Oameni & Fapte – 15 iulie

Publicat de Rotar Mirela, 15 iulie 2022, 06:00 / actualizat: 15 iulie 2022, 20:25

– Este cea de-a 196-a zi a lui 2022. Au rămas 169 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:44 şi va apune la ora 21:11.

– Astăzi este „Ziua Mărcii Poştale Româneşti”, deoarece în 15 iulie 1858 apărea prima marcă poştală emisă în sud-estul Europei, de către Principatul Moldovei: vestitul şi preţiosul „Cap de bour”, a cărei primă emisiune cuprindea patru timbre. „Cap de bour” a apărut cu cinci ani înaintea primului timbru emis de Imperiul Otoman. Ziua se celebrează din 1958, când Poşta Română a aniversat un secol de la emiterea renumitelor mărci, şi este sărbătorită, anual, prin lansarea unor emisiuni cu diverse tematici de mare interes pentru filatelişti. În România se sărbătorește și „Ziua Submarinistului Militar”.

– Astăzi marcăm „Ziua Mondială a Competențelor Tinerilor”, declarată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în decembrie 2014, la propunerea statului Sri Lanka. Obiectivele acestui demers au avut în vedere realizarea unor condiţii socio-economice mai bune pentru tinerii de astăzi, ca mijloc de a aborda provocările legate de şomaj şi pentru ocuparea forţei de muncă.

– La 15 iulie 1099 s-a încheiat prima Cruciadă (începută cu trei ani mai devreme), prin asedierea şi cucerirea Ierusalimului de către cruciaţii conduşi de cavalerul francez Godefroy de Bouillon. Victoria a dus la formarea mai multor state creştine din Orient.

– În 1240 a avut loc Bătălia de pe Neva, între Republica Novgorodului şi armatele suedeze cantonate pe râul Neva, lângă aşezarea Ust-Ijora. Scopul invaziei suedeze era probabil acela de a cuceri gurile Nevei şi oraşul Ladoga. Lupta s-a încheiat cu înfrângerea suedezilor, punându-se capăt expansiunii acestora în nordul Rusiei. În ziua de 15 iulie 1410 a avut loc Bătălia de la Grunwald (sau Bătălia de la Tannenberg, astăzi oraş în Polonia), între Regatul Poloniei, Marele Ducat al Lituaniei și aliații lor pe de-o parte (ruși, cehi, moldoveni, tătari) și Cavalerii teutoni pe de altă parte. A fost lupta decisivă a războiului polono-lituaniano-teutonic și una dintre cele mai mari bătălii ale Evului Mediu european. Teutonii au fost bătuţi și nu și-au mai revenit niciodată. Puținele mărturii care s-au păstrat sunt contradictorii. Lupta a avut loc în zona unor sate mici, numele bătăliei diferind în mai multe limbi.

– La 15 iulie 1497 a început construcția Bisericii „Sfântul Ioan” de la Piatra Neamț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei. Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie anul următor. În 1799 a fost descoperită Piatra din Rosetta (o stelă egipteană din anul 195 î.Hr.) scoasă la lumină, în orașul egiptean Rosetta, de căpitanul francez Pierre-François Bouchard. La 15 iulie 1888 a erupt vulcanul Bandai – situat în prefectura Fukushima, din Japonia, fenomen natural care a durat numai două ore, suficient cât să omoare circa 500 de oameni şi să formeze două lacuri, devenite între timp o mare atracţie turistică.

– În 15 iulie 1914 Austro-Ungaria declara război Serbiei, urmare a asasinării la Sarajevo (capitala de astăzi a Bosniei-Herţegovina) a arhiducelui Franz-Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şi a soţiei sale, de către un naţionalist sârb. „Atentatul de la Sarajevo”, săvârșit la 28 iunie 1914, a servit Austro-Ungariei şi Germaniei ca pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial. În 1940 liderul nazist Adolf Hitler îi adresa regelui Carol al II-lea al României o scrisoare prin care îi cerea, pe un ton ultimativ, să facă unele concesii Ungariei horthyste, ameninţând că, în caz contrar, sfârşitul va fi distrugerea României.

– În 15 iulie 1955 un număr de 18 laureați ai Premiului Nobel au semnat o declarație împotriva armelor nucleare, act care, mai târziu, a fost iscălit de alți 34 de câştigători ai amintitului trofeu. În anul 1958 apărea, la Bucureşti, revista bilunară, „Luceafărul”, sub conducerea lui Mihai Beniuc, publicaţie editată sub egida Uniunii Scriitorilor din România şi care promova în mod deosebit creaţia scriitorilor tineri.

– La 15 iulie 1962 naționala feminină de handbal în 7 a României a cucerit titlul suprem la cea de-a doua ediţie a Campionatului Mondial, desfăşurat între 8-15 iulie, în ţara noastră, bătând Danemarca în finala de pe stadionul „Republicii” din Bucureşti, cu scorul de 8-5. După doi ani, în 1964, tot în capitala României, s-a înfiinţat studioul cinematografic „Animafilm”, specializat în producerea de filme de animaţie.

– În 1970 era înfiinţat Institutul Central de Informatică din București – astăzi numit Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) – instituţia care a făcut primii paşi în domeniul reţelelor de calculatoare şi prima entitate din țara noastră conectată la internet. Primul director a fost profesorul Marius Guran.

– La 15 iulie 1975 erau lansate pe orbită nava americană „Apollo 18” şi cea rusească „Soiuz 19”, care s-au întâlnit în Spaţiu la 17 iulie, începând primul zbor comun din istoria astronauticii a celor două tipuri de nave.

– În 15 iulie 1992 a avut loc prima întâlnire a nou createi instituții românești, Consiliu Naţional al Audiovizualului – CNA și tot atunci s-au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Kazahstan. Țara noastră a recunoscut independenţa de stat a Republicii Kazahstan la 17 decembrie 1991, la o zi după proclamarea acesteia. În august 2009, Ambasada României în Kazahstan a fost relocată la Astana – noua capitală a ţării, de la Alma Ata (sau Almatî, fosta capitală).

– În 1997 designerul italian de modă Gianni Versace a fost împușcat în fața casei sale din Miami (statul american Florida) de criminalul în serie pe nume Andrew Cunanan, iar în anul 2003 a luat naștere proiectul ro.wp, versiunea românească a enciclopediei libere on-line Wikipedia.

– În noaptea de 15-16 iulie 2016 a avut loc tentativa (eșuată) de lovitură de stat în Turcia organizată de Consiliul Păcii, un grup de militari din cadrul Forțelor armate ale Turciei. Lovitura de stat a fost confirmată atât de prim-ministrul Binali Yıldırım, cât și de președintele Recep Tayyip Erdoğan, care a chemat populația în stradă. Peste 290 de persoane au fost ucise la Ankara și Istanbul în timpul confruntărilor. Un elicopter a lansat o bombă deasupra Parlamentului Turciei de la Ankara. De asemenea, Palatul Prezidențial a fost atacat cu bombe. A fost declarată legea marțială pe întreg teritoriul turc. Televiziunea națională TRT 1 a fost ocupată de militari turci care au anunțat că Turcia este „condusă în prezent de Consiliul Păcii, care va asigura siguranța populației”. Președintele Erdoğan l-a acuzat pe Fethullah Gulen (care este auto-exilat în statul Pennsylvania, SUA) pentru organizarea acestei lovituri de stat, deși gruparea acestuia a condamnat lovitura.

– În 15 iulie s-au născut: arhitectul şi scenograful englez Ingo Jones, care a restaurat Catedrala „Saint Paul” din Londra (1573); pictorul olandez Rembrandt van Rijn (1606); poetul, pastorul și profesorul american Clement Clarke Moore (1779); mitropolitul și cărturarul român Iosif Naniescu (1820); medicul român Alexandru Simion Marcovici, întemeietorul învăţământului de clinică medicală în România (1835); scriitorul, jurnalistul și activistul rus Vladimir Korolenko, maestru al prozei scurte şi militant pentru drepturile omului (1853); medicul român Iuliu Moldovan, unul dintre întemeietorii şcolii de igienă şi sănătate publică din Cluj (1882); scriitorul, filosoful, criticul literar şi traducătorul german Walter Benjamin (1892); chimistul român Costin D. Nenițescu (1902); fizicianul rus Pavel Cerenkov, laureat al Premiului Nobel (1904); globtrotterul român Neculai Ghimpu (1912); fizicianul canadian Bertram Neville Brockhouse, laureat al Premiului Nobel (1918); scriitoarea britanică Iris Murdoch (1919); fizicianul american Leon Max Lederman, laureat al Premiului Nobel (1922); regizorul american Donn Alan Pennebaker, realizator de documentare (1925); filosoful francez Jacques Derrida, „părintele” deconstructivismului (1930); parașutista română Florica Ioniţă, prima femeie care și-a luat brevetul de paraşutist în România după cel de-Al Doilea Război Mondial (1930); compozitorul englez Sir Harrison [Paul] Birtwistle (1934); actorul și regizorul american Ken Kercheval, care l-a interpretat pe Cliff Barnes din serialul „Dallas” (1935); soprana şi profesoara română Sanda Şandru (1938); scriitorul, politologul și filosoful maghiar Ágh Attila (1941); cântăreţul venezuelean Henry Stephen, interpret al hitului „Limon, Limonero” (1941); operatorul de film, directorul de imagine și profesorul român Florin Mihăilescu (1943); tenorul român Dorin Teodorescu (1943); compozitorul şi dirijorul român Iancu Dumitrescu (1944); muzicianul și compozitorul american Roger Kynard „Roky” Erickson solistul trupei „13th Floor Elevators” și unul dintre pionierii rock-ului psihedelic (1947); poetul, prozatorul, istoricul literar, publicistul, scenaristul, traducătorul şi omul politic Nicolae Dabija din Republica Moldova (1948); actriţa română Nataşa Raab (1953); chimistul și profesorul român Marius Andruh (1954); compozitoarea, muzicologul și profesoara română Irina Hasnaş, realizatoare de emisiuni la Redacţia Muzicală a Radiodifuziunii Române (1954); actriţa și profesoara română Ana Ciontea (1959); actorul american Forest Whitaker (1961); actrița daneză Brigitte Nielsen (1963) și afacerista română Corina Martin (1967).

– La 15 iulie au murit: teologul și sfântul italian Bonaventura (1274); cântăreţul italian de operă Farinelli [Carlo Broschi] (1782); compozitorul francez Jacques Duphly [du Phly], interpret la clavecin şi orgă (1789); violonistul, compozitorul și profesorul italian Gaetano Pugnani (1798); protopopul român Radu Tempea, director al școlilor ortodoxe românești din Transilvania (1824); poetul rus Mihail Lermontov (1841); compozitorul, pedagogul şi pianistul austriac Carl Czerny, considerat primul profesor de pian (1857); scriitorul elveţian de limbă germană Gottfried Keller (1890); dramaturgul și prozatorul rus Anton Cehov (1904); atletul portughez Francisco Lazaro (1912); scriitorul italian Raffaello Giovagnoli (1915); microbiologul rus Ilia I. Mecinikov, laureat Nobel și care a descoperit fenomenul fagocitozei şi a emis teoria fagocitară a imunităţii (1916); chimistul german Hermann Emil Fischer, laureat al Premiului Nobel (1919); dramaturgul, libretistul, poetul, naratorul și eseistul austriac Hugo von Hofmannsthal (1929); violonistul, profesorul, dirijorul şi compozitorul maghiar Leopold [von] Auer (1930); americanul Pershing Wadlow Robert, deținătorul recordului mondial de cel mai înalt om din lume: 2,72 metri (1940); medicul neurochirurg român Dumitru I. Bagdasar, care a pus bazele practicii neurochirurgicale în România (1946); compozitorul elveţian naturalizat american Ernest Bloch (1959); pictorul român Vladimir Frimu (1967); astronomul şi seismologul român Gheorghe Demetrescu (1969); scriitorul rus Konstantin Aleksandrovici Fedin (1977); violonistul rus Oleg Kagan (1990); cântărețul român de muzică populară Ion Luican (1992); compozitorul, muzicologul şi profesorul român Ovidiu Varga, fost director al Direcţiei muzicale a Radiodifuziunii Române (1993); designerul italian de modă Gianni Versace (asasinat în 1997); actriţa britanică Googie Withers (2011); actriţa americană de teatru şi film Celeste Holm (2012); actorul american de film şi televiziune Martin Landau (2017); pictorul, graficianul și profesorul român Nicolae Rădvan (2020) și muzicianul, poetul şi actorul rus Piotr Mamonov, cunoscut pentru rolurile din filmele „Taxi Blues”, „Ostrov” și „Țarul” (2021).

Septimiu Cioloboc