Oameni & Fapte – 23 februarie

Publicat de Corina Muntean, 23 februarie 2022, 06:09

– Este cea de-a 54-a zi a lui 2022. Au mai rămas 311 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:12 şi va apune la ora 17:59.

– În România este „Ziua Hidrografului Militar”, deoarece, prin Decizia ministrului de război numărul 126 din 23 februarie 1926, s-a înfiinţat un serviciu special de hidrografie, geofizică şi astronomie al Diviziei de Mare, cu scopul de a desfăşura acţiuni complexe, pentru asigurarea navigaţiei în Marea Neagră. În prezent se numește Direcția Hidrografică Maritimă.

– Astăzi marcăm Ziua Naţională a Sultanatului Brunei, unde se aniversează proclamarea oficială a independenţei din 1984, Ziua Naţională a Republicii Cooperatiste Guyana, ţară în care se sărbătoreşte proclamarea republicii din 1970 și Ziua Naţională a Japoniei, unde se aniversează ziua de naştere a împăratului Naruhito (23 februarie 1960). În Rusia este „Ziua Bărbaţilor”, eveniment care readuce în actualitate fosta sărbătoare militară sovietică „Ziua Apărătorilor Patriei”, pentru că la 23 februarie 1918 a luat fiinţă Armata Roşie. Din 23 februarie 1271 datează prima mențiune documentară a Brașovului, iar în 1455 a ieşit de sub tipar „Biblia lui Gutenberg”, prima carte din Europa produsă în masă. Deşi fapta a reprezentat un moment de cotitură în evoluţia tehnologică a lumii, tipograful german Johann Gutenberg nu a obţinut profituri substanţiale din invenţia sa.

– În 1633 Poarta Otomană îl recunoștea pe Matei Basarab ca domnitor al Țării Românești, iar în 1821 ţarul Alexandru I al Rusiei dezavua revoluția lui Tudor Vladimirescu în Țara Românească și „Eteria” lui Alexandru Ipsilanti, fiind de acord cu venirea trupelor otomane la nord de Dunăre. În 1856, la Congresul de la Paris, politicianul român Nicolae Golescu a adresat plenipotenţiarilor Marii Britanii, Franței şi Regatului Sardiniei, în numele conaţionalilor săi, un memoriu în care cerea unirea Moldovei cu Muntenia într-un stat independent, sub garanţia marilor puteri europene.

– În 1869 s-a întemeiat Partidul Național al Românilor din Transilvania, sub conducerea lui Ilie Măcelariu, iar în 1893 a fost patentat motorul Diesel, invenţie a inginerului german Rudolf Diesel. În 1898 romancierul francez Émile Zola a fost găsit vinovat de calomnie în cunoscuta „Afacere Dreyfus”, fiind condamnat la închisoare pentru că a scris celebra scrisoare „J’accuse”, în care acuza guvernul francez de anti-semitism și de faptul că l-a încarcerat, fără temei, pe căpitanul Alfred Dreyfus.

– În 1903 Cuba a închiriat americanilor Golful Guantánamo pe termen nelimitat şi tot atunci a avut loc, la Ateneul Român din București, audiţia în premieră a trei lucrări scrise de George Enescu: „Suita I”, „Rapsodia I” şi „Rapsodia a II-a”, sub bagheta compozitorului. În 1916 s-a înfiinţat Muzeul de Antichități din Iași, iar în 1919 Benito Mussolini a fondat Partidul Fascist, devenind ulterior premier al Italiei. A impus un regim dictatorial şi a împins ţara în Al Doilea Război Mondial. La 23 februarie 1929 a avut loc, în ţara noastră, primul concurs de frumusețe „Miss România”, câştigat de Magda Demetrescu – o orfană de 17 ani, iar în 1956 liderul statului sovietic, Nikita Hrușciov, a denunțat cultul personalității și crimele lui Stalin.

– În 1993 o mare explozie la complexul comercial „World Trade Center” din New York s-a soldat cu 6 morți și peste 1.000 de răniți, iar în 1999 Grupul de Contact a încheiat Conferinţa de la Rambouillet, privind negocierea unui acord interimar care să prevadă o „autonomie substanţială” pentru Kosovo. Conferinţa a luat sfârşit prin acceptarea, în linii mari, a proiectului de către cele două părţi. Belgradul a exclus desfăşurarea unei forţe internaţionale în Kosovo, iar albanezii nu au renunţat la pretenţia lor de a organiza un referendum privind independenţa provinciei.

– La 23 februarie s-au născut: Matei Corvin, rege al Ungariei și Croației (1443); compozitorul, organistul şi violonistul german Georg Friedrich Händel (1685); economistul austriac Carl Menger (1840); compozitorul şi dirijorul român George Fotino (1858); chimistul american de origine poloneză Casimir Funk, care a identificat vitamina B1 (1884); poetul simbolist şi dramaturgul român Mihail Săulescu (1888); regizorul american de film Victor Fleming, dublu laureat al Premiului Oscar (1889); poetul, prozatorul şi traducătorul român Tudor Măinescu (1892); dirijorul, organistul, profesorul şi muzicologul român de origine poloneză Victor Bickerich (1895); etnologul şi scriitorul român Romulus Vulcănescu, sociolog al culturii (1912); baritonul român Alexandru Enăceanu (1912); traducătoarea română Eta Boeriu (1923); scriitorul şi regizorul francez Claude Sautet (1924); soprana franceză Régine Crespin (1927); actorul britanic Bernard Kay (1928); scriitorul şi jurnalistul maghiar Ábel Péter (1929); generalul român Iulian Vlad, fost membru al CC al PCR şi fost șef al Securității (1931); speologul şi paleontologul român Constantin Rădulescu (1932); actorul argentinian Federico Luppi (1936); compozitorul, profesorul, poetul, traducătorul şi muzicologul român Nicolae Coman (1936); cantautorul, chitaristul şi producătorul american Johnny Winter (1944); actorul rus de teatru şi film Oleg Iankovski (1944); dirijorul şi compozitorul român Răsvan Cernat (1945); cântăreața română de muzică populară Maria Tudor (1947); prozatorul şi publicistul Haralambie Moraru din Republica Moldova (1950); împăratul Naruhito al Japoniei, cel mai mare fiu al fostului „împărat emerit” Akihito (1960); astronomul și profesorul elvețian Didier Queloz, laureat al Premiului Nobel (1966); modelul și actriţa americană Niecy Nash (1970); jurnalistul român Dan Negru, realizator și prezentator de emisiuni de televiziune (1971); actrița britanică Emily Blunt (1983) și cântăreața americană Skylar Grey (1986).

– În 23 februarie au murit: pictorul şi gravorul italian Agostino Carracci (1602) ; pictorul englez Sir Joshua Reynolds, fondator al Academiei Regale de Artă (1792); poetul englez John Keats (1821); matematicianul, fizicianul şi astronomul german Carl Friedrich Gauss (1855); ministrul român şi doctorul în drept Constantin Hurmuzachi (1869); compozitorul german Woldermar Bargiel (1897); poetul şi dramaturgul român Ioan S. Neniţescu (1901); matematicianul francez Jean Gaston Darboux (1917); politicianul român din Transilvania Gheorghe Pop de Băsești (1919); soprana australiană de origine scoţiană Nellie Melba (1931); compozitorul şi dirijorul englez Sir Edward Elgar (1934); prozatorul şi dramaturgul rus Aleksei N. Tolstoi (1945); poetul şi dramaturgul francez Paul Claudel (1955); istoricul şi omul politic român Silviu Dragomir, secretar al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 şi ministru în mai multe rânduri (1962); actorul american de film de origine britanică Stan Laurel, membru al celebrului cuplu de comici „Stan şi Bran” (1965); compozitorul, dirijorul și pianistul român Constantin Silvestri (1969); pictorul român Mircea Teodorescu (1971); graficianul român Florin Pucă (1990); compozitorul român, cântăreţul şi dirijorul George Grigoriu (1999); cântăreața israeliană de muzică pop Ofra Haza (2000); inginerul american Gordon Matthews, care a inventat voice-mail-ul (2002); geologul polonez Krzysztof Birkenmajer, remarcabil cercetător polar (2019); jurnalistul francez Hervé Bourges, director general al posturilor de televiziune TF1, France 2 şi France 3 şi al postului radiofonic RFI (2020) și compozitorul de muzică cultă și profesorul israelian Sergiu Natra, originar din România (2021).

Septimiu Cioloboc