Oameni & Fapte – 24 noiembrie
Publicat de Rotar Mirela, 24 noiembrie 2022, 06:40
– Este cea de-a 328-a zi a lui 2022. Au mai rămas 37 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:36 şi va apune la ora 16:40.
– Astăzi este „Ziua Internațională a Profesorului de Limba Franceză”, sărbătorită, începând cu anul 2019, în a patra zi de joi din noiembrie. Ziua este dedicată valorizării meseriei de profesor de limba franceză, consolidării legăturii şi solidarității între profesori, între profesori și elevi, prin promovarea culturii franceze și francofone (conferințe, reuniuni, dezbateri, concursuri tematice, ateliere, acordarea de distincții). Evenimentul, de anvergură mondială, este coordonat de către Federația Internațională a Profesorilor de Limba Franceză.
– În SUA este „Ziua Recunoştinţei” („Thanksgiving Day”). Congresul american a aprobat, în decembrie 1941, o rezoluţie prin care a patra zi de joi din noiembrie a devenit oficial sărbătoare naţională a SUA. Ziua aminteşte de miraculoasa recoltă care, în anul 1621, a salvat viaţa primilor imigranţi sosiţi în Lumea Nouă de pe îndepărtatele meleaguri britanice. NOTĂ: Ziua Naţională a SUA se marchează la 4 iulie.
– La 24 noiembrie 1642 navigatorul şi comerciantul olandez Abel Tasman, explorator al Australiei şi Oceaniei, a descoperit insula Van Diemen’s Land, numită mai târziu Tasmania. În 1691, prin „Diploma leopoldină”, principatul Transilvaniei era subordonat direct împăratului Austro-Ungariei şi beneficia de un statut separat, care confirma privilegiile celor trei naţiuni politice (maghiari, saşi şi secui), precum şi drepturile celor patru religii recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană).
– În 1839 a avut loc, la Paris, prima audiţie a simfoniei dramatice „Romeo şi Julieta” de Hector Berlioz, dedicată compozitorului și violonistului italian Niccolò Paganini, cântată sub bagheta lui Berlioz, iar în anul 1843 istoricul român Mihail Kogălniceanu, profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, a ţinut „Cuvântul de deschidere a celui dintâi curs de istorie naţională”, în care a definit istoria şi rolul acesteia în cristalizarea conştiinţei naţionale.
– La 24 noiembrie 1859 a apărut „Originea Speciilor”, controversata lucrare a naturalistului britanic Charles Darwin. Prima ediție, apărută într-un tiraj de 1.250 de exemplare, s-a epuizat într-o singură zi, iar opera a stârnit mari polemici între susținătorii teoriei evoluţioniste și adversarii ei.
– În 1865 Dieta de la Cluj a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria, potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an. Autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit majoritar de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta. Tot la capitolul fapte… restrictive se înscrie şi primirea brevetului pentru sârma ghimpată, în anul 1874, invenţie a fermierului american Joseph Glidden care reuşea astfel să-şi contoleze vitele de pe proprietate.
– În 1877 poetul, filosoful și publicistul român Mihai Eminescu a început colaborarea la ziarul „Timpul”, cu articolul „Bălcescu şi urmaşii lui”, iar la 24 noiembrie 1879 Italia a recunoscut independenţa României şi hotăra numirea unui ministru plenipotenţiar la Bucureşti. În anul 1963 americanul Lee Harvey Oswald, asasinul președintelui John Fitzgerald Kennedy, a fost ucis de Jack Ruby, proprietar al unui club de noapte din Dallas, statul Texas.
– La 24 noiembrie 1964 reprezentanțele diplomatice ale României și Danemarcei, de la București și Copenhaga, au fost ridicate de la nivel de legație la nivel de ambasadă, iar în anul 1974 au fost descoperite, în Etiopia, fosilele unei femei preistorice (Australopithecus afarensis), botezată „Lucy” (după piesa „Lucy In The Sky With Diamonds” a formaței britanice „The Beatles”), schelet despre care se crede că face parte dintre strămoșii omului.
– La data de 24 noiembrie 1989, în pofida evenimentelor din țările vecine, Nicolae Ceaușescu era reales, cu unanimitate de voturi, în funcția de secretar general al Partidului Comunist Român, iar în 1991 s-a pus piatra de temelie a Catedralei Ortodoxe Arhiepiscopale „Sfânta Treime” de la Arad. În 2004 s-a inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Costumelor Populare din România, care funcționează în sediul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Şoseaua Kiseleff.
– În anul 2013 s-a semnat, la Geneva, un acord între ţările din Grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA şi Germania) şi Iranului asupra unui plan de acțiune cu privire la controversatul program nuclear iranian, iar la 24 noiembrie 2015 armata turcă a doborât un bombardier rus (SU-24), la frontiera dintre Turcia şi Siria, pe care Rusia îl trimisese în căutarea piloţilor dispăruţi la graniţa dintre cele două ţări. Cei doi piloţi ai avionului s-au catapultat, unul fiind împuşcat mortal de insurgenţii sirieni de etnie turcă, celălalt fiind salvat într-o operaţiune specială. Potrivit unei înregistrări audio prezentate la reuniunea NATO convocată după incidentul de la graniță, avioanele Turciei au avertizat bombardierul rusesc de 21 de ori în 5 minute înainte să-l doboare, Moscova susţinând, însă, că avionul se afla în spaţiul aerian sirian.
– În 24 noiembrie 2016 s-a semnat un nou acord de pace între guvernul columbian şi rebelii marxişti FARC – Forţele Armate Revoluţionare din Columbia, aducând tot mai aproape sfârşitul războiului civil care răscoleşte ţara de cinci decenii. Documentul revizuit a fost semnat la Bogota, între liderul FARC, Rodrigo Londono şi preşedintele columbian, Juan Manuel Santos (în funcție în perioada 2010-2018), care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace, în octombrie 2016, pentru eforturile sale de a pune capăt conflictului cu grupul insurgent. Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) şi guvernul au purtat discuţii în Havana, Cuba, încă din 2012, încercând să ajungă la o înţelegere pentru a pune capăt unui conflict care a ucis mai mult de 220.000 de oameni şi a strămutat milioane în interiorul ţării andine. Guvernul a publicat cu o săptămână înainte, acordul de pace revizuit, într-o încercare de a construi un sprijin după ce proiectul iniţial a fost respins prin referendum, la 2 octombrie. Contrar așteptărilor, columbienii au respins, la limită, pacea cu gherila FARC cu prilejul unui referendum asupra acordului vizând încheierea a 52 de ani de conflict.
– La 24 noiembrie s-au născut: filozoful olandez Baruch Spinoza (1632); scriitorul englez Laurence Sterne (1713); omul politic și fostul președinte american Zachary Taylor (1784); pastorul român de origine germană Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor din Transilvania, participant la Revoluţia pașoptistă (1796); clericul anglican William Webb Ellis, acreditat drept inventatorul rugby-ului (1806); jurnalistul şi scriitorul francez Jean-Baptiste Alphonse Karr (1808); actorul şi cântăreţul român Matei Millo, autor de texte dramatice şi pionier al teatrului românesc (1814); pictorul român Barbu Iscovescu, participant la Revoluţia din 1848-1849 din Ţara Românească și care a realizat stindardul acesteia (1816); scriitorul şi ziaristul italian Carlo Collodi, autorul romanului pentru copii „Aventurile lui Pinocchio” (1826); soprana germană Lilli Lehmann (1848); scriitoarea americano-britanică de literatură pentru copii Frances Eliza Burnett (1849); pictorul şi litograful francez Henri de Toulouse-Lautrec (1864); medicul francez Gustave Roussy, care a acordat o atenţie aparte studiului cancerului (1874); medicul bacteriolog japonez Hideyo Noguchi (1876); pictoriţa și graficiana română Maria Ciurdea Steurer (1878); istoricul, bibliograful, bibliofilul şi diplomatul român Constantin I. Karadja, implicat în salvarea evreilor români aflaţi pe teritoriul Germaniei naziste sau pe teritoriile controlate de Reich (1889); prozatorul român Ionel Pop (1889); pianista şi profesoara română Maria Cernovodeanu (1900); prozatorul, poetul şi publicistul român N. Crevedia (1902); regizorul polonez de film Aleksander Ford (1908); poetul român Ion Sofia Manolescu (1909); compozitorul finlandez Erik Bergman (1911); regizorul și actorul român de film Victor Iliu (1912); actrița americană de origine irlandeză Geraldine Fitzgerald (1913); sculptorul britanic Lynn Chadwick (1914); pictorul român Ion Diaconescu (1915); poetul român Nicolae Tăutu (1920); fizicianul olandez Simon van der Meer, laureat Nobel (1925); autorul şi comentatorul american William F. Buckley, Jr., fondatorul revistei „National Review” (1925); fizicianul chinez Tsung-Dao Lee, laureat Nobel (1926); scenaristul român, teoreticianul de film şi autorul de cărţi de specialitate Dumitru Carabăţ, fondatorul şcolii româneşti de scenaristică (1932); compozitorul rus Alfred Schnittke (1934); soprana italiană Maria Chiara (1939); muzicianul englez Pete Best, primul baterist al formației rock „The Beatles” (1941); actorul român Emil Hossu (1941); scriitorul, eseistul, criticul, profesorul şi scenaristul argentinian Ricardo Piglia (1941); filologul ucrainean de etnie română Alexandrina Cernov (1943); cântărețul de rock și folk, instrumentistul şi orchestratorul român Ilie Stepan, pionier al muzicii fusion şi realizator de emisiuni de radio şi de televiziune (1953); regizorul de film, actorul şi muzicianul sârb de origine bosniacă Emir Kusturica (1954) și actrița americană Katherine Heigl (1978).
– La 24 noiembrie au murit: geologul şi chimistul american Benjamin Silliman (1864); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Alexandru Macedonski (1920); omul politic liberal român Ion I. C. Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal, ministru și prim-ministru al României (1927); politicianul şi ziaristul francez Georges Clemenceau, prim-ministru al Franței şi unul dintre autorii Tratatului de pace de la Versailles (1929); pictorul mexican Diego Rivera, comunist activist și soțul pictoriței Frida Kahlo (1957); poetul român George Gregorian (1962); actorul român de teatru și film Niki Atanasiu (1967); istoricul literar român G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (1967); istoricul literar, teoreticiana şi eseista română Nina Façon (1974); juristul român Eugen Barasch (1987); cântăreţul britanic de rock Freddie Mercury, vocalist și lider al formaţiei „The Queen” (1991); poetul român George Almosnino (1994); istoricul român Dan Cernovodeanu, specialist în heraldică şi genealogie (1999); filosoful și profesorul universitar american John Bordley Rawls (2002); scriitorul canadian de origine britanică Arthur Hailey (2004); interpretul român de muzică uşoară Ionel Miron (2004); actorul român Radu Panamarenco (2007); actriţa armeană Varduhi Varderesian (2015) și magicianul şi actorul american Ricky Jay (2018).
Septimiu Cioloboc
