Oameni & Fapte – 20 martie
Publicat de Corina Muntean, 20 martie 2019, 06:01
– Este cea de-a 79-a zi a lui 2019. Au mai rămas 286 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:26 şi va apune la ora 18:34.
– Deseară, la ora 23:58 (ora României), va avea loc Echinocţiul de primăvară (începutul primăverii astronomice). Echinocţiul desemnează fiecare din cele două momente ale anului când Soarele se află pe traiectoria ecuatorului ceresc şi când ziua este egală cu noaptea. Astfel, există un echinocţiu de primăvară şi unul de toamnă. Azi este „Ziua Internaţională a Astrologiei”, celebrată în ziua echinocţiului de primăvară, pentru a coincide cu începutul anului astrologic, atunci când Soarele intră în semnul tropical din Berbec. The Association for Astrological Networking (AFAN) a iniţiat această zi în 1993, pentru a atrage atenţia mass-media asupra aspectelor pozitive ale astrologiei şi pentru a aduna fonduri pentru grupările care fac parte din AFAN.
– Este şi „Ziua Internaţională a Fericirii”, proclamată de Adunarea Generală a ONU, care cere celor 193 de ţări membre să celebreze ziua „în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor. Este „Ziua Internaţională a Teatrului pentru Copii şi Tineret”, „Ziua Mondială a Povestirii” („World Storytelling Day”) care celebrează, anual, în preajma echinocţiului de primăvară, arta povestirii orale. În acestă zi oamenii încearcă să povestească şi să asculte poveşti în cât mai multe limbi şi în cât mai multe locuri. Originile marcării unei zile a povestitului se regăsesc în Suedia, unde încă din 1991 se celebra, la 20 martie, „Alla Berättares Dag” („Ziua Tuturor Poveştilor”). Astăzi se sărbătoreşte „Ziua Francofoniei”, în ţările care au franceza ca limbă naţională oficială, de comunicaţie internaţională, de cultură sau de lucru.
– E şi „Ziua Mondială a Sănătăţii Orale”, pentru a promova conştientizarea problemelor de sănătate orală. Celebrată prima dată la 12 septembrie 2008, ziua a fost adoptată de Federaţia Dentară Internaţională (FDI), pentru a marca aniversarea Conferinţei Internaţionale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu tema „Îngrijirile primare de sănătate” de la Alma Ata, din Kazakhstan, desfăşurată între 6-12 septembrie 1978. Ziua a fost aleasă şi în onoarea fondatorului FDI, medicul francez Charles Godon. Din motive practice, legate de posibilităţile de planificare şi de organizare a campaniilor, FDI a modificat, din 2013, data la care se sărbătoreşte această zi, în loc de 12 septembrie fiind în prezent 20 martie.
– Este şi „Ziua Internaţională Fără Carne” („Journée Internationale Sans Viande” / „Meatout Day”), lansată în 1985 de Asociaţia americană pentru drepturile animalelor, FARM, care militează pentru o alimentaţie fără produse de origine animală, din respect pentru animale, pentru conservarea planetei şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei. Astăzi este Ziua Naţională a Tunisiei, unde se sărbătoreşte proclamarea independenţei de stat, din 1956, faţă de Franţa.
– La 20 martie 1476 Papa Sixt al IV-lea îi trimitea o scrisoare domnitorului Moldovei, în care lăuda vitejia lui Ștefan cel Mare în apărarea creştinătăţii de pericolul otoman, iar în 1815 Napoleon Bonaparte, tocmai evadat de pe insula Elba, a intrat în Paris cu o armată de 140.000 de soldaţi și în jur de 200.000 de voluntari, începând cele „100 de zile” de domnie. Un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter a distrus aproape complet oraşul argentinian Mendoza la 20 martie 1861. Au murit atunci 4.300 de oameni, din totalul de 12.000 de rezidenți, iar 750 de persoane au fost rănite. În 1871 s-a constituit Societatea Academică Literară „România Jună” de la Viena, una dintre cele mai importante organizaţii ale studenţilor români din capitala imperiului Austro-Ungar. Preşedinte al societăţii a fost ales Ioan Slavici, iar bibliotecar, poetul Mihai Eminescu. Între membrii de seamă ai „României June” s-au numărat Titu Maiorescu, Vasile Goldiş ş.a.
– În 1879 a intrat în vigoare, în România, Convenţia poştală universală încheiată la Paris pe 1 iunie 1878, de către Congresul Poştal Internaţional, iar în 1916 savantul Albert Einstein publica teoria relativității. În anul 1956 Tunisia își câștiga independența față de Franța, iar în 1965 România devenea membră a Organizaţiei Interguvernamentale pentru Navigaţie Maritimă, cu sediul la Londra, organizaţie specializată a ONU şi creată în 17 martie 1959. În 1966, cu prilejul Campionatului Mondial de fotbal găzduit de Anglia, trofeul „Cupei Mondiale” a fost furat dintr-o expoziţie publică, organizată la „Westminster Central Hall” din Londra, fiind găsit şapte zile mai târziu învelit într-un ziar, lângă un gard viu din sudul capitalei. Găsitorul era un… câine. În anul 1969 John Lennon, liderul trupei „The Beatles”, a luat-o de nevastă pe Yoko Ono, în 1970 David Bowie s-a căsătorit cu Mary Angela Barnett, iar în 1976 Alice Cooper şi-a oficializat relaţia cu Sheryl Goddard.
– În 1989 a fost semnată Convenţia de la Basel privind controlul deşeurilor periculoase peste frontiere şi eliminarea lor, iar în 1990, la Tg.-Mureș, au avut loc conflicte de stradă între grupuri de naționaliști maghiari și români, aplanate doar după intervenția armatei. În 1995 s-a petrecut atentatul terorist de la metroul din Tokyo, organizat de secta Aum şi soldat cu 12 morţi şi peste 5.500 de persoane intoxicate cu gaz sarin. Era primul atentat terorist cu armă chimică din lume.
– În 1996 a început scandalul „vacii nebune”, odată cu anunțul că bovinele atinse de ESB pot transmite omului maladia Kreutzfeldt-Jakob, iar la data de 20 martie 2000 s-a inaugurat, la Spitalul Clinic Fundeni, primul centru de transplant medular din România, în vreme ce Papa Ioan Paul al II-lea vizita Țara Sfântă, cu un mesaj de căință din partea Bisericii Catolice pentru evrei și de recunoaștere a dreptului la un stat propriu pentru palestinieni. În 2003 aviaţia americană a lansat primele raiduri asupra Baghdadului, imediat după expirarea ultimatumului adresat lui Saddam Hussein. „Casa Albă” anunţa, la ora locală 4:50, declanşarea războiului din Irak. În 20 martie 2010, înainte de miezul nopţii, a început să erupă vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda, faptă semnalată de câteva cutremure slabe, care au avut epicentrul sub vulcan la o adâncime de aproximativ 10 kilometri.
– La 20 martie s-au născut: poetul latin Ovidiu (43 î.Hr.); chimistul şi mineralogul suedez Torbern Olof Bergman (1735); poetul, prozatorul şi dramaturgul german Johann Friedrich Hölderlin (1770); domnitorul român Alexandru Ioan Cuza (1820); dramaturgul norvegian Henrik Ibsen (1828); pictorul român Theodor Aman (1831); compozitorul și muzicologul român Gavril Musicescu (1847); prozatorul român Ioan Paul (1857); comparatistul, istoricul literar şi politicianul liberal român I. Botez (1872); istoricul şi generalul român Radu R. Rosetti (1877); poetul, publicistul şi omul politic român Octavian Goga (1881); poetul român George Topârceanu (1886); tenorul italian Beniamino Gigli (1890); filosoful, filologul şi traducătorul român de etnie armeană Aram Frenkian (1898); lingvistul şi filologul român Ştefan Paşca (1901); psihologul american Burrhus Frederic Skinner (1904);
violonistul şi pedagogul român George Manoliu (1911); compozitorul şi dirijorul român de cor Constantin Palade (1915); pianistul rus Sviatoslav Richter (1915); compozitorul german Bernd Alois Zimmerman (1918); romanciera şi poeta franceză de origine libaneză Andrée Chedid (1920); scriitorul german Ralph Giordano, supravieţuitor al Holocaustului (1923); scriitorul australian David Malouf (1934); actorul, producătorul şi scriitorul german Peter Berling (1934); medicul şi biofizicianul german Erwin Neher, laureat Nobel (1944); arhitecta română Anca Petrescu, cea care a proiectat Casa Republicii, astăzi Palatul Parlamentului din Bucureşti (1949); actorul american de film Wiliam Hurt (1950); pictorul român Marcel Bunea (1952); pictorul român Dan Palade (1954); actrița americană de film Holly Hunter (1958) şi soprana română Felicia Filip (1959).
– La 20 martie au murit: fizicianul, matematicianul, astronomul, alchimistul şi teologul englez Sir Isaac Newton (1727); naturalistul și medicul german Julius Robert von Mayer (1878); omul politic şi publicistul maghiar Kossuth Lajos, conducătorul Revoluției de la 1848 din Ungaria (1894); poetul și traducătorul român Vasile Pogor (1906); istoricul român Dimitrie Onciul (1923); medicul veterinar şi parazitologul român Ioan Ciurea (1943); dirijorul de cor, compozitorul şi folcloristul român Dariu Pop (1965); scriitorul şi exploratorul român Mihai Tican-Rumano (1967); prozatorul, dramaturgul, traducătorul şi publicistul român Tiberiu Vornic (1975); tenorul român Dimitrie Onofrei (1991); fizicianul român Valeriu Novacu (1992); fizicianul american de origine germană Polykarp Kusch, laureat al Premiului Nobel (1993); poetul român Ioanid Romanescu (1996); scriitorul, ziaristul şi diplomatul român George Macovescu (2002); pictorul român Gheorghe Şaru (2003); compozitorul român Nicolae Beloiu (2003); compozitorul şi profesorul român Vasile Herman (2010); actorul român Ioan Strugari (2011); scriitorul britanic de romane horror James Herbert (2013); sculptorul român Wilhelm Demeter (2016) şi omul de afaceri şi filantropul american David Rockefeller (2017).
Septimiu Cioloboc
