şi colegii acestora au publicat în prestigioasa revistă „Nature” o serie de articole care explicau structura ADN-ului. Mai mult decât atât, în această zi, în 2003, a fost anunțată finalizarea cercetărilor din cadrul Proiectului Genomul Uman.
– Este și „Ziua Internaţională a Delegaţilor ONU”, proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 73/286 din 2 aprilie 2019, pentru recunoaşterea rolului crucial al delegaţilor în îndeplinirea principalelor obiective ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. A fost sărbătorită prima dată în 2020. În Portugalia se sărbătoreşte „Ziua Libertăţii”, deoarece în 1974 a avut loc „Revoluţia garoafelor”, care a înlăturat regimul fascist instaurat de Antonio de Oliveira Salazar, în 1933, deschizând calea spre restaurarea democraţiei.
– La 25 aprilie 1707, armatele franco-spaniole au învins trupele alianței formată din Portugalia, Anglia și Provinciile Unite, în Bătălia de la Almansa, din timpul Războiului Succesiunii Spaniole, iar în 1719 s-a publicat romanul „Robinson Crusoe” a lui Daniel Defoe, primul roman scris în limba engleză.
În 1792, la Paris, un răufăcător francez, Nicolas Jacques Pelletier, devenea prima persoană executată prin ghilotinare, iar în 1859 a început construirea Canalului Suez, care uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie, în istmul cu acelaşi nume din Egipt, canal construit de francezul Ferdinand de Lesseps şi deschis navigaţiei la 17 noiembrie 1869.
– Patriarhia Ecumenică de Constantinopol recunoaştea în 1885 autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea a trimis mitropolitului primat Calinic Miclescu, în calitate de preşedinte al Sfântului Sinod al BOR, Tomosul de autocefalie prin care „cu bucurie sufletească binecuvintează Biserica Ortodoxă Română, recunoscând-o autocefală întru toate de sine ocârmuită”. În 1894 a început, la Cluj, procesul politic intentat de guvernul maghiar „memorandiştilor”, proces în urma căruia 14 membri ai conducerii Partidului Naţional Român din Transilvania, printre care doctor Ioan Raţiu şi doctor Vasile Lucaciu, au fost condamnaţi la închisoare.
– În anul 1901 apărea prima plăcuţă de înmatriculare din America, în statul New York, când un act normativ reglementa obligaţia tuturor posesorilor de automobile să-şi înregistreze vehiculul şi să afişeze pe caroserie numărul de înmatriculare obţinut. La 25 aprilie 1915, în Primul Război Mondial, a început Bătălia de la Çanakkale (Dardanele), una din cele mai mari şi grele lupte din istoria omenirii, în care Turcia a învins trupele statelor Antantei, care urmăreau traversarea Bosforului şi ocuparea Istanbulului.
– În anul 1945 a început Conferinţa de la San Francisco, în vederea creării Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar în 1947 a apărut „Legea nr. 138 pentru înfiinţarea şi organizarea Universităţii din Craiova şi a Eforiei ei”, publicată în Monitorul Oficial al Regatului României. La 25 aprilie 1969 a intrat în vigoare Tratatul de la Tlatelolco (din Mexic) privind interzicerea armelor nucleare în America Latină şi Caraibe, iar în 1982 s-a încheiat retragerea trupelor israeliene din Peninsula Sinai, după 15 ani de ocupaţie. În perioada 25-27 aprilie 1992, cu ocazia Paştilor, regele Mihai I al României a efectuat prima sa vizită cu caracter privat în ţară, la Suceava, Bucureşti şi Curtea de Argeş, iar în 2005 România și Bulgaria au semnat, la Luxemburg, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
– În 2015 a avut loc cutremurul din Nepal, de 7,8 grade pe scara Richter, epicentrul fiind localizat în Districtul Lamjung, la circa 77 de kilometri nord-vest de capitala Kathmandu. Peste 9.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în Nepal şi în ţările învecinate. Districtul Sindhupalchok a fost cel mai grav afectat: 3.360 de morţi (aproape jumătate din numărul oficial al victimelor). Monumente istorice aparţinând Patrimoniului mondial UNESCO, printre care Piaţa Durbar şi Turnul Dharahara (înalt de 62 de metri), au fost distruse sau au fost grav avariate. Pagubele totale au fost estimate la circa 15-20% din PIB-ul Nepalului, adică 5 miliarde de dolari. Potrivit ONU, opt milioane de oameni (peste o pătrime din populaţia ţării) din 39 de districte au fost afectaţi de cutremur. De asemenea, 1,4 milioane de oameni au avut nevoie de asistenţă umanitară de urgenţă, dintre care 940.000 de copii.
– La 25 aprilie s-au născut: regele Ludovic al IX-lea al Franţei, cunoscut ca Sfântul Ludovic (1214); omul politic, revoluţionarul şi comandantul englez de oşti Oliver Cromwell, lord-protector al Angliei (1599); generalul şi medicul român Zaharia Petrescu (1841); matematicianul german Felix Klein (1849); fizicianul şi inventatorul italian Guglielmo Marconi, laureat Nobel (1874); teologul român Valeriu Traian Frențiu, episcop de Oradea, ctitor de școală românească (1875); fizicianul elveţiano-austriac naturalizat american Wolfgang Pauli, laureat Nobel (1900); poetul şi publicistul român Aurel Marin (1909); cântăreața americană de jazz Ella Fitzgerald, supranumită „Regina muzicii soul” (1917); pictorul italian Remo Brindisi (1918); doctoriţa română Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume (1920); soprana română Ioana Nicola Ştirbei (1920); pictorul, sculptorul şi poetul olandez Karel Appel (1921); actorul român Vasile Nițulescu (1925); jurnalista belgiană Janine Lambotte, prezentatoare de televiziune (1925); desenatorul francez și scenaristul de benzi desenate Albert Uderzo, cunoscut pentru crearea benzii desenate Asterix, alături de René Goscinny (1927); scriitoarea spaniolă de romane romantice Corín Tellado (1927); desenatorul, pictorul, sculptorul şi fotograful american Cy Twombly (1928); lingvista română Sanda Râpeanu (1929); regizorul de film, scenaristul şi actorul american Paul Mazursky (1930); atleta română Lia Manoliu, campioană olimpică la aruncarea discului (1932); istoricul, filologul și profesorul francez Alain Besançon (1932); fizicianul, astronomul, cosmologul și profesorul american de origine canadiană Phillip James Edwin Peebles, laureat al Premiului Nobel (1935); actorul american de film Al Pacino (1940); filologul, profesorul, criticul şi istoricul român de artă Gheorghe Macarie (1940); regizorul de film, scenaristul, criticul şi producătorul francez Bertrand Tavernier (1941); pictorul, sculptorul şi scriitorul german Markus Lüpertz (1941); istoricul şi eseistul Valeriu Florin Dobrinescu (1943); compozitorul şi cântăreţul suedez Björn Ulvaeus, membru al trupei de muzică pop „ABBA” (1945); fotbalistul şi antrenorul olandez Johan Cruyff, triplu laureat al Balonului de Aur (1947); poetul, eseistul şi publicistul român Liviu Antonesei, cercetător în ştiinţele educaţiei (1953); traducătoarea, publicista şi profesoara română Mioara Caragea (1954); prozatorul român Tudor Vlad (1959); actrița americană de film Renée Zellweger (1969); flautistul român Ionuţ Bogdan Ştefănescu (1969) şi actorul american Jason Lee (1970).
– În 25 aprilie au murit: pictorul, sculptorul şi scriitorul renascentist italian Leon Battista Alberti (1472); poeta franceză Louise Labé (1566); poetul renascentist italian Torquato Tasso (1595); scriitorul italian Alessandro Tassoni (1635); compozitorul român, organistul, cronicarul, pedagogul, culegătorul de folclor și călugărul franciscan Ion Căianu (1687); astronomul suedez Anders Celsius, creatorul termometrului centigrad (1744); matematicianul şi fizicianul francez Siméon Denis Poisson (1840); compozitorul, dirijorul şi pedagogul român George Stephănescu, autorul primei simfonii româneşti (1925); medicul legist şi farmacistul român Mina Minovici, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară (1933); pictorul și graficianul român Iosif Iser (1958); pianistul american de origine rusă Alexander Brailowsky (1976); regizorul britanic de film Sir Carol Reed (1976); actrița și dansatoarea americană Ginger Rogers (1995); pictorul, desenatorul, graficianul şi poetul român Vasile Dobrian (1999); poetul chilian Gonzalo Rojas (2011); cântăreaţa britanică Poly Styrene, legendă a muzicii punk (2011); fotbalistul și antrenorul spaniol Tito Vilanova (2014); scriitorul franco-american de origine poloneză Martin Gray, supravieţuitor al ghetoului din Varşovia în Al Doilea Război Mondial (2016); regizorul de film, scenaristul și producătorul britanic Michael [Joseph] Anderson (2018); scriitorul și dramaturgul suedez Per Olov Enquist (2020) și prinţul român Mihai Dimitrie Sturdza, istoric şi diplomat, strănepotul domitorului Mihail Sturdza (2020).
Septimiu Cioloboc
