Oameni & Fapte – 17 august
Publicat de Corina Muntean, 17 august 2021, 05:00
– Este cea de-a 229-a zi a lui 2021. Au rămas 136 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:23 şi va apune la ora 20:28.
– Astăzi marcăm Ziua Naţională a Republicii Gabon – unde se aniversează proclamarea independenţei din 1960 şi a Indoneziei – ţară în care se aniversează proclamarea republicii din 1945.
– La 17 august 1807 cel dintâi vapor comercial al inventatorului american Robert Fulton a efectuat prima sa cursă pe râul Hudson, iar în 1896 avea loc, la Londra, primul accident de circulaţie în care a fost implicat un automobil şi un pieton ce avea să moară – britanica Bridget Driscoll.
– Urmează trei fapte din cele două conflagraţii mondiale: în 1916 Turcia declara război României; pe 17 august 1942 forțele aeriene ale Statelor Unite ale Americii (USAAF) au realizat primul raid aerian în cel de-Al Doilea Război Mondial în Europa, iar în anul 1943 flota aeriană americană a pierdut 60 de bombardiere în misiunea „Schweinfurt-Regensburg”.
– La 17 august 1956 Curtea Constituțională a Germaniei Federale a interzis Partidul Comunist din cauză de neconstituționalitate, iar în 1962 polițiștii de frontieră est-germani au ucis un băiat de 18 ani, în timp ce încerca să treacă Zidul Berlinului spre Berlinul de Vest, Peter Fechter devenind prima victimă a zidului.
– În anul 1970 URSS a lansat aeronava spaţială „Venera 7”, primul modul spaţial sovietic care a aterizat pe suprafața Planetei Venus şi cea dintâi aeronavă din lume care a aterizat cu succes pe altă planetă pentru a transmite date pe Pământ, iar în 1977 spărgătorul de gheaţă nuclear sovietic „Arktika” a devenit prima navă care a atins zona Polului Nord.
– În 1988 președintele pakistanez Muhammad Zia-ul-Haq și ambasadorul american Arnold Raphel şi-au pierdut viaţa într-un accident de avion, iar la data de 17 august 1998 s-a declanşat scandalul Lewinsky, președintele SUA, Bill Clinton, admiţând, în mărturia înregistrată, că a avut o „relație fizică necorespunzătoare” cu Monica Lewinsky, angajată la Casa Albă. În aceeași zi, omul numărul unu american a admis, în fața națiunii, că a „indus în eroare oamenii”, despre relația sa cu amintita femeie.
– Între 17-22 august 2004 s-a desfăşurat, la Sfântu Gheorghe, judeţul Tulcea, prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Independent „Anonimul”.
– La 17 august s-au născut: compozitorul german Hans Leo Hassler (1567); matematicianul francez Pierre de Fermat (1601); regele polon Ioan al III-lea Sobieski (1629); compozitorul italian Nicola Porpora (1686); arheologul şi numismatul francez de origine germană Christian [Eduard Ludwig Wilhelm] Frőhner (1834); poetul român Ion Păun Pincio (1868); inventatorul, inginerul și constructorul român de avioane Traian Vuia, pionier al aviației mondiale (1872); scriitorul austriac Theodor Däubler (1876); producătorul american de film de origine poloneză Samuel Goldwyn, pionier al industriei filmului, fondator al firmei care-i poartă numele şi coproprietar la „Metro Goldwyn Mayer” (1879); medicul veterinar român Nicolae Teodoreanu, care a realizat, cu echipa sa, rasa de ovine „Merinos de Palas” (1889); actrița americană de film şi sex simbolul Mae West (1892); chimistul român Radu Cernătescu (1894); prozatorul, poetul şi traducătorul român Leon M. Negruzzi (1899); cântăreaţa argentiniană Ada Falcón, supranumită „împărăteasa tangoului” (1905); aviatoarea americană Elinor Smith Sullivan (1911); actriţa americană de origine irlandeză Maureen O’Hara (1920); artistul francez de origine venezueleană Carlos Cruz-Diez, personalitate marcantă a cinetismului (1923); scriitorul american Evan S. Connell (1924); graficianul, sculptorul şi scenograful român Marcel Chirnoagă (1930); violonistul, dirijorul și profesorul român de etnie maghiară Ştefan Ruha / Ruha István (1931); romancierul englez Sir V.S. Naipaul, laureat Nobel (1932); actorul și regizorul rus Oleg Tabakov, conducător artistic a două teatre de elită din Moscova (1935); fizicianul român Cornel Hațegan (1940); portarul român de fotbal Stere Adamache (1941); actorul, regizorul şi producătorul american de film Robert De Niro, dublu laureat al Premiului Oscar (1943); scriitoarea și traducătoarea germano-română Herta Müller, laureată Nobel (1953); cântăreaţa americană de pop-rock Belinda Carlisle (1958); scriitorul şi eseistul american Jonathan Franzen (1959); actorul american, regizorul, producătorul de film şi politicianul Sean Penn (1960); prozatoarea şi poeta română Ruxandra Cesereanu (1963); actrița americană Claudia Marie (1974); fotbalistul francez Thierry Henry (1977); soprana, compozitoarea și pianista finlandeză Tarja Turunen (1977) şi fotbalistul român Cristian Pulhac (1984).
– În 17 august au murit: medicul și anatomistul olandez Reinier de Graaf (1673); scriitorul german Hans Jakob Christoffel von Grimmelshausen (1676); omul de știință și industriașul englez Matthew Boulton (1809); generalul şi omul politic argentinian José de San Martín, conducător al luptei de independenţă a coloniilor spaniole din America Latină (1850); chimistul rus Aleksandr M. Butlerov (1886); compozitorul austriac Carl [sau Karl] Zeller (1898); folcloristul român G. Dem. Teodorescu (1900); compozitorul francez Edmond Audran (1901); scriitorul, jurnalistul şi pedagogul român Ioan Slavici (1925); medicul neurolog român Nicolae Ionescu-Siseşti (1954); pictorul şi decoratorul francez Fernand Léger, unul dintre promotorii cubismului (1955); compozitorul francez Florent Schmitt (1958); psihologul, sociologul, eseistul, esteticianul şi filosoful român Mihai Ralea, ministru în mai multe rânduri (1964); actorul francez de origine română Jean Yonnel (1968); fizicianul și profesorul germano-american Otto Stern, laureat Nobel (1969); arhitectul german Ludwig Mies van der Rohe (1969); poetul şi prozatorul american Conrad Aiken (1973); compozitorul şi dirijorul român Mircea Popa (1975); poetul american Ira Gershwin, fratele compozitorului George Gershwin (1983); politicianul german nazist Rudolf Hess, colaborator apropiat al lui Adolf Hitler (1987); dramaturgul român Mihail Davidoglu (1987); scriitorul, criticul literar, traducătorul şi redactorul maghiar Abody Béla (1990); poetul şi traducătorul român Victor Tulbure (1997); jurnalistul, cineastul şi scriitorul francez Bernard Rapp (2006); poetul, dramaturgul şi traducătorul ceh Ludvík Kundera (2010); premierul şi preşedintele italian Francesco Cossiga (2010); compozitorul, solistul şi dirijorul român Petre Mihăescu (2011); pictorul şi scenograful român Constantin Albani (2014); actorul român Dan Corneliu Borcia (2014); eseistul literar şi criticul român de artă Dan Hăulică (2014); regizorul american de film şi televiziune Arthur Hiller, de origine canadiană (2016); actrița şi poeta siriană Fadwa Suleiman, luptătoare împotriva regimului Bashar Al-Assad (2017); ghidul montan și alpinistul român de etnie maghiară Török Zsolt, unul dintre cei mai buni alpinişti tehnici din România (2019) și cântăreţul indian Pandit Jasraj (2020).
Septimiu Cioloboc
