Oameni & Fapte – 18 noiembrie
Publicat de Rotar Mirela, 18 noiembrie 2022, 06:00
– Este cea de-a 322-a zi a lui 2022. Au mai rămas 43 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:28 şi va apune la ora 16:46.
– Astăzi este „Ziua Europeană a Informării Despre Antibiotice”, eveniment anual desfășurat din 2008 sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor. Marcarea zilei urmărește sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor pentru a frâna dezvolarea naturală a rezistenței la antibiotice
– Este Ziua Naţională a Letoniei (unde se aniversează proclamarea republicii, din 1918) și Ziua Naţională a Sultanatului Oman (în care se aniversează ziua de naştere a sultanului Qabus bin Said al-Said, 18 noiembrie 1940).
– Între 18-27 noiembrie se desfășoară „Săptămâna Europeană a Roboticii”, o inițiativă a EURobotics, începută în 2011, care are drept scop promovarea industriei roboticii în țările Uniunii Europene. Evenimentul are loc în ultima săptămână completă din noiembrie (ambele weekend-uri inclusiv).
– La 18 noiembrie 1302, prin bula papală „Unam Sanctam” („Unul Sfânt”), papa Bonifaciu al VIII-lea a proclamat supremația spirituală a papei asupra tuturor deciziilor dogmatice, considerată una dintre cele mai importante declaraţii de supremaţie spirituală făcute vreodată de Sfântul Scaun. În 1307, conform legendei, eroul elveţian Wilhelm Tell, arestat pentru nesupunere în fața unui nobil, era condamnat să tragă cu arbaleta într-un măr așezat pe capul fiului său, pentru a-și salva viața.
– În 1393 a avut loc prima mențiune documentară a stolnicului în Moldova. În Evul Mediu, stolnicul (din slavonă „stolu” = masă) era un dregător care se îngrijea de masa domnitorului și se ocupa de aprovizionarea curții domnești cu produsele alimentare necesare. În împrejurări deosebite, sau la sărbători, stolnicul îl servea pe domnitor și gusta mâncarea lui, pentru a se asigura că nu era otrăvită. Aproviziona curtea cu pește și era mai mare peste bucătărie. Stolnicii au dispărut odată cu reformele introduse de Alexandru Ioan Cuza.
– În anul 1561 a început domnia lui Despot Vodă (Ioan Iacob Heraclid) în Moldova, căruia i se datorează emiterea primului taler moldovenesc, după sistemul monetar occidental. Încercările sale de a reforma moravurile decăzute ale țării, marginalizarea boierilor prin aducerea de consilieri străini și împovărarea poporului cu noi impozite, i-au grăbit căderea, fiind asasinat.
– În 1626, după o construcție ce a durat 120 de ani, Papa Urban al VIII-lea a sfinţit Bazilica Sfântul Petru de la Vatican, care, la început, a fost doar un monument comemorativ în locul unde Apostolul Petru, considerat primul papă al Romei, ar fi fost martirizat şi înmormântat, în apropierea Circului lui Nero.
– La 18 noiembrie 1820 vânătorul, exploratorul şi căpitanul american de marină Nathaniel Palmer a descoperit Antarctica, iar în 1840, la Teatrul Național din Iași, a avut loc premiera comediei „Farmazonul din Hârlău”, prima scriere dramatică a lui Vasile Alecsandri, pusă în scenă de Costache Caragiali.
– Conferinţa Naţională a fruntaşilor politici români din Banat, desfăşurată la Timişoara, în 18-19 noiembrie 1860, a adoptat o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului, sau ca acest teritoriu să fie încorporat la Transilvania, devenită autonomă.
– În 1864 s-a aprobat noua stemă a capitalei României, Bucureşti, având ca element principal imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov, patronul orașului, iar pe 18 noiembrie 1874 România a aderat la Convenţia internaţională pentru îmbunătăţirea soartei militarilor răniţi din armatele de campanie (Crucea Roşie), încheiată la 10/22 august 1864, la Geneva.
– La 18 noiembrie 1903 s-a semnat primul Tratat americano-panamez care stabilea instituirea jurisdicţiei „pentru totdeauna” a SUA asupra Zonei Canalului Panama, fâşie de teritoriu panamez (de-a lungul celor două maluri ale Canalului), cu o suprafaţă de 1.432 kilometri pătraţi.
– În 1918, pe stil vechi, în Transilvania era 1 Decembrie, când a avut loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde s-au adunat peste 100.000 de români, din toate ținuturile Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei și Banatului, pentru a consfinți unirea cu România.
– În 1926 scriitorul irlandez George Bernard Shaw a refuzat să accepte banii pentru Premiul Nobel, spunând: „Pot să-l iert pe Alfred Nobel pentru că a inventat dinamita, dar numai o persoană diabolică a putut să inventeze Premiul Nobel”. La 18 noiembrie 1928 Mickey Mouse, cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, îşi făcea pentru prima oară apariţia, la „Colony Theatre” din New York, în filmul de 7 minute intitulat „Steamboat Willie”, cel dintâi film de animaţie care a combinat tehnologia animaţiei cu sunetul sincronizat.
– În 1931 a avut loc prima emisiune a Radiodifuziunii Române dedicată străinătăţii, preluată de radiodifuziuni europene, iar în 1937 s-a inaugurat clădirea Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti. În 18 noiembrie 1963 a avut loc premiera filmului „Tudor”, în regia lui Lucian Bratu, film istoric de referinţă în cinematografia românească, ce evocă mişcarea revoluţionară de la 1821. Tot în 1963 compania americană „Bell Telephone” a introdus în circuitul comercial din SUA primul telefon cu butoane (sau taste), înlocuind telefonul cu disc.
– În 1978 avea loc cea mai mare sinucidere colectivă din timpurile moderne, în colonia de la Jonestown din Guyana (America de Sud). 913 de adepţi ai sectei „Templul popoarelor”, dintre care 276 de copii, şi-au luat viaţa, îndemnaţi de liderul spiritual, Jim Jones, care a întemeiat secta în 1956, în SUA. Aproape toți sectanţii au consumat o băutură cu cianură şi sedative, iar cei care au refuzat au fost împuşcaţi din ordinul lui Jones. Trupurile neînsufleţite ale oamenilor erau împrăştiate în întreaga colonie.
– La 18 noiembrie 1991, în timpul Războiului de Independență al Croației, Armata Populară Iugoslavă a capturat orașul croat Vukovar, după un asediu de 87 de zile. Asediul s-a terminat cu înfrângerea Gărzii Naţionale Croate, distrugerea Vukovarului, moartea a cel puţin 3.000 de persoane, precum şi purificarea etnică a circa 20.000 de croaţi din oraş şi din împrejurimi. Vukovar a fost prima urbe din Europa rasă de pe faţa pământului de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. În anul 2002 s-a deschis, în oraşul german Gießen, primul Muzeu de Matematică din lume – „Mathematikum”.
– La 18 noiembrie s-au născut: filosoful şi scriitorul francez Pierre Bayle, precursor al iluminismului (1647); compozitorul flamand Jean Baptiste Loeillet (1680); poetul englez William Shenstone (1714); dramaturgul, poetul şi preotul german Friedrich Ludwig Zacharias Werner (1768); compozitorul german Carl Maria von Weber, creatorul operei romantice germane (1786); pictorul francez Louis Jacques Mandé Daguerre, cel care a descoperit primul procedeu de fotografiere (1787); exploratorul și geologul finlandezo-suedez Adolf Erik Nordenskiöld (1832); scriitorul şi dramaturgul englez William S. Gilbert (1836); fizicianul german August Kundt (1839); teologul, episcopul ortodox şi istoricul român Ioan Iacov Antonovici (1856); compozitorul, pianistul şi omul politic polonez Ignacy [Jan] Paderewski (1860); poetul și scriitorul german Richard Dehmel (1863); geologul român Ion Popescu-Voiteşti, pionier al cercetărilor geologice româneşti (1876); medicul chirurg român Iacob Iacobovici, întemeietorul şcolii de chirurgie din Transilvania (1879); soprana italiană Amelita Galli-Curci (1882); fizicianul englez Patrick Blackett, laureat al Premiului Nobel (1897); regizorul olandez de film documentar Joris Ivens (1898); dirijorul şi violonistul american de origine maghiară Eugene Ormandy (1899); sociologul american de origine maghiară George Gallup, iniţiator al sondajelor de opinie care îi poartă numele (1901); avocatul şi politicianul român de extremă dreaptă Mihai Antonescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (1904); medicul şi fiziologul român Grigore Benetato (1905); pictorul român Corneliu Baba (1906); chimistul american George Wald, laureat al Premiului Nobel (1906); ornitologul chinez Zheng Zuoxin, cel mai mare om de ştiinţă în studiul păsărilor şi fondator al ornitologiei moderne chineze (1906); muzicianul cubanez Compay Segundo, membru al trupei „Buena Vista Social Club” (1907); etnologul şi folcloristul român Mihai Pop (1907); filosoful german Walter Schulz (1912); poetul şi traducătorul român Ion Larian Postolache (1916); astronautul american Alan Shepard, primul astronaut american care a zburat în spațiu (1923); eseistul, prozatorul, poetul, scenaristul şi traducătorul român Iordan Chimet (1924); pictorul monumentalist, sculptorul, graficianul, eseistul, filosoful şi publicistul român Camilian Demetrescu (1924); regizorul, scenaristul, actorul, profesorul, prezentatorul TV, scriitorul, poetul, dramaturgul şi producătorul rus Eldar Riazanov, cunoscut pentru comediile sale în care a satirizat viaţa în URSS (1927); scriitorul grec Vassilis Vassilikos (1934); regizorul român teatru, film și operă Cornel Todea, realizator de emisiuni de televiziune (1935); cântărețul francez Alain Barrière (1935); scriitoarea şi poeta canandiană Margaret Eleanor Atwood, laureată a Premiului Booker (1939); neurologul şi profesorul britanic John O’Keefe, laureat Nobel (1939); prozatorul și eseistul român Apostol Gurău (1940); actorul britanic David Hemmings (1941); actrița americană Linda Evans (1942); compozitorul, muzicologul și profesorul român Dan Cezar Buciu (1943); creatorul de modă și designerul german Wolfgang Joop, fondatorul companiei de modă şi cosmetice „JOOP!” (1944); cântăreața britanico-chineză și fotomodelul Amanda Lear (1946); scriitorul, publicistul și jurnalistul român de origine armeană Bedros Horasangian (1947); dirijorul de cor și profesorul român Cornel Groza (1950); actorul, regizorul și profesorul român Vlad Rădescu (1952); ÎPS Calinic Botoșăneanul, actual arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților (1957); cântăreața și textiera britanică de muzică pop Kim Wilde, prezentatoare de televiziune (1960); sculptorul și profesorul român Paul Popescu (1961); chitaristul american Kirk Hammett, membru al formației rock „Metallica” (1962); portarul danez de fotbal Peter Schmeichel (1963); regizorul român Felix Alexa, fiul regizorului de teatru şi film Alexa Visarion (1967); poeta română Nina Vasile (1969); actrița şi fotomodelul australian Peta Wilson, cunoscută din filmul serial de televiziune „Nikita” (1970); actrița americană Chloë Sevigny (1974); rapperul american Fabolous (1977); actrița americană Allison Tolman (1981) și actrița rusoaică Mia Zarring (1986).
– În 18 noiembrie au murit: sculptorul și arhitectul brazilian Aleijadinho, cu numele real António Francisco Lisboa (1814); actorul, dramaturgul și scriitorul maghiar Abday Sándor (1882); sculptorul şi desenatorul român Ion Georgescu, elev al lui Karl Storck (1898); romancierul, criticul literar și eseistul francez Marcel Proust (1922); cineastul suedez de origine finlandeză Mauritz Stiller, reprezentant al filmului mut (1928); omul politic liberal român Ion Inculeţ, ministru în mai multe rânduri (1940); fizicianul, chimistul și profesorul german Walther Hermann Nernst, laureat Nobel (1941); poetul şi prozatorul francez Paul Éluard, unul dintre scriitorii de seamă ai Rezistenţei franceze (1952); fizicianul danez Niels Bohr, recompensat cu Premiul Nobel (1962); compozitorul, teoreticianul şi pedagogul ceh Alois Hába (1973); pictorul și graficianul american Man Ray, animator al grupării dadaiste din New York, fotograf celebru şi cel care a inventat tehnica raiografelor (1976); chimistul român Mircea Ionescu, specialist în chimia plantelor de cultură (1980); scriitorul și traducătorul român Radu Tudoran, fratele lui Geo Bogza (1992); scriitorul şi compozitorul american Paul Bowles (1999); regizorul român de film şi scenaristul Anghel Mora (2000); scenarista română Vasilica Istrate (2002); actorul american de film James Coburn (2002); actorul român Valeriu Doru Popescu (2005); chimistul român Ioan-Alexandru Silberg, specialist în chimia heterociclurilor (2006); astronomul american de origine britanică Brian G. Marsden, specialist în mecanica cerească (2010); dirijoarea română Eugenia Văcărescu-Necula (2013); jucătorul neo-zeelandez de rugby Jonah Lomu, considerat cel mai mare rugbyst al tuturor timpurilor (2015); interpreta americană de muzică soul Sharon Jones, care a devenit celebră alături de formaţia „Dap-Kings” (2016); compozitorul, chitaristul, interpretul și producătorul scoțian-australian Malcolm Young, cofondator al trupei de hard-rock australiene „AC/DC” (2017); diplomatul și profesorul român Mihnea Constantinescu (2018); actorul român de teatru Alexandru Mitea (2020); actrița română Draga Olteanu Matei, considerată „marea doamnă a comediei” (2020); actorul român, scenaristul, producătorul şi regizorul de teatru Boris Petroff (2021) și solistul român de muzică populară Benone Sinulescu (2021).
Septimiu Cioloboc
