Oameni & Fapte – 15 noiembrie
Publicat de Rotar Mirela, 15 noiembrie 2022, 06:00
– Este cea de-a 319-a zi a lui 2022. Au mai rămas 46 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:23 şi va apune la ora 16:49.
– Ortodocşii şi greco-catolicii încep Postul Naşterii Domnului (Crăciunului).
– Azi este marcată „Ziua Internaţională a Scriitorilor Întemniţaţi”, instituită de Federaţia Mondială a Clubului PEN (Clubul Poeziei, al Eseurilor şi al Romanului). În Brazilia e „Ziua Republicii”, deoarece la 15 noiembrie 1889 împăratul Pedro al II-lea a fost detronat, iar Brazilia s-a proclamat republică federativă, sub numele de Statele Unite ale Braziliei. Tot azi este Sărbătoare Naţională în Autoritatea Palestiniană, unde se celebrează Declaraţia simbolică de la Alger din 15 noiembrie 1988, data de întemeiere a statului palestinian independent.
– În România marcăm „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987”, stabilită prin Legea 215/22 iulie 2021 și care amintește de una din primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceauşist. Proiectul, iniţiat de parlamentari de la PNL, susţinut de cei de la USR PLUS şi de un deputat PSD, este argumentat prin faptul că „fără revolta din 15 noiembrie 1987, probabil, nu erau posibile evenimentele din 22 decembrie 1989. Luptătorii anticomunişti din 15 noiembrie 1987 au arătat că este posibil să te opui dictaturii comuniste”.
– Mai marcăm „Ziua Scafandrilor Militari” şi „Ziua Scafandrului Român”, deoarece la 15 noiembrie 1967, comandorul Constantin Scarlat a pus bazele primei unităţi de scafandri din Marina Militară Română, prin înfiinţarea Grupului 279 Scafandri, care a funcţionat în garnizoana Mangalia, până la 1 octombrie 1976, când a fost înfiinţat Centrul de Scafandri din Constanța şi grupul de scafandri de la Mangalia a intrat în subordinea noii structuri.
– În anul 1813 Gheorghe Asachi a deschis, la Academia Domnească din Iaşi, o clasă specială în limba română, pentru a preda, în limba naţională, un curs de pregătire a inginerilor hotarnici, iar în 1836 s-a înfiinţat Conservatorul Filarmonic-Dramatic din Iaşi, sub direcţia lui Gheorghe Asachi, a spătarului Vasile Alecsandri (tatăl poetului) şi a vornicului Ştefan Catargiu.
– În 1855 s-a deschis Şcoala Tehnică de Telegrafie din Bucureşti, iar în 1916 s-a înfiinţat Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei Române. În 1918 „Congresul general al Bucovinei”, întrunit la Cernăuţi, hotăra unirea cu România, iar în 1920 se înfiinţa Şcoala Politehnică din Timişoara – astăzi Universitatea Tehnică.
– La 15 noiembrie 1942, la Timişoara, s-a dat în funcţiune cea dintâi linie de troleibuze din România. Primele vehicule timişorene sunt „filobusele” de la Fiat, fabricate la Torino. Termenul timişorean „firobuz” este traducerea directă în română a cuvântului italian „filobus” şi nu se utilizează decât la Timişoara.
15 noiembrie 1970 – Lunahod
– La 15 noiembrie 1943 s-a constituit, în URSS şi din iniţiativa guvernului sovietic, divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu”, alcătuită din prizonieri români de pe frontul de Est, pentru a lupta împotriva Germaniei naziste. Îndoctrinaţi de comuniştii români emigranţi, dar şi de propagandiştii sovietici, voluntarii trebuiau să acționeze în procesul de comunizare a României.
– În 1947 Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii a devenit instituţie specializată a ONU, iar în 1957 România şi India au ridicat relaţiile lor diplomatice la rang de ambasadă. În 1969 peste 250.000 de americani au protestat, la Washington DC, față de Războiul din Vietnam, iar în 1970 a ajuns pe Lună, în zona Mării Ploilor, primul vehicul cu deplasare autonomă („Lunahod 1”), transportat de naveta spaţială sovietică „Luna-17”. Vehiculul şi-a început activitatea două zile mai târziu. Tot în 1971 compania americană „Intel Corporation” a lansat cel dintâi microprocesor integrat din lume, „Intel 4004”, care putea executa până la 60.000 de instrucțiuni pe secundă.
– În 1987 a avut loc Revolta muncitorilor şi locuitorilor din Braşov împotriva condiţiilor grele de muncă şi viaţă, de fapt, o revoltă împotriva regimului comunist şi a dictaturii. Declanşată la Întreprinderea de Autocamioane „Roman” din Braşov, printr-o grevă începută în noaptea de 14 noiembrie, revolta a continuat a doua zi dimineaţa cu un marş până în centrul oraşului Braşov, în faţa Consiliului Judeţean al Partidului Comunist Român. În fine, opt mineri români și patru membri ai echipelor de salvare au murit în 2008, în urma a două explozii la mina Petrila, judeţul Hunedoara.
– La 15 noiembrie s-au născut: astronomul britanic de origine germană Sir Frederick William Herschel, pionier al astrofotometriei și care a descoperit planeta Uranus (1738); filosoful, poetul, avocatul şi omul politic român Vasile Conta (1845); dramaturgul și nuvelistul german Gerhart Hauptmann, laureat al Premiului Nobel (1862); biologul român Emil Racoviță, fondatorul biospeologiei şi explorator al Antarcticii (1868); soprana germană Selma Kurz-Halban (1874); medicul și zoologul danez August Krogh, laureat Nobel (1874); scriitoarea franceză de origine română Anna de Noailles (1876); filosoful francez René Guénon (1886); pictorița americană Georgia O’Keeffe (1887); dramaturgul român A.[dolf] Herz (1887); scriitorul american de etnie jamaicană Claude McKay (1890); feldmareșalul german Erwin Rommel, supranumit „Vulpea deşertului” (1891); finanţistul, diplomatul şi omulul politic american Averell Harriman (1891); fizicianul român Horia Hulubei, care a înfiinţat Institutul de Fizică din Bucureşti şi Institutul de Fizică Atomică (1896); poetul român Barbu Fundoianu (1898); matematicianul român Dimitrie Ioan Mangeron (1906); ofițerul german Claus von Stauffenberg, care a organizat atentatul eşuat asupra lui Adolf Hitler (1907); sculptorul român Ion Lucian Murnu (1910); istoricul literar, filologul, etimologul, romancierul, poetul, dramaturgul, diplomatul, profesorul şi traducătorul român Alexandru Ciorănescu (1911); inginerul român Dan Mateescu, autor de construcţii metalice (1911); regizorul și scenaristul italian de film Francesco Rosi (1922); dirijorul și compozitorul italian Gianni Ferrio, autorul șlagărului „Parole, Parole” (1924); economistul român Iulian Văcărel (1928); actorul american de film, televiziune și teatru Ed Asner (1929); scriitorul britanic J.[ames] G.[raham] Ballard (1930); filosoful american Alvin Plantinga (1932); cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa britanică de film Petula Clark (1932); gazetarul român Anton Uncu (1938); actorul şi artistul plastic român Ștefan Sileanu (1939); muzicianul de naționalitate argentineană și israeliană Daniel Barenboïm, unul dintre cei mai mari pianiști și dirijori din lume (1942); actorul român Ovidiu Moldovan (1945); principesa Elena, fiica regelui Mihai al României (1950); muzicianul român Mircea Ardeleanu, maestru internațional al țambalului și primul artist român care a introdus țambalul autohton la mari evenimente de jazz (1953); cantautoarea Doina Aldea Teodorovici, din Republica Moldova (1958); regizorul, scenaristul şi producătorul american de televiziune Jeffrey Ian Pollack (1959) și actriţa germană Susanne Lothar (1960).
– În 15 noiembrie au murit: teologul şi filosoful german Albertus Magnus (1280); astrologul, astronomul și matematicianul german Johannes Kepler, unul dintre fondatorii astronomiei moderne (1630); umanistul şi pedagogul ceh Comenius [Jan Amos Komensky], fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii (1670); compozitorul german Christoph Willibald Gluck (1787); Sfântul Cuvios Paisie, stareţ al Mânăstirii Neamţ şi reformator al vieţii monahale ortodoxe (1794); inventatorul scoţian William Murdoch, autorul primei trăsuri cu aburi (1839); scriitorul german Wilhelm Raabe (1910); scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz, laureat Nobel (1916); sociologul, psihologul social și filosoful francez de origine evreiască Emile Durkheim, supranumit arhitect principal al ştiinţei sociale moderne şi tată al sociologie (1917); chimistul elveţian Alfred Werner, laureat Nobel (1919); sergentul român Constantin Ţurcanu, zis „Peneș Curcanul”, erou al Războiului de Independență din 1877 (1932); fizicianul francez André-Eugène Blondel, autorul oscilografului electromagnetic şi al aparatului de fotometrie (1938); pictorul și gravorul român Ion Diaconescu (1945); principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, regină a Greciei şi fiica regelui Ferdinand al României şi al reginei Maria (1956); actorul american de film Tyrone Power (1958); fizicianul scoțian Charles T. R. Wilson, inventatorul camerei cu ceaţă care îi poartă numele şi laureat Nobel (1959); matematicianul român Gheorghe Călugăreanu (1976); actorul francez de film Jean Gabin (1976); savanta americană Margaret Mead, antropolog (1978); violonistul român Alexandru Teodorescu (1988); pianista română Ecaterina Fotino-Negru (1991); istoricul român de artă Virgil I. Vătăşianu (1993); prozatorul român Ioan Lăcustă (2008); pianistul, compozitorul şi interpretul american de jazz şi blues Mose Allison (2016); regizorul și scenaristul cehoslovac Vojtěch Jasný (2019); medicul-chirurg, academicianul, profesorul și politicianul Vladimir Hotineanu din Republica Moldova (2019); inginerul și profesorul român Mircea Stelian Petrescu, specialist în tehnologia calculatoarelor (2020); jurnalistul și profesorul român Florin Zaharescu, fost director al Radio Cluj (2021) și fiziciana română Ana-Dorica „Dorli” Blaga, fiica filosofului, poetului și dramaturgului Lucian Blaga (2021).
Septimiu Cioloboc
