Oameni & Fapte – 2 martie

Publicat de MIRELA ROTAR, 2 martie 2022, 06:00
– Este cea de-a 61-a zi a lui 2022. Au mai rămas 304 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:00 şi va apune la ora 18:09.
– La 2 martie 1716 apărea lucrarea „Descriptio Moldaviae” a cărturarului român Dimitrie Cantemir, prima monografie geografică a românilor, scrisă în limba latină, la cererea Academiei din Berlin, al cărei membru fostul domnitor moldovean era de aproape doi ani. Opera e alcătuită din trei părți și este însoțită de prima hartă a Moldovei. În 1836 statul Texas și-a declarat independența față de Mexic, sub denumirea de Republica Texas, iar în 1855 Alexandru al II-lea devenea țar al Rusiei.
– În 1870 a apărut, la Bucureşti, revista „Columna lui Traian” condusă de Bogdan Petriceicu Haşdeu – bisăptămânal de factură politică, economică şi literară, editat cu întreruperi până în 1883, iar la 2 martie 1907 a avut loc, la Viena, premiera operetei „Farmecul unui vals” de Oscar Straus.
– La 2 martie 1917, după revoluția rusă din februarie, țarul Nicolae al II-lea a abdicat în favoarea fratelui său Mihail, iar în 1919 a început, la Moscova, Conferința internațională a partidelor și organizațiilor comuniste, la care, din iniţiativa lui Vladimir Ilici Lenin, s-a creat Internaționala a III-a Comunistă, desfiinţată de Stalin în 1943. În 1949 s-a adoptat, în România, Legea de expropriere a moşiilor de 50 de hectare şi a fermelor model, fiind astfel naţionalizate 6.258 de moşii şi 4.456 conace.
– La 2 martie 1958 au debutat programele Studioului Teritorial Tîrgu-Mureş al Radiodifuziunii Române, care a emis până în 12 ianuarie 1985, când a fost închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, din ordinul regimului comunist. La data de 22 decembrie 1989 Radio Tîrgu-Mureş a început iarăşi să emită, alături de celelalte studiouri teritoriale din Cluj, Craiova, Iaşi şi Timişoara.
– După peste patru luni de eforturi, la 2 martie 1958 geologul şi exploratorul britanic Sir Vivian Ernest Fuchs a terminat, alături de o echipă formată din 12 persoane, prima traversare a Antarcticii, cu autoşenilele, trecând prin Polul Sud. Expediţia a început la 24 octombrie 1957.
– În 2 martie 1969 a avut loc primul zbor al supersonicului franco-britanic „Concorde 001”, avion de călători care a depășit viteza sunetului în ziua de
1 octombrie acelaşi an.
– În 1972 s-a constituit Asociația Scriitorilor din București, iar la 2 martie 1989 braşoveanul Liviu Corneliu Babeş şi-a dat foc pe pârtia „Bradul” din Poiana Braşov, în semn de protest faţă de regimul comunist. A fost declarat erou martir în iunie 1997.
– La 2 martie 1990 s-a înfiinţat, lângă Aeroportul Internaţional Otopeni, Muzeul Aviaţiei din România – pentru cinstirea înaintaşilor aviaţiei noastre şi pentru integrarea în patrimoniul naţional şi universal a realizărilor de prestigiu în domeniul aeronauticii.
– În 2 martie s-au născut: entomologul şi ornitologul francez Étienne Mulsant (1797); poetul, prozatorul, jurnalistul, traducătorul și profesorul maghiar Arany János (1817); scriitorul olandez Multatuli (1820); compozitorul şi dirijorul ceh Bedřich Smetana (1824); eseistul, poetul, romacierul, sociologul, publicistul şi traducătorul român Eugen Relgis (1895); medicul chirurg stomatolog român Dan Theodorescu (1899); compozitorul german Kurt Weil (1900); profesorul, dirijorul şi compozitorul român Nicolae Lungu (1900); economistul şi profesorul universitar român Victor Jinga (1901); inginerul român Tudor Tănăsescu, dezvoltator al radiodifuziunii (1901); poetul şi dramaturgul român Radu Gyr (1905); esteticianul şi criticul literar român Mircea Mancaş (1905); dirijorul român Edgar Cosma (1925), pictorul român Constantin Blendea (1929); romancierul, eseistul, scenaristul și jurnalistul american Tom Wolfe (1930); preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1931); scriitorul, publicistul şi editorul român Petre Ghelmez (1932); preşedintele algerian Abdelaziz Bouteflika (1937); actorul, regizorul şi scenaristul spaniol Ricardo Palacios (1940); lingvista, eseista, folclorista, memorialista, traducătoarea, publicista şi profesoara română Sanda Golopenţia-Eretescu (1940); scriitorul american John Irving (1942); interpretul român de muzică populară şi profesorul Gavriil Prunoiu (1942); medicul şi profesorul austriac Felix Unger, unul dintre cei mai importanţi specialişti de inimă din lume (1946); compozitorul, chitaristul şi interpretul irlandez de muzică rock Rory Gallagher (1948); cântăreaţa americană Karen Carpenter, membră a trupei „The Carpenters” (1950); poetul român Călin Angelescu (1957); compozitorul, cântăreţul de rock şi actorul american Jon Bon Jovi, lider şi vocalist al formaţiei „Bon Jovi” (1962); actriţa română de teatru, film şi divertisment Emilia Popescu (1966) și cântăreața, actrița și prezentatoarea engleză de televiziune Brenda Edwards (1969).
– La 2 martie au murit: filosoful şi omul de ştiinţă italian Francesco Bianchini (1729); pictoriţa franceză Berthe Morisot (1895); fiziologul francez Charles Jacques Bouchard, de numele căruia se leagă descoperirea cauzei insuficienţei musculaturii stomacului – „boala lui Bouchard” (1915); prozatorul, poetul şi eseistul britanic David Herbert Lawrence (1930); arheologul şi egiptologul englez Howard Carter, care a descoperit mormântul faraonului Tutankhamon (1939); poetul panamez Ricardo Miró (1940); pictoriţa şi scriitoarea canadiană Emily Carr (1945); fizicianul român Nicolae Vasilescu-Karpen, inventatorul pilei electrochimice care-i poartă numele (1964); filologul român Grigore Nandriș, profesor universitar la Cernăuți, București, Londra și Oxford (1968); soprana germană de coloratură Erna Sack (1972); astronomul, seismologul şi profesorul român Ioan Curea (1977); solista vocală şi compozitoarea română Maria Andriescu (1981); lingvistul şi filologul român Haralambie Mihăescu (1985); cântăreţul, poetul, actorul şi regizorul francez Serge Gainsbourg (1991); inginerul agronom român Eugen Rădulescu, specialist în rezistenţa cerealelor la diverse boli şi biologia agenţilor fitopatogeni (1993); publicistul şi scriitorul francez Lucien Bodard, corespondent de război (1998); scriitorul şi istoricul francez de origine rusă Henri Troyat (2007); pictorul şi graficianul român Jules Perahim (2008); graficianul şi caricaturistul român Albert Poch (2013); radiofonistul, ziaristul şi scriitorul român Dan Ursuleanu (2013); graficianul, sculptorul, pictorul şi scenograful român de etnie maghiară Haller József, de la Teatrul de Copii şi Tineret „Ariel” din Tg.-Mureş (2017); cântăreața română de muzică populară Maria Tudor (2018); dirijorul și regizorul muzical spaniol Jesus Lopez Cobos (2018); geologul și profesorul român Gheorghe Udubașa, unul dintre marii mineralogi şi metalogenişti ai României (2019); fotograful grec Yannis Behrakis, angajat al agenţiei pe presă „Reuters” şi laureat al unor premii de prestigiu (2019); scriitorul, liricistul, actorul, profesorul de comedie și prezentatorul american de televiziune Louis James Lipton, inițiator și realizator al emisiunii „Inside the Actors Studio” (2020); cântărețul, compozitorul și percuționistul jamaican Bunny Wailer, o legendă a muzicii reggae și membru fondator al grupului de reggae „The Wailers” (2021) și gravorul român, pictorul, desenatorul, teoreticianul, muzeograful expert şi profesorul Ibrahima Keita, originar din Guineea (2021).
Septimiu Cioloboc