Oameni & Fapte – 16 aprilie

Publicat de MIRELA ROTAR, 16 aprilie 2018, 06:00

– Este cea de-a 106-a zi a lui 2018. Au rămas 259 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:33 şi va apune la ora 20:11.

– Azi este „Ziua Mondială a Vocii”, marcată din 2013, pentru a conştientiza publicul asupra importanţei vocii umane în activitatea socio-profesională şi pentru a atrage atenţia asupra problemelor vocale. Iniţiativa acestei celebrări a fost luată în 1999, în Brazilia, la început ca „Ziua naţională a vocii”, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea numărului cazurilor de cancer la laringe. Este şi Sărbătoarea Naţională a Danemarcei, unde se aniversează ziua de naştere a reginei Margrethe a II-a, apărută pe lume la data de 16 aprilie 1940. În statele americane Maine şi Massachusetts este „Ziua patrioţilor” („Patriot’s Day”), marcată din 1897 în a treia zi de luni din aprilie, când se comemorează declanşarea Războiului de Independenţă, mai precis bătăliile din 1775 de la Lexington şi Concord, două oraşe apropiate de Boston. În această zi instituţiile publice, cu excepţia serviciilor federale, îşi închid porţile, la fel ca şi unele magazine. Au loc diverse festivităţi, cum este şi celebrul maraton de la Boston. Conform revistei „L’Express”, este însă şi o zi în care se manifestă opoziţia faţă de guvernul federal, în 16 aprilie având loc mai multe atacuri sângeroase în ultimii 25 de ani.

– În anul 73, după câteva luni de asediu, cetatea evreiască Masada a fost cucerită de romani, fapta ducând la sfârșitul Marii Revolte a Evreilor, iar în 1705 savantul britanic Isaac Newton era înnobilat de regina Anne, în timpul unei vizite regale la Trinity College din Cambridge. La 16 aprilie 1864 a fost publicată prima lege de organizare judecătorească din istoria României, mai exact a Principatelor Unite, primul act normativ care a statornicit înfiinţarea Curţii de Apel Bucureşti, chiar sub această denumire, iar în 1869 a apărut, la București, revista „Traian”, editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu, publicaţie continuatoare a ideilor „Daciei literare”.

– În 1917, după câţiva ani de exil, Vladimir Ilici Lenin s-a întors la Petrograd (azi Petersburg) pentru a prelua rolul de lider al Revoluției bolșevice, iar în 1925 o grupare a comuniștilor bulgari a comis, cu ajutor sovietic, un atac cu bombă asupra Catedralei „Sfânta Nedelia” din Sofia, omorând peste 150 de persoane, inclusiv politicieni și militari de rang înalt. La 16 aprilie 1938 căpitanul Corneliu Zelea Codreanu şi alţi lideri legionari au fost arestaţi de autorităţile de la Bucureşti, iar în 1943 chimistul elvețian Albert Hofmann a descoperit efectele halucinogene ale drogului psihedelic semisintetic LSD.

– La 16 aprilie 1953 regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a lansat la apă yacht-ul regal „HMY Britannia”, iar în anul 2007 a avut loc masacrul de la Universitatea Virginia Tech din Blackburg, statul Virginia, cel mai sângeros incident petrecut într-o instituţie de învăţământ din istoria Americii. Înainte de a se sinucide, studentul de origine sud-coreană Seung-Hui Cho a omorât atunci 33 de persoane, printre victime aflându-se şi profesorul israelian de origine română, Liviu Librescu, împuşcat în timp ce îşi ţinea cursul.

– În 2012 specialiştii Centrului de Excelenţă de Transplant Oradea realizau, în premieră naţională, un transplant cu prelevare multiorgan şi multiţesut de la un donator fără activitate cardiacă, iar în anul 2014 feribotul sud-corean „Sewol” a naufragiat în timpul unei curse între portul Incheon și insula Jeju (cunoscută atracție turistică), eveniment în urma căruia au murit 300 de persoane, dintre care 240 de elevi şi 10 profesori ai liceului Danwon din Ansan, de lângă Seul. În noiembrie 2014, Han-Sik Kim, directorul general al companiei Chonghaejin Marine, căreia îi aparținea feribotul „Sewol”, a fost găsit vinovat pentru omor involuntar şi condamnat la 10 ani de închisoare.

– La 16 aprilie s-au născut: umanistul german Petrus Apianus (1495); pictorița franceză Élisabeth Vigée-Lebrun (1755); matematicianul german Gotthold Eisenstein (1823); scriitorul francez Anatole France, laureat Nobel (1844); pictorul român George Demetrescu Mirea (1852); aviatorul şi constructorul american de avioane Wilbur Wright, unul dintre pionierii aviaţiei mondiale, alături de fratele său Orville (1867); compozitorul şi pianistul român Ioan Scărlătescu (1872); prozatorul român, memorialistul, traducătorul, preotul şi teologul Gala Galaction (1879); compozitorul maghiar Leó Weiner (1885); compozitorul, dirijorul de cor, folcloristul şi ziaristul român Dariu Pop (1887); actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul american de film de origine engleză Charles Chaplin (1889); scriitorul francez de origine română Tristan Tzara, unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (1896); compozitorul, dirijorul de cor şi profesorul român Filaret Barbu (1903); comicul şi scriitorul american Spike Milligan (1918); dansatorul și coregraful american Merce Cunningham (1919); actorul, regizorul şi producătorul britanic de film Sir Peter Ustinov (1921); compozitorul american Henry Mancini (1924); regizorul român de teatru Biţu Fălticineanu (1925); prozatoarea română Lucia Olteanu, soţia poetului Tiberiu Utan (1926); farmacistul francez Pierre Fabre, fondator al Laboratoarelor Pierre Fabre, azi un gigant farmaceutic şi cosmetic francez (1926); violonistul român Radu Zvorişteanu (1926); scenograful român şi creatorul de costume Ion Oroveanu (1927); cardinalul Joseph Ratzinger, cunoscut ca Papa Benedict al XVI-lea (1927); muzicologul şi dirijorul român Eugen Pricope (1927); istoricul român Radu Ciuceanu, fost deţinut politic (1928);

prozatorul, poetul şi traducătorul român Stelian Gruia (1933); compozitorul, muzicologul, pianistul şi profesorul român Nicolae Brânduş (1935); poetul, criticul şi istoricul literar, eseistul şi jurnalistul Gheorghe Grigurcu (1936); actorul român Constantin Băltăreţu (1938); regina daneză Margareta a II-a a (1940); economistul şi publicistul român Viorel Sălăgean (1942); baritonul italian Leo Nucci (1942); publicistul şi caricaturistul român Sorin Postolache (1947); cântăreţul şi compozitorul scoţian Gerry Rafferty (1947); pictorul român Anghel Neagu (1949); scriitorul, scenaristul, regizorul, muzicologul şi artistul fotograf român Ioan Mihai Cochinescu (1951); actorul şi regizorul francez de film Michel Blanc (1952); scriitorul sirian Mazen Rifai (1963) şi cântărețul, compozitorul şi producătorul american de origine senegaleză Akon, pe numele întreg Aliaune Damala Bouga Time Bongo Puru Nacka Lu Lu Lu Badara Akon Thiam (1973).

– În 16 aprilie au murit: naturalistul, biologul, matematicianul şi scriitorul francez Georges de Buffon (1788); feldmareşalul rus Mihail I. Kutuzov (1813); pictorul elveţian Henry Fuseli (1825); pictorul, desenatorul şi gravorul spaniol Francisco De Goya (1828); scriitorul maghiar Katona József (1830); artista franceză Marie Tussaud, fondatoarea „Muzeului figurilor de ceară” din Londra, ce-i poartă numele (1850); gânditorul politic, istoricul, scriitorul şi diplomatul francez Alexis de Tocqueville (1859); protopopul român greco-catolic Simion Balint, revoluţionar paşoptist şi prefect al Legiunii Arieşului (1880); medicul român Nicolae Kalinderu, specialist în tratarea leprei (1902); prozatorul şi memorialistul român Nicolae Gane (1916); arheologul român de etnie maghiară Pósta Béla, istoric al artei şi culturii (1919); filosoful, sociologul, esteticianul şi pedagogul român Constantin Dimitrescu-Iaşi (1923); scriitorul român de limbă franceză Panait Istrati (1935); compozitorul, dirijorul, organistul şi pianistul român Paul Richter (1950); lingvistul, istoricul literar şi folcloristul român Giorge Pascu (1951); biofiziciana şi cristalografa britanică Rosalind Elsie Franklin (1958); scriitorul japonez Yasunari Kawabata, laureat al Premiului Nobel (1972); prozatorul român, scenaristul, publicistul şi autorul de literatură pentru copii Octav Pancu-Iaşi (1975); prozatoarea română Georgeta Mircea Cancicov (1984); poetul şi prozatorul român Mihail Crama (1994); regizorul cubanez de film Tomás Gutiérrez Alea (1996); actorul american Robert Urich (2002); fizicianul român Ioan Ursu (2007); profesorul român Liviu Librescu, de la Universitatea Virginia Tech, SUA (2007); meteorologul şi matematicianul american Edward Norton Lorenz, părintele teoriei haosului şi al teoriei „efectului fluturelui” (2008); cântăreţul american de gospel George Beverly Shea (2013); romancierul, eseistul, publicistul, traducătorul şi editorul român George Bălăiţă (2017); poetul român Viorel Lică (2017) şi generalul român de brigadă Adrian Soci, locţiitorul comandantului Diviziei 2 Infanterie „Getica” (2017).

Septimiu Cioloboc