Oameni & Fapte – 12 aprilie

Publicat de Corina Muntean, 12 aprilie 2021, 06:00

– Este cea de-a 102-a zi din 2021. Au mai rămas 263 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:40 şi va apune la ora 20:06.

– Conform calendarului musulman, la răsăritul stelelor în 12 aprilie începe Ramadanul, luna postului musulman (care durează până la 12 mai).

– Astăzi este „Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii”, stabilită de Federaţia Internaţională de Aeronautică, şi „Ziua Internaţională a Zborului Omului în Spaţiu”, inițiată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 65/271 din 7 aprilie 2011. Ziua marchează primul zbor al omului în Cosmos, la 12 aprilie 1961, când cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, de 27 de ani, efectua primul zbor orbital în jurul Pământului, la bordul navei „Vostok 1”. În timpul zborului, care a durat 108 minute, la o altitudine ce a variat între 175 şi 380 de kilometri, Iuri Gagarin a efectuat prima transmisiune televizată din spaţiul cosmic.

– La 12 aprilie 1457 a avut loc Bătălia de lângă satul Dolhești, judeţul Suceava, unde Ștefan cel Mare l-a înfrânt și l-a alungat din scaunul ţării pe Petru Aron, iar în 1633 Inchiziția a început interogatoriul savantului italian Galileo Galilei. În 1861 s-a declanşat Războiul de Secesiune în SUA, încheiat la 9 aprilie 1865, prin capitularea generalului sudist Robert Lee, la Appomattox (statul Virginia), în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant. În 1877 Rusia a declarat război Porţii Otomane, începând astfel Războiul Ruso-Turc, sfârșit la 19 februarie1878 și în urma căruia s-a reînfiinţat Bulgaria, iar România, Serbia şi Muntenegru şi-au dobândit independenţa deplină faţă de Imperiul Otoman. Rusia a anexat regiunea Kars.

– În 1898 soții fizicieni Marie Sklodowska-Curie şi Pierre Curie, au descoperit elementele chimice radioactive radiu (Ra) şi poloniu (Po), iar în 1939 Albania a fost înglobată Italiei, sub forma unei uniuni personale, regele Victor Emanuel al III-lea al Italiei fiind încoronat rege al Albaniei. În 1944 s-au reluat convorbirile româno-sovietice de la Stockholm (Suedia). Guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război şi revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Aceleaşi condiţii erau comunicate şi la Cairo, unde aveau loc convorbiri între emisarul opoziţiei democratice din România, Barbu Ştirbei, plecat cu acordul mareşalului Ion Antonescu, şi reprezentanţii Marii Britanii, SUA şi URSS, privind desprinderea României de Reich.

– În 1955 virusologul american Jonas Salk anunța folosirea cu succes a vaccinului împotriva poliomielitei, iar în 1970 s-au deschis pentru circulaţie, în România, primele două benzi ale autostrăzii Bucureşti – Piteşti. În 1981 a avut loc primul zbor al navetei spaţiale americane „Columbia”, care în 2003 s-a dezintegrat deasupra statului Texas, murind atunci toţi cei 7 cosmonauţi aflaţi la bord (şase americani şi un israelian), iar în anul 2000, în cursul unei ceremonii impresionante, Papa Ioan Paul al II-lea făcea o mea culpa istorică pentru toate greșelile Bisericii Catolice.

– La 12 aprilie 2000 poliția columbiană a arestat 49 de membri ai unei rețele internaționale de heroină, fiind capturat și un văr al celebrului traficant de droguri Pablo Escobar şi tot atunci cel puțin 15 persoane au fost ucise și alte circa 20 rănite în cursul unui atac cu grenade și arme automate ce a avut loc într-o moschee șiită din Malhowali, localitate din Nord-Estul Pakistanului.

– În 12 aprilie s-au născut: violonistul, compozitorul şi pedagogul italian Pietro Nardini (1722); botanistul francez Antoine-Laurent de Jussieu (1748); matematicianul belgian Germinal Pierre Dandelin (1794); compozitorul austriac Joseph Lanner (1801); inginerul topograf, geograful şi exploratorul rus de origine poloneză Nikolai Mihailovici Prjevalski (1839); compozitorul francez Edmond Audran (1840); matematicianul german Ferdinand von Lindemann (1852); medicul, fiziologul şi farmacologul român Daniel Danielopolu (1884); pictorul francez Robert Delaunay (1885); pianistul rus de etnie germană Heinrich Neuhaus (1888); medicul, cercetătorul, profesorul şi poetul român Vintilă Ciocâlteu (1890); soprana americană de origine franceză Lily Pons (1898); pictorul şi graficianul român Iuliu Podlipny (1898); prozatorul şi publicistul român Tudor Teodorescu-Branişte (1899); geologul şi paleontologul român Neculai Macarovici (1900); scriitorul român Mihail Steriade (1904); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Dinu Stelian (1912); compozitorul român de origine maghiară Jodál Gábor (1913); istoricul şi profesoara americană Barbara Jelavich (1923); actriţa, cântăreaţa şi dansatoarea americană Ann Miller (1923); doctorul american de origine austriacă Peter Safar, primul care a folosit tehnica resuscitării cardiorespiratorii – respiraţia „gură la gură”, numită şi „sărutul vieţii” (1924); scriitorul, publicistul, psihologul, esteticianul şi profesorul român Dan Mihăilescu (1929); pictorul, graficianul şi ilustratorul român de etnie germană Helmut von Arz (1930); filologul şi profesorul Gheorghe Dodiță din Republica Moldova (1931); soprana spaniolă Montserrat Caballé (1933); actorul american Charles Napier (1936); prozatorul şi ziaristul român Alexei Rudeanu (1939); dramaturgul şi scenaristul britanic Alan Ayckbourn (1939); criticul şi teoreticianul literar, eseistul, editorul şi profesorul român Mircea Martin (1940); pianistul şi compozitorul afro-american Herbie Hancock (1940); romancierul american Tom Clancy (1947); actorul, regizorul, eseistul și profesorul român Florin Zamfirescu (1949); profesorul universitar român dr. Ion Gheorghe Roşca (1949); pictorul român George Rădeanu (1950); actriţa română Maria Teslaru (1955); actorul american de film de origine cubaneză, regizorul și compozitorul Andy Garcia (1956); fotomodelul şi actriţa americană Jennifer Morrison (1979) şi cântăreața română Antonia Iacