Oameni & Fapte – 13 septembrie
Publicat de Corina Muntean, 13 septembrie 2018, 06:30
– Este cea de-a 256-a zi a lui 2018. Au mai rămas 109 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:57 şi va apune la ora 19:38.
– Ortodocşii înainte-prăznuiesc Înălţarea Sfintei Cruci, iar romano catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Gură de Aur, episcop învăţător al Bisericii. Azi e „Ziua Pompierilor”, marcată, din 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii (la data de 13 septembrie 1848), unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor. Atunci, pompierii români aflaţi sub comanda locotenentului Pavel Zăgănescu au opus rezistenţă trupelor otomane, comandate de Fuad Paşa, care au intrat în Bucureşti pentru a înăbuşi mişcarea revoluţionară. După „Baia de sânge” de la Bucureşti a avut loc restaurarea vechiului regim, regulamentar, printr-o drastică proclamaţie a lui Fuad Paşa.
Sursa foto: wikimedia.org
– La 13 septembrie 533 d.Hr. s-a dat Bătălia de la Ad Decimum, de lângă Cartagina, unde armata bizantină i-a învins pe vandali, începând recucerirea Africii de Nord-Vest. În 1501 artistul italian Michelangelo Buonarroti a început lucrul la Statuia lui David, iar în 1541, după trei ani de exil, teologul francez Jean Calvin s-a întors la Geneva pentru a reforma biserica sub corpul unei doctrine cunoscute sub numele de calvinism.
– În 1584 s-a finalizat Mănăstirea El Escorial din Spania, cea mai mare construcție a Renașterii, iar în anul 1724 s-a sfinţit, la sud de Bucureşti, Mănăstirea Văcăreşti, cel mai valoros monument al patrimoniului istoric şi artistic românesc, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat.
– În 13 septembrie 1788 orașul New York devenea prima capitală a SUA, iar în 1910 fruntaşii politici români transilvăneni adresau guvernului maghiar un memoriu prin care cereau, între altele: recunoaşterea Partidului Naţional Român, legiferarea votului universal, egal, direct şi secret, folosirea limbii române în administraţie şi justiţie şi respectarea autonomiei bisericii române.
– În anul 1913 a murit, în apropiere de Câmpina, pionierul aviaţiei româneşti, Aurel Vlaicu, pe când încerca traversarea Munților Carpați cu avionul său, „Vlaicu II”, iar pe 13 septembrie 1916 începea Bătălia de la Sibiu, prima mare luptă de pe frontul de nord din Primul Război Mondial. Ca urmare a puternicei ofensive germano-austro-ungare, trupele române s-au retras.
Sursa foto: zimbio.com
– Pe 13 septembrie 1922, la Al’Aziziyah (în Libia) s-a înregistrat recordul absolut de temperatură la umbră: 57,7 °Celsius, iar în 1925 a apărut, la Bucureşti, prima revistă românească de radioamatorism, „Radio Român”.
În anul 1929, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România avea loc prima transmisie în direct de la Teatrul Naţional din Bucureşti cu piesa „Rodia de aur”, de Adrian Maniu şi Păstorel Teodoreanu, iar în 1940 trupele horthyste de ocupaţie au masacrat, în comuna sălăjeană Ip, 157 de români, inclusiv copii, femei şi bătrâni.
– La 13 septembrie 1959 sonda sovietică „Luna 2” ajungea pe Lună, devenind primul obiect făcut de om care a atins suprafața selenară, iar în anul 1991 România a stabilit relaţii diplomatice cu Estonia, Letonia şi Lituania.
– Pe 13 septembrie 2011 a fost semnat, la Washington, Acordul dintre guvernul Statelor Unite ale Americii şi guvernul României cu privire la Desfăşurarea Sistemului de Apărare Antirachetă în România. Ceremonia oficială dedicată punerii în funcţiune a sistemului a avut loc pe 12 mai 2016, la Deveselu, în judeţul Olt.
Sursa foto: youtube.com
– În 13 septembrie s-au născut: politicianul și cardinalul italian Cesare Borgia (1475); organistul, pedagogul şi compozitorul italian Girolamo Frescobaldi, supranumit „Bach italian” pentru cunoştinţele sale în arta contrapunctului (1583); pictorul flamand Jan Brueghel cel Tânăr (1601); pianista și compozitoarea germană Clara Schumann (1819); scriitoarea austriacă de origine cehă Marie von Ebner-Eschenbach (1830); arheologul austriac Otto Friedrich August Benndorf (1838); lingvistul francez Auguste Émile Picot (1844); medicul român Thoma Ionescu, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică (1860); compozitorul austriac Arnold Schönberg (1874); prozatorul, eseistul, avocatul, profesorul de procedură civilă şi memorialistul român Eugen Herovanu (1874); scriitorul american Sherwood Anderson (1876); scriitorul și diplomatul român Matila Ghyka (1881); chimistul britanic Sir Robert Robinson, laureat Nobel (1886); chimistul elvețian de origine croată Lavoslav Ružička, laureat al Premiului Nobel (1887); romancierul, dramaturgul şi eseistul britanic J.[ohn] B.[oynton] Priestley (1894); căpitanul legionar român Corneliu Zelea Codreanu, liderul partidului Garda de Fier şi al Mişcării Legionare din România (1899); poetul bulgar Asen Kaloianov (1900); medicul român Nicolae Nestorescu, fondatorul primului centru de transfuzie şi sânge conservat din România (1901); actrița americană de film de origine franceză Claudette Colbert, laureată a Premiului Oscar (1903); prozatoarea şi publicista română Elvira Bogdan (1904); eseistul, comparatistul, criticul literar, traducătorul şi profesorul român Edgar Papu, istoric al artelor şi culturii (1908); scenaristul şi umoristul român Silviu Georgescu (1915); criticul de artă, eseistul şi traducătorul român Eugen Schileru (1916); orientalistul, eseistul şi traducătorul român Sergiu Al-George (1922); poetul, traducătorul şi gazetarul român Ioanichie Olteanu (1923); compozitorul şi dirijorul francez Maurice Jarre, tatăl muzicianului Jean-Michel Jarre (1924); basul bulgar Nikolai Ghiaurov (1929); pastorul luteran şi scriitorul român de naţionalitate germană Eginald [Norbert] Schlattner (1933); pictorul român Spiru Vergulescu, supranumit „pictorul Bucureştilor” (1934); scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Głowacki (1938); președintele costarican Oscar Arias Sánchez, laureat Nobel (1940); antrenorul român de gimnastică de etnie maghiară Károlyi Béla (1942); omul politic român Mircea Ciumara, fost ministru (1943); actrița britanică de film Jacqueline Bisset (1944); pictorul român Emil Ciocoiu (1948); regizorul, scenaristul şi producătorul român Cornel Diaconu (1949); poetul şi traducătorul român Andrei Zanca (1952); regizorul de film documentar şi profesorul român Copel Moscu (1953); fotbalistul şi antrenorul român Ilie Balaci (1956); tenismanul croat Goran Ivanišević (1971); fotbalistul german Thomas Müller (1989) şi cântărețul britanic Niall Horan, membru al trupei „One Direction” (1993).
Sursa foto: wall.alphacoders.com
– La 13 septembrie au murit: poetul italian Dante Alighieri (1321); scriitorul și moralistul francez Michel de Montaigne (1592); filosoful german Ludwig Feuerbach (1872); compozitorul și pianistul francez Emmanuel Chabrier (1894); romancierul australian Joseph Furphy [alias Tom Collins], părintele romanului australian (1912); inginerul şi inventatorul român Aurel Vlaicu, pionier al aviației române (1913); artista daneză transexuală Lili Elbe (1931); medicul și zoologul danez August Krogh, laureat Nobel (1949); compozitorul maghiar Weiner Leó (1960); prozatoarea şi poeta română Sanda Movilă, soţia scriitorului Felix Aderca (1970); poetul şi traducătorul român George Buznea (1976); dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (1977); violoncelistul român Ion Fotino (1979); pianistul şi pedagogul român Gheorghe Halmoş (1985); rapperul american Tupac Shakur, intrat în „Cartea Recordurilor” ca rapperul cu cele mai multe vânzări de albume din lume – peste 75 de milioane (1996); compozitorul român de muzică uşoară Anton Șuteu (2010); artistul britanic Richard Hamilton, unul dintre fondatorii curentului pop-art (2011); istoricul, politologul şi profesorul franco-american Stanley Hoffmann (2015); actriţa română Rodica Sanda Ţuţuianu (2016); muzicianul, solistul, toboșarul și compozitorul american Grant Hart, membru al trupei rock „Husker Du” (2017) şi actorul, cântărețul, producătorul și scenaristul american Frank Vincent (2017).
Septimiu Cioloboc
