Oameni & Fapte – 18 iulie

Publicat de Corina Muntean, 18 iulie 2022, 06:00

– Este cea de-a 199-a zi a lui 2022. Au rămas 166 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:46 şi va apune la ora 21:09.

– Astăzi este „Ziua Mandela” („Mandela Day”), marcată anual din 2010, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, în ziua de naştere a omului politic sud-african Nelson Mandela (18 iulie 1918). ONU a lansat un apel ca, în această zi, fiecare să consacre 67 de minute din propriul timp pentru a-i ajuta pe alţii, în semn de omagiu faţă de valorile apărate de fostul preşedinte al Africii de Sud. Cele 67 de minute reprezintă anii consacraţi luptei politice de Nelson Mandela, personalitate politică marcantă a secolului XX. Lider al Congresului Naţional African şi al luptei împotriva apartheid-ului, a fost închis timp de 27 de ani, în perioada 1962-1990. Este cel dintâi preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud (1994-1999), după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994. A devenit unul dintre promotorii procesului de reconciliere naţională şi este laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe 1993, împreună cu Frederik de Klerk, preşedintele Republicii Africa de Sud între 1989-1994. Nelson Mandela s-a retras din viaţa politică în anul 2004.

– La 18 iulie 586 î.Hr. Ierusalimul a fost cucerit de Nabucodonosor al II-lea, rege neo-babilonian, iar în anul 387 î.Hr. celții i-au înfrânt pe romani în Bătălia de la Allia. În 18 iulie 64 d.Hr. Roma a fost cuprinsă de un incendiu de proporții, împăratul Nero folosindu-se de acest eveniment pentru a începe persecuția asupra creștinilor.

– Între 18-22 iulie 1711 a avut loc Bătălia de la Stănileşti, judeţul Vaslui, dintre forţele ruso-române (conduse de ţarul Petru I şi Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei) şi cele otomane. Victoria turcilor l-a obligat pe Dimitrie Cantemir să părăsească tronul şi să se refugieze în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului. În Moldova va fi introdus, la 6 octombrie 1711, regimul fanariot.

– La 18 iulie 1884 a luat fiinţă Serviciul Meteorologic al României, prin grija lui Ştefan Hepites, organizatorul reţelei meteorologice, care a înfiinţat atunci prima staţie de acest fel din Bucureşti, cu sediul central în Herăstrău. În 1878 Hepites înfiinţase, la Brăila, prima staţie meteorologică din ţară. România este membru fondator al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, create la data de 11 octombrie 1947 şi care şi-a început activitatea în 1951, ca agenţie specializată a Naţiunilor Unite, cu sediul la Geneva.

– În 1898 soţii fizicieni şi chimişti francezi Marie și Pierre Curie anunțau descoperirea unui nou element chimic și au propus să se numească poloniu, iar la 18 iulie 1917 Consiliul de Miniştri al României a hotărât strămutarea sediului şi avutului Băncii Naţionale a României în Rusia, la propunerea lui Nicolae Titulescu, pe atunci ministru de finanţe. Transportul s-a făcut între 27 iulie – 3 august 1917, cu un tren de 24 de vagoane, din care trei vagoane reprezentau valorile BNR (cu o valoare declarată de 1.594.836.721,09 lei, dintre care aur efectiv în valoare de 574.523,57 lei, arhiva evaluată la 500.000 lei, restul reprezentând titluri, efecte, depozite şi alte valori), iar 21 de vagoane valorile Casei de Depuneri (1.661 de casete, al căror conţinut era de circa 7,5 miliarde lei).

– Pe 18 iulie 1925 viitorul dictator nazist Adolf Hitler a publicat manifestul său personal, intitulat „Mein Kampf”, iar în 1936 începea Războiul Civil din Spania, încheiat la 28 martie 1939 şi considerat ca cea mai mare tragedie din istoria modernă a ţării. Războiul s-a soldat cu peste 600.000 de morţi, zeci de mii de exilaţi şi instituirea unei dictaturi care a durat aproape 40 de ani.

