Oameni & Fapte – 23 ianuarie

Publicat de Corina Muntean, 23 ianuarie 2020, 06:09 / actualizat: 23 ianuarie 2020, 8:16

– Este cea de-a 23-a zi a lui 2020. Au rămas 343 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:56 şi va apune la ora 17:11.

– Între 23-25 ianuarie 1465 Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei, asedia şi cucerea cetatea Chilia şi fortăreaţa Licostomo de pe insula din faţă, ocupate de o garnizoană maghiară încă din vremea lui Iancu de Hunedoara. Chilia şi Cetatea Albă erau puncte cheie în apărarea contra turcilor.

– În 1512 a început domnia lui Neagoe Basarab în Ţara Românească, iar la 23 ianuarie 1556 a avut loc cel mai dezastruos cutremur din lume, soldat cu moartea a 830.000 de oameni, în provincia chineză Shaanxi.

– În anul 1821 începea Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu, cel ce a adresat o Proclamaţie locuitorilor Ţării Româneşti prin care îi chema la luptă. „Proclamația de la Padeș” (azi în judeţul Gorj, aproape de Tismana), din 23 ianuarie 1821, este un document programatic al revoluției, adresat către tot „norodul omenesc” din București.

– În 1828 s-a înfiinţat Liceul Naţional din Iaşi (atunci „Gimnaziul Vasilian”, astăzi Colegiu Naţional Iaşi), cel mai vechi liceu din Moldova, fondat de cărturarul Gheorghe Asachi, iar în 1878 Rusia şi Imperiul Otoman semnau la Adrianopol (azi Edirne, în Turcia), armistiţiul în războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878, marcând astfel sfârșitul Războiului de Independență.

– În 1918 Puterile Centrale au adresat un ultimatum României, prin care ţara noastră era somată ca, în termen de patru zile, să-şi facă cunoscute intenţiile în vederea încheierii păcii, iar la 23 ianuarie 1949 se înfiinţa Miliţia română, cu circa 40.000 de angajaţi, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în sarcinile ei intrând şi paza frontierelor. Tot atunci s-au desfiinţat Poliţia şi Jandarmeria.

– În anul 1955 a avut loc, la Paris, prima audiţie a „Simfoniei de cameră pentru 12 instrumente soliste” de George Enescu, iar în 1973 preşedintele american Richard Nixon anunţa încheierea unui acord care a dus la încetarea ostilităţilor din Vietnam. La 23 ianuarie 1986 au fost incluși primii membri în Rock and Roll Hall of Fame, între care Little Richard, Chuck Berry, James Brown, Ray Charles, Everly Brothers, Buddy Holly, Jerry Lee Lewis și Elvis Presley.

– În 1990 Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN) hotăra participarea Frontului Salvării Naţionale la alegerile din România. Doina Cornea a demisionat din CFSN, precizând că nu doreşte să ia parte la lupta pentru putere în situaţia în care FSN pornea net avantajat în campania electorală. La 30 ianuarie s-a retras din CFSN şi Ana Blandiana, iar la 6 februarie FSN era înregistrat la tribunal ca partid politic, avându-l ca preşedinte pe Ion Iliescu.

– În 1991 s-a semnat Acordul standard de bază de cooperare între Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), iar în anul 1993 s-a înfiinţat Secţia de Istorie Orală din cadrul Departamentului Ştiinţă, Învăţământ şi Educaţie al Radiodifuziunii Române. În 2 iunie 2000, aceasta s-a transformat în Centrul de Istorie Orală „Gheorghe I. Brătianu”. La 23 ianuarie 2001 Camera Lorzilor a Parlamentului Marii Britanii adopta o lege care autoriza clonarea embrionilor umani în scopuri științifice.

