Oameni & Fapte – 2 august
Publicat de MIRELA ROTAR, 2 august 2021, 06:00 / actualizat: 2 august 2021, 16:59
– Este cea de-a 214-a zi a lui 2021. Au rămas 151 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:04 şi va apune la ora 20:51.
– În România se marchează „Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor – Samudaripen”, deoarece la a 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, cei 2.897 de romi rămaşi în viaţă au fost exterminaţi în camerele de gazare. Termenul „samudaripen” provine din limba romani şi are înţelesul de „ucidere în masă”. Astăzi este „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015 şi care aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când cei 2.897 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist.
– Este Sărbătoare Naţională în Macedonia de Nord, unde se aniversează începutul răscoalei antiotomane din 1903. În prima zi de luni din august este marcată Ziua Naţională a Insulelor Cook (Ziua Constituţiei din 1965). Insulele Cook sunt 15 insule în Pacificul de Sud, fiind, din punct de vedere politic, o republică parlamentară, asociată, ca stat liber, cu Noua Zeelandă.
Tot în prima luni din august este Ziua Naţională a statului Jamaica, unde se aniversează independenţa faţă de Marea Britanie, obținută într-o zi de luni, pe 6 august 1962.
– La 2 august 1920 începeau lucrările Conferinţei Internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România, iar în anul 1929 Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău – Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic.
– Pe 2 august 1929 s-a înființat, în România, Regia Autonomă a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă, care a luat în exploatare și administrare căile de comunicație pe apă, porturile, vasele aferente, instalațiile de orice fel ș.a.
În anul 1932 fizicianul american Carl David Anderson descoperea pozitronul (antiparticula asociată electronului), pentru care va căpăta Premiul Nobel, iar la data de 2 august 1934 Adolf Hitler şi-a asumat titlul de Führer și Cancelar al Germaniei, după moartea președintelui german Paul von Hindenburg.
– În anul 1939 savanţii Albert Einstein și Leo Szilárd i-au trimis o scrisoare președintelui american Franklin Delano Roosevelt, îndemnându-l să înceapă „Proiectul Manhattan” pentru a dezvolta o armă nucleară, iar în 1940 liderul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin a semnat decretul abuziv de înfiinţare a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească, pe o parte din pământul românesc ocupat cu forța de Armata Roșie. La 2 august 1945 s-a încheiat Conferința de la Potsdam (oraş în nord-estul Germaniei), la care Puterile Aliate au discutat viitorul Germaniei după cel de-Al Doilea Război Mondial.
– La 2 august 1953 a fost fondat Stadionul „Național” din București, cu o capacitate de 60.150 de locuri, arenă sportivă ce avea să fie demolată în anii 2007-2008. În perioada 2-14 august 1953 s-a desfăşurat, tot la Bucureşti, cel de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor.
– La 2 august 1969 preşedintele american Richard Nixon a început o vizită la Bucureşti, cea dintâi vizită a unui şef de stat american în România şi prima într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1975 şi-a început vizita oficială în ţara noastră preşedintele american Gerald Ford, ocazie cu care s-au semnat instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american.
– În 2 august 1980 s-a comis unul din cele mai grave acte teroriste din Italia. Un dispozitiv, plasat într-o valiză abandonată în sala de aşteptare a clasei a doua din gara de la Bologna, plină de turişti şi de călători care plecau sau se întorceau din vacanţă, a explodat la ora 10:25 şi a cauzat prăbuşirea aripei de vest a clădirii, moartea a 85 de persoane şi rănirea altor peste 200. În 2010, pe linia 1 a gării din Bologna, a fost amplasată o placă comemorativă prin care UNESCO includea acest atentat în „Patrimoines pour une Culture de la Paix ONU-UNESCO” pentru promovarea culturii prin pace.
– La 2 august 1985 s-a inaugurat crucișătorul „Muntenia”, construit pe Șantierul Naval din Mangalia, iar în anul 1990 armatele Irak-ului au invadat Kuweit-ul, declanșând astfel Războiul din Golf.
– Pe 2 august 1997, la Catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj” au fost depuse osemintele episcopului român Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene. Rămăşiţele pământeşti ale acestuia au fost aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. În anul 1999 Banca Naţională a României punea în circulaţie o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei, premieră în Europa. BNR a marcat, în acest mod, Eclipsa totală de Soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000.
– În 2019 a încetat validitatea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), semnat la 8 decembrie 1987, la Washington, de Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii, privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acțiune. SUA au demarat, la 2 februarie 2019, procesul de retragere din Tratatul INF, proces care a durat 6 luni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 3 iulie 2019, o lege prin care a suspendat respectarea de către ţara sa a Tratatului INF.
– La 2 august s-au născut: chimistul german Leopold Gmelin (1788); fizicianul britanic de origine irlandeză John Tyndall (1820); dirijorul și profesorul român Gheorghe Burada (1831); sculptorul francez Frédéric Auguste Bartholdi, autor al Statuii Libertății (1834); inventatorul american Elisha Gray, autorul releului telegrafic cu autoadaptare (1835); pictorul rus de origine ucraineană Mstislav Dobujinski (1875); compozitorul, dirijorul şi pianistul român Mihail Jora (1891); compozitorul englez Arthur Bliss (1891); memorialistul, poetul şi traducătorul român Mihail Sevastos (1892); compozitorul, dirijorul și pianistul român Alfred Alessandrescu (1893); actriţa americană de film Myrna Loy (1905); sculptoriţa şi ceramista română Zoe Băicoianu (1910); actorul şi regizorul român Mircea Şeptilici, deţinut politic (1912); pianistul şi pedagogul român Gheorghe Halmoş (1915); ziaristul şi scriitorul francez Louis Pauwels (1920); fostul preşedinte israelian Shimon Peres (1923); medicul genetician român Constantin Maximilian (1928); filologul italian Vincenzo Cappelletti (1930); actorul, regizorul şi producătorul englez de origine irlandeză Peter O’Toole (1932); eseistul, filologul şi traducătorul român Mihai Nasta (1933); soprana germană Gundula Janowitz (1937); actriţa română Valeria Seciu (1939); regizorul de film, actorul şi scenaristul american Wes Craven, maestru al filmelor de groază (1939); biologul şi chimistul francez de origine luxemburgheză Jules A. Hoffmann, laureat Nobel (1941); scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende, nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende (1942); regizorul de film și scenaristul român Stere Gulea (1943); fostul fotbalist și antrenor român Cornel Dinu (1948); criticul literar, eseistul, teatrologul, poetul şi publicistul român Val Condurache (1950); actorul român Marcel Iureș (1951); omul politic liberal şi economistul român Eugen Nicolăescu, fost ministru (1955); inginerul iranian în fizica nucleară Mehran Tavakoli Keshe (1958); bateristul norvegian Jan Axel Blomberg, membru al formaţiei de black metal „Mayhem” (1969); tenorul român Vlad Miriță (1981) și actrița americană Angell Conwell (1983).
– În 2 august au murit: sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini (1667); filosoful iluminist şi abatele francez Étienne Bonnot de Condillac (1780); pictorul britanic Thomas Gainsborough (1788); aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier, care a zburat primul într-un balon cu aer cald, împreună cu fratele său Joseph (1799); romancierul și poetul australian Marcus Clarke (1881); tenorul italian Enrico Caruso (1921); inventatorul şi industriaşul scoțian Alexander Graham Bell, autor al telefonului (1922); juristul român Ştefan G. Longinescu (1931); feldmareșalul și fostul preşedinte german Paul von Hindenburg (1934); aviatorul şi constructorul francez de avioane Louis Blériot (1936); scriitorul român Pavel Dan, supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (1937); compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (1945); regizorul francez de film Jean-Pierre Melville (1973); regizorul american de film de origine germană Fritz Lang (1976); dirijorul şi compozitorul mexican Carlos Chavez (1978); autorul american de proză scurtă şi poetul Raymond Carver (1988); dramaturgul, criticul literar, romancierul, poetul şi traducătorul român Leonida Teodorescu (1994); romancierul, nuvelistul, eseistul și oratorul american William Burroughs (1997); omul politic român de naționalitate germană Otto Weber, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român (2001); fizicianul român Radu Grigorovici (2008); medicul şi profesorul american de origine venezueleană Baruj Benacerraf, laureat al Premiului Nobel (2011); pianista română Mihaela Ursuleasa (2012); scriitoarea americană Billie Dean Letts (2014); sculptorul român Şerban Creţoiu (2015); actorul american David Huddleston (2016); fizicianul şi profesorul român Ioan Baltog (2016); chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail, laureat al Premiului Nobel (2016); istoricul și profesorul român Mihai Maxim (2017) și editoarea și scriitoarea americană Judith Jones (2017).
Septimiu Cioloboc