– În 1942 Statele Unite ale Americii au declarat război Ungariei, Bulgariei și României, în cea de-a doua conflagraţie mondială, iar la 18 iulie 1955 a fost creată Adunarea Atlanticului de Nord (AAN), forumul interparlamentar al NATO, devenit, din 1998, „Adunarea Parlamentară a NATO” – organism consultativ interparlamentar format din membri ai parlamentelor naţionale ale statelor membre. În anul 1965 a fost lansată stația automată rusească „Sonda 3”, care a fotografiat partea nevăzută a Lunii, iar la 18 iulie 1966 americanii au lansat misiunea „Gemini 10”, cu astronauţii John Watts Young și Michael Collins la bord.

 

– La 18 iulie 1976 gimnasta română Nadia Comăneci a obţinut, în oraşul canadian Montréal, prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice de Vară, devenind prima care a obţinut nota maximă la Olimpiadă (de 6 ori). La doar 14 ani, Nadia s-a transformat într-un superstar al Jocurilor Olimpice de la Montréal, Québec, desfăşurate în perioada 17 iulie – 1 august. Nu doar că a devenit prima gimnastă care a obţinut nota 10 la Olimpiadă, dar a şi câştigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (cu echipa, la compus) şi una de bronz (la sol). Acasă, succesul său i-a adus Nadiei Comăneci distincţia de „Erou al Muncii Socialiste” din partea autorităţilor comuniste, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.

– În 18 iule 1991 a intrat în vigoare Norma nr. 630 / 4 iulie 1991 emisă de Banca Naţională a României privind aplicarea prevederilor referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar.

– În 1996 autorităţile americane hotărau permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României, oficializată în urma votului exprimat, la 18 şi 19 iulie 1996, în Camera Reprezentanţilor şi în Senatul Statelor Unite ale Americii şi a promulgării legii în cauză, la 3 august 1996, de către preşedintele Bill Clinton. Prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi SUA, semnat la 2 aprilie 1975, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate. La 25 şi 28 iulie 1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) a ratificat Rezoluţia prin care se acorda României clauza. Printr-o declaraţie a Guvernului american, din 26 februarie 1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei. La data de 3 noiembrie 1993 preşedintele Bill Clinton semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României.

– La 18 iulie 1998, în cadrul conflictului din Kosovo, cel puțin 110 albanezi kosovari au fost uciși în luptele de lângă granița cu Albania, iar în 2007 un avion „Airbus A 320”, aparţinând companiei TAM, s-a lovit de o clădire a aeroportului „Congonhas” din metropola braziliană São Paulo, incident în urma căruia au murit 200 de oameni.

– În 2012 cel puţin şapte persoane au fost ucise şi alte 32 au fost rănite într-o explozie care a vizat un autocar cu turişti israelieni în parcarea aeroportului din staţiunea bulgară Burgas. Atacul terorist s-a produs la împlinirea a 18 ani de la un atentat anti-israelian, care a avut loc în Argentina şi care s-a soldat cu 85 de morţi.

– La 18 iulie s-au născut: astronomul și fizicianul englez Robert Hooke (1635); pictorul francez de origine catalană Hyacinthe Rigaud (1659); ornitologul englez Gilbert White (1720); scriitorul englez William Makepeace Thackeray (1811); pianista, compozitoarea şi cântăreaţa franceză de operă de origine spaniolă Pauline Garcia-Viardot, portretistă de talent (1821); revoluționarul bulgar Vasil Levski, erou naţional (1837); poetul francez Tristan Corbière (1845); fizicianul olandez Antoon Hendrik Lorentz, laureat al Premiului Nobel (1853); chimistul român Ştefan Minovici, care a fondat Societatea de Chimie a României (1867); filologul, publicistul, preotul și politicianul român Miron Cristea, primul patriarh al României şi premier (1868); scriitoarea franceză de origine rusă Nathalie Sarraute (1900); cântărețul, şansonetistul şi chitaristul francez Henri Salvador (1917); omul politic sud-african Nelson Mandela, primul președinte de culoare al Republicii Africa de Sud şi laureat Nobel (1918); astronautul și politicianul american John Herschel Glenn Jr., primul american care a orbitat în jurul Pământului (1921); actorul german Heinz Bennent (1921); regizorul de film documentar și profesorul britanic Richard Leacock (1921); filosoful american Thomas Samuel Kuhn, istoric al ştiinţei (1922); inginerul electromecanic român Ioan M. Anton, specialist în domeniul cavitaţiei şi al maşinilor hidraulice (1924); dirijorul german Kurt Masur (1927); eseistul, criticul şi istoricul literar român S. Damian (1930); baritonul ceh Juri [Yuri] Mazurok (1931); traducătoarea română Micaela Ghiţescu (1931); fizicianul belgian de origine română Radu Constantin Bălescu (1932); baritonul, impresarul artistic şi managerul austriac de origine română Ioan Holender, fost director al Operei de Stat din Viena (1935); pictorul român Gabriel Popa (1937); chimistul american de origine poloneză Roald Hoffmann, laureat al Premiului Nobel (1937); prozatorul, criticul literar şi jurnalistul român Mircea Constantinescu (1945); chimistul german Hartmut Michel, laureat Nobel (1948); pictorul român Petre Velicu (1950); prozatorul, criticul și istoricul literar român Dan Grădinaru (1951); actriţa americană şi creatoarea de modă Wendy Williams (1964); actorul american de film Vin Diesel (1967); manechinul şi prezentatoarea română de televiziune Andreea Raicu (1977); actriţa engleză Kelly Reilly (1977) și actriţa şi cântăreaţa americană Kristen Bell (1980).

– În 18 iulie au murit: cavalerul medieval francez Godefroy de Bouillon (1100); negustorul şi navigatorul veneţian Alvise Cadamosto (1488); pictorul italian Caravaggio (1610); pictorul francez Antoine Watteau (1721); romanciera engleză Jane Austen (1817); preşedintele mexican Benito Pablo Juárez García (1872); violonistul şi compozitorul german Ferdinand David (1873); geologul austriaco-german Ferdinand von Hochstetter (1884); diplomatul, scriitorul şi traducătorul american Eugen Schuyler (1890); afaceristul şi agentul englez de turism Thomas Cook (1892); scriitorul american Horatio Alger (1899); criticul literar şi publicistul român Anghel Demetriescu (1903); poetul englez Julian Bell (1937); Regina Maria a României (1938); militarul şi diplomatul român de etnie evreiască Mauriciu Brociner, erou al Războiul de Independență (1946); medicul, anatomistul, scriitorul şi publicistul român Grigore T. Popa (1948); compozitorul şi profesorul ceh Vitĕzslav Novák (1949); medicul veterinar şi zootehnistul român Gheorghe Kiriac Constantinescu (1950); medicul și farmacologul belgian Corneille Heymans, laureat al Premiului Nobel (1968); actorul englez de film Jack Hawkins (1973); sociologul şi istoricul român Miron Constantinescu, militant comunist (1974); pictorul şi desenatorul român Aurel Ciupe (1988); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Nicolae Lungu (1993); pictorul şi regizorul american de film de origine română Jean Negulesco, celebru colecţionar de artă (1993); astronomul american Eugene Merle Shoemaker (1997); arheologul şi elenistul român Petre Alexandrescu, istoric al religiilor (2009); scriitorul român Iuliu Raţiu (2009); poetul, prozatorul, dramaturgul şi publicistul român Mircea Micu (2010); actorul indian Rajesh Khanna, primul superstar de la Bollywood (2012); violoncelistul român Alexandru Moroşanu (2013); actorul american Alex Rocco (2015); pictoriţa română Medi Wechsler Dinu (2016); scriitorul, istoricul și politicianul francez Max Gallo (2017); dirijorul român Modest Cichirdan (2020); actorul și cântărețul japonez Haruma Miura (2020) și romancierul, scenaristul, jurnalistul și traducătorul spaniol Juan Marsé (2020).

Septimiu Cioloboc