– În 23 ianuarie s-au născut: arhitectul francez François Mansart, căruia i se atribuie inventarea mansardei (1598); pianistul, dirijorul, compozitorul și profesorul italian Muzio Clementi (1752); scriitorul francez Stendhal, ofiţer în războaiele napoleoniene şi diplomat (1783); istoricul român de artă de origine germană Ludwig Reissenberger (1819); pictorul francez Édouard Manet (1832); fizicianul german Ernst Karl Abbe, unul dintre fondatorii opticii moderne (1840); publicistul român Vintilă C. A. Rosetti (1853); matematicianul german David Hilbert (1862); fizicianul și inventatorul francez Paul Langevin (1872); regizorul, scenaristul şi scenograful rus Serghei Eisenstein (1898); medicul român Eugen Aburel, inovator al unor tehnici chirurgicale recunoscute pe plan mondial (1899); fizicianul japonez Hideki Yukawa, laureat Nobel (1907); economistul britanic Arthur Lewis, laureat Nobel (1915); femeia americană de știință Gertrude Elion, laureată Nobel (1918); Grigore Baștan, primul general parașutist român (1922); scriitorul american de literatură ştiinţifico-fantastică Walter M. Miller Jr. (1923); actriţa franceză de film, regizoarea şi scenarista Jeanne Moreau (1928); scriitorul român Mircea Horia Simionescu (1928); chimistul canadian John Charles Polanyi, laureat al Premiului Nobel (1929); poetul, dramaturgul, ziaristul şi pictorul antilez de limbă engleză Derek Walcott, laureat Nobel (1930); extremistul german Horst Mahler (1936); pianistul și compozitorul român Constantin Simionescu (1938); poeta, eseista şi publicista română Ileana Mălăncioiu (1940); compozitorul american de jazz Gary Burton (1943); criticul și istoricul literar, romancierul, regizorul de teatru și jurnalistul român Gelu Negrea (1945); ziarista sportivă română Doina Stănescu, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (1958); jurnalista română Cristina Trepcea (1968); maratonista română Constantina Diță-Tomescu, medaliată cu aur la Olimpiada de la Beijing (1970) şi cântăreața germană Oceana (1982).

– La 23 ianuarie au murit: umanistul sas din Transilvania Ioan Honterus (1549); filosoful şi juristul italian Giambattista Vico, unul dintre fondatorii filosofiei istoriei (1744); pictorul, desenatorul şi litograful francez Gustave Doré (1883); dramaturgul francez Eugène Labiche (1888); compozitorul, pianistul şi pedagogul american Edward MacDowell (1908); dirijorul german de origine maghiară Arthur Nikisch (1922); balerina rusă Anna Pavlova (1931); arhitectul român de etnie maghiară Székely László (1934); pictorul norvegian Edvard Munch (1944); pictorul, ilustratorul şi litograful francez Pierre Bonnard (1947); regizorul de film şi producătorul britanic de etnie maghiară Sir Alexander Korda, artist şi om de afaceri (1956); fizicianul român Constantin Bedreag (1963); cântăreţul afro-american şi actorul Paul Robeson (1976); compozitorul american Samuel Barber (1981); sculptorul german Joseph Beuys (1986); pianista franceză Yvonne Lefebure (1986); pictorul, poetul, teoreticianul, graficianul şi eseistul spaniol Salvador Dalí, reprezentant de seamă al suprarealismului (1989); geograful român Nicolae Rădulescu (1989); dirijorul, pedagogul şi teoreticianul român Ion Vicol (1996); chimista română Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu (2000); sociologul, antropologul şi filosoful francez Pierre Bourdieu (2002); artistul fotograf german de origine australiană Helmut Newton (2004); actorul american de comedie Johnny Carson, pionier al emisiunilor TV de divertisment (2005); scriitorul ceh Alex Koenigsmark (2013); scenaristul american Tom Anthony Jankiewicz (2013); actriţa americană Janice Knickrehm (2013); filologul, criticul şi istoricul literar român Alexandru Andriescu (2014); compozitorul italian de muzică de film Riz Ortolani (2014); regele saudit Abdullah Bin Abdulaziz (2015); poetul, eseistul, memorialistul, traducătorul, criticul şi istoricul literar, profesorul și animatorul român Tudor Opriş (2015); șahista română Elisabeta Polihroniade, mare maestră internaţională și multiplă campioană națională (2016); prozatoarea română Sonia Larian (2016); muzicianul sud-african Hugh Masekela, o legendă a jazzului mondial şi reprezentant de seamă al luptei anti-apartheid (2018); memorialista română Aspazia Oțel Petrescu, mărturisitoare creștină din temnițele comuniste, în care a pătimit 14 ani (2018) și poetul, fizicianul, matematicianul și profesorul chilian Nicanor Parra, laureat al Premiului Cervantes (2018).

Septimiu Cioloboc