Oameni & Fapte – 2 februarie
Publicat de radiomures, 2 februarie 2018, 08:01
– Este cea de-a 33-a zi a lui 2018. Au mai rămas 332 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:45 şi va apune la ora 17:27.
– Ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii sărbătoresc Întâmpinarea Domnului. Azi este „Ziua Mondială a Zonelor Umede”, zi care marchează semnarea „Convenţiei asupra protecţiei zonelor umede de importanţă internaţională”, al cărei principal obiectiv este protejarea păsărilor acvatice şi a habitatului lor. Convenţia s-a semnat la Ramsar (în Iran), pe 2 februarie 1971. E şi „Ziua Mondială a Tineretului Ortodox”, stabilită în iunie 1992, la a XIV-a Adunare Generală a Organizaţiei Mondiale a Tineretului Ortodox. Tot azi este „Ziua Mondială a Persoanelor Consacrate” (a XXII-a), instituită de Papa Ioan Paul al II-lea în anul 1997, în sărbătoarea „Prezentării lui Isus la Templu”. Persoanele consacrate sunt acelea care se dedică total trăirii sfaturilor evanghelice. În România este „Ziua Ursului”, sărbătoare populară dedicată celui mai puternic animal al ţinuturilor carpatice, ursul. Ziua deschide Anul Nou viticol şi pomicol şi cade întotdeauna de sărbătoarea religioasă Întâmpinarea Domnului. Se spune că în această zi ursul iese din bârlog şi, dacă-şi vede umbra, adică dacă este soare, pleacă, iar dacă nu şi-o vede, intră înapoi în bârlog, semn că iarna se prelungeşte.
– Din ziua de 2 februarie 1395 datează prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului, găsită în cronica oficială maghiară de pe vremea regelui Sigismund de Luxemburg al Ungariei, care a întreprins o expediţie militară în Moldova, pe timpul domniei lui Ştefan Muşat. În 1536 conchistadorul spaniol Pedro de Mendoza a înființat orașul argentinian Buenos Aires, iar pe 2 februarie 1808 Papa Pius al VII-lea nu a aderat la blocada continentală impusă de Napoleon tuturor statelor europene pentru a izola Anglia. Drept represalii, armata imperială franceză a ocupat Roma, pe care a înglobat-o în Regatul Italiei împreună cu Ancona, Macerata, Urbino și Camerino.
– În 1831 s-a înfiinţat Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, iar în anul 1848, pe vremea „Goanei după Aur” în California, a debarcat, la San Francisco, prima navă cu emigranți chinezi aflaţi în căutarea norocului. Tot atunci se încheia războiul mexicano-american, prin semnarea Tratatului de Pace de la Guadalupe Hidalgo. În urma acordului, Statele Unite ale Americii au obţinut de la Mexic părţi din Arizona, California, Colorado, Nevada, New Mexico, Utah şi Wyoming. Pe 2 februarie 1853 s-a inaugurat prima linie telefonică din România, care făcea legătura între Iaşi şi Bucovina şi, mai departe, cu Viena.
– În 1870 a fost demascată minciuna evoluționiștilor, demonstrându-se că faimosul Gigant din Cardiff nu era altceva decât… ghips și nicidecum resturi petrificate ale unei ființe omenești, iar în 1889, în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti, erau instalate primele două lămpi electrice pentru iluminatul public în România. În anul 1913 s-a inaugurat, la New York, Grand Central Terminal, cea mai mare gară feroviară din lume (record consemnat în anul 2012, de „Guinness World Records”). În prezent acoperă 19 hectare, având 44 de peroane cu 67 de linii de cale ferată, dispuse pe două niveluri, fiind cel mai tranzitat terminal feroviar.
– În 1928 apărea, la Bucureşti, revista „Bilete de papagal”, sub conducerea lui Tudor Arghezi, publicaţie care a impus în paginile acesteia un gen literar nou: „biletul” sau „tableta”, iar în 1943 s-a încheiat Bătălia de pe Volga (sau Bătălia de la Stalingrad), moment de cotitură în Al Doilea Război Mondial. Armata Roşie a nimicit atunci zona de încercuire unde erau Armata a 6-a germană şi o parte din Armata română. În 1947 a fost publicat, la Bucureşti, textul oficial al Tratatului de pace dintre Naţiunile Unite şi România, iar în 1992 s-au stabilit relaţii diplomatice între România şi Ucraina. În anul 1998 s-a înfiinţat postul comercial de televiziune „Acasă TV”.
– La 2 februarie s-au născut: diplomatul francez Charles Maurice de Talleyrand (1754); fabulistul rus Ivan Krîlov (1769); medicul și naturalistul român Anastasie Fătu (1816); colecţionarul american de artă Solomon Guggenheim, fondatorul fundaţiei care-i poartă numele (1861) ; filosoful şi psihologul român Constantin Rădulescu-Motru (1868); violonistul şi compozitorul austriac, naturalizat american, Fritz Kreisler (1875); compozitorul român Guilelm Şorban (1876); prozatorul român Iancu C.[onstantin] Vissarion (1879); scriitorul irlandez James Joyce (1882); biologul român Traian Săvulescu (1889); violonistul american Jascha Heifetz (1901); geologul român Ion N. Băncilă (1901); scriitoarea americană de origine rusă Ayn Rand (1905); compozitorul american Burton Lane (1912); poetul, prozatorul şi juristul român Nicolae Ţaţomir (1914); cântăreaţa elveţiană de operă Lisa Della Casa (1919); şahistul sârb Svetozar Gligorić (1923); fostul preşedinte francez Valéry Giscard D’Estaing (1926); regizoarea şi scenarista cehă de film Vêra Chitilová (1929); tenorul austriac Waldemar Kmentt (1929); regizorul român de film Doru Năstase (1933); pictorul şi gravorul român Ion Bănulescu (1935); soprana americană Martina Arroyo (1936); eseistul şi prozatorul român Mihai Naidin (1938); actorul englez David Jason (1940); actrița americană Farrah Fawcett (1947); actorul român Vladimir Găitan (1947); poetul, prozatorul şi traducătorul polonez Leszek Engelking (1955); scriitorul, cercetătorul şi filologul român George Grigore (1958); cântăreața columbiană Shakira (1977) şi fotbalistul spaniol Gerard Piqué (1987).
– În 2 februarie au murit: pictorul german Martin Schongauer (1491); scriitorul italian Baldassare Castiglione (1529); compozitorul italian Giovanni Pierluigi da Palestrina (1594); matematicianul francez Guillaume François Antoine, marchiz de l’Hôpital (1704); scriitorul şi omul politic maghiar Eötvös József (1871); poetul român Nicolae Beldiceanu (1896); chimistul rus Dmitri Mendeleev (1907); aviatoarea și parașutista română de renume mondial Smaranda Brăescu (1948); compozitorul şi dirijorul român Theodor Rogalski (1954); prozatorul, poetul, dramaturgul și eseistul român Ion Marin Sadoveanu (1964); actorul britanic de film Boris Karloff (1969); filosoful, matematicianul, scriitorul și omul politic englez Lord Bertrand Russel, laureat al Premiului Nobel (1970); filosoful maghiar Lakatos Imre (1974); compozitorul belgian Jean Absil (1974); chimistul american William Howard Stein, laureat Nobel (1980); romancierul scoțian Alistair MacLean (1987); fotbalistul român Michael Klein (1993); jurnalistul francez André Frossard (1995); actorul american de film, dansatorul, coregraful şi regizorul Gene Kelly (1996); vulcanologul şi geologul francez de origine poloneză Haroun Tazieff (1998); sculptorul, gravorul, pictorul şi arhitectul român Dragoş Morărescu (2005); actorul român Marius Pepino (2009); criticul și istoricul literar român Constantin Ciopraga (2009); actorul american John Kerr (2013); arhitectul american Guy Frederick Tozzoli, care a condus echipa de construcţie a „Turnurilor Gemene” („World Trade Center”) din New York (2013); actorul şi regizorul american Philip Seymour Hoffman (2014); actorul maghiar Bitskey Tibor (2015) şi jurnalistul român Constantin Badea (2016).
Septimiu Cioloboc
