Oameni & Fapte – 14 februarie
Publicat de Corina Muntean, 14 februarie 2020, 06:04
– Este cea de-a 45-a zi a lui 2020. Au mai rămas 321 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:28 şi va apune la ora 17:44.
– Azi este „Ziua Sfântului Valentin” – Ziua darurilor şi a iubirii, sărbătorită mai ales în Europa Occidentală şi SUA. Ziua este marcată şi în România, deşi la români există „Dragobetele”, o sărbătoare dedicată zeului dragostei cu acelaşi nume, care se celebrează la diferite date, în funcţie de zonele ţării, între 24 februarie şi 25 martie.
– În 1779 navigatorul şi exploratorul britanic James Cook era ucis de nativii hawaieni în apropiere de Kealakekua – în Hawaii, iar în 1845 s-a înfiinţat, la Bucureşti, „Asociaţia literară a României”, ce avea strânse legături cu societatea revoluţionară „Frăţia”, al cărei paravan era de fapt. Condusă de un comitet format din Iancu Văcărescu, Ion Voinescu II, Nicolae Bălcescu şi alţii, asociaţia se pronunţa pentru încurajarea literaturii naţionale şi unitatea politică a românilor din cele trei provincii.
– În 1851 s-a înfiinţat, la Paris, „Junimea Română”, o societate politică şi culturală a studenţilor români din capitala Franţei. „Junimea Română” era sub îndrumarea „bătrânilor” (aripa radicală a paşoptiştilor, condusă de Nicolae Bălcescu, apoi, după plecarea acestuia din Paris, de C.A. Rosetti).
În 1876 doi americani, Alexander Graham Bell şi Elisha Gray, au depus, la Oficiul de Patente al SUA de la New York, cererea de brevet pentru invenţia telefonului (brevetată la 7 martie 1876). Primul a depus-o la ora 12:00, iar al doilea la ora 14:00. Pe această diferenţă s-au bazat cei ce i-au atribuit lui Bell invenţia, în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori.
– La 14 februarie 1888 se inaugura primul ciclu de conferinţe de la Ateneul Român din Bucureşti, clădire construită pe bază de subscripţie publică şi finanţată sub sloganul „Daţi un leu pentru Ateneu”, iar în 1912 Arizona a devenit cel de-al 48-lea stat american. În 1929 s-a promulgat, în România, noua lege pentru Camerele de Comerţ şi Industrie, iar în 1946 a început să funcționeze primul calculator electronic „ENIAC”, conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania. Între 14-16 februarie 1948 s-a desfăşurat, la Bucureşti, Conferinţa pe ţară a femeilor, la care s-a decis crearea organizaţiei unice de femei din România – Uniunea Femeilor Democrate din România (UFDR). Între 14-15 februarie 1967 s-a semnat Tratatul de la Tlatelolco, din Mexic, privind interzicerea armelor nucleare în America Latină.
– În 1992 România stabilea relații diplomatice cu Belarus, iar la 14 februarie 2005 fost activat www.youtube.com, un website destinat utilizatorilor pentru încărcarea și vizualizarea videoclipurilor, creat de trei foști angajați la PayPal: Chad Hurley, Steve Chen și Jawed Karim. Primul videoclip pe Youtube a fost încărcat pe 23 aprilie 2005, intitulat „Me at the zoo” și îl prezintă pe Jawed Karim la Grădina Zoologică din San Diego, SUA.
– La 14 februarie 2013 mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu hernii de disc, discopatii lombare şi sindrom post-laminectomie după multiple operaţii pe coloană, au fost trataţi prin epiduroscopie la Clinica de Angiografie şi Terapie Endovasculară Hemodinamic din Bucureşti. Realizate în premieră pentru Europa de Est, epiduroscopiile au fost asistate de medici din Slovacia, Croaţia, Spania şi România.
– În 2015 au avut loc atentatele teroriste de la Copenhaga, primul fiind comis într-o cafenea din centrul cultural „Krudttonden”, iar al doilea în principala sinagogă a capitalei daneze. Atacul de la „Krudttonden” s-a soldat cu un mort şi doi răniţi, iar cel de la sinagoga de pe strada Krystalgade, a dus la moartea unui evreu şi la rănirea a doi ofiţeri de poliţie. Conform poliţiei daneze, în aceeaşi seară, într-un schimb de focuri în cartierul Norrebro, autorul celor două atentate teroriste de la Copenhaga a fost ucis.
– La 14 februarie s-au născut: arhitectul, scriitorul, pictorul şi sculptorul renascentist italian Leon Battista Alberti (1404); compozitorul italian Francesco Cavalli (1602); scriitorul și omul politic argentinian Domingo Faustino Sarmiento (1811); compozitorul rus Alexandr Dargomîjski (1813); fizicianul scoțian Charles Wilson, laureat Nobel (1869); actorul francez de etnie română Édouard de Max (1869); filosoful şi sociologul german Max Horkheimer (1885); pictoriţa şi scriitoarea britanică Nina Hamnett (1890); prozatorul român Gheorghe Banea (1891); poetul şi prozatorul român Constantin Titus Stoika (1892); actrița română Sorana Țopa (1898); paleontologul şi geologul român Miltiade Filipescu (1901); dramaturgul și prozatorul român Ion Călugăru (1902); scriitorul german Alexander Abusch (1902); actorul român Ion Manta (1906); poetul român Dragoş Vrânceanu (1907); liderul american de sindicat Jimmy Hoffa (1913); regizorul japonez de film, scenaristul şi producătorul Masaki Kobayashi (1916); actorul, regizorul şi memorialistul român Ion Focşa (1925); poetul, eseistul, editorul și jurnalistul român Radu Cârneci (1928); pictoriţa română Elena Uţă Chelaru (1930); esteticianul român Gheorghe Achiței (1931); actorul român Octavian Cotescu (1931); prozatoarea română Anca Balaci (1932); actriţa suedeză de film Harriet Andersson (1932); poetul român Grigore Vieru (1935); actriţa olandeză Christel Adelaar (1935); poeta română Doina Sălăjan (1936); scriitorul român Dumitru Țepeneag (1937); compozitorul şi dirijorul român Paraschiv Oprea (1937); economistul american Eugene Fama, laureat Nobel (1939); actorul român Constantin Ghenescu (1944); regizorul de film, producătorul, scenaristul şi actorul britanic Alan Parker (1944); portarul uruguayan de fotbal Ladislao Mazurkiewicz (1945); poetul român Mihai Cantuniari (1945); cântăreţul român Gil Dobrică (1946); fotojurnalistul american Stanley Greene, unul dintre cei mai respectați fotografi de război din lume și care care a acoperit mediatic conflictele armate din Cecenia, Afganistan, Darfur, Irak şi Rwanda, fiind de cinci ori laureat al World Press Photo (1949); teologul şi politicianul român Teodor Baconsky (1963); actriţa şi regizoarea română de teatru Alice Barb (1963); fotbalistul român Gheorghe Craioveanu (1968) şi baschetbalistul român Gheorghe Mureșan (1971).
– În 14 februarie au murit: pictorul renascentist italian Il Sodoma (1549); navigatorul şi exploratorul britanic James Cook, care a realizat trei expediţii succesive în jurul Pământului (1779); cărturarul iluminist, filologul și istoricul român Petru Maior, unul dintre corifeii Școlii Ardelene (1821); filologul şi scriitorul italian Angelo De Gubernatis (1913); compozitorul român George Cosmovici (1927); matematicianul german David Hilbert, creatorul geometriei axiomatice şi al formalismului logic (1943); istoricul literar și eseistul român I. Botez (1947); actorul român de comedie Grigore Vasiliu „Birlic” (1970); scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (1975); biologul și filosoful englez Sir Julian Huxley, primul director general al UNESCO (1975); sculptorul şi scriitorul român Oscar Han (1976); istoricul român Vasile Maciu (1981); compozitorul, muzicologul, pianistul şi dirijorul rus Dmitri Kabalevski (1987); dirijorul german Gűnter Wand (2002); premierul libanez Rafic Hariri, asasinat într-un atentat cu bombă la Beirut (2005); compozitorul american John [Leonard] Strauss, premiat cu Premiile Emmy şi Grammy (2011); pianistul şi compozitorul american de origine britanică George Shearing, legendă a jazz-ului (2011); compozitoarea şi cântăreaţa americană Dory Previn (2012); tenorul român Octavian Naghiu (2015); actorul francez de film Louis Jourdan (2015); omul de afaceri italian Michele Ferrero (2015) și folcloristul român de etnie maghiară Kallós Zoltán (2018).
Septimiu Cioloboc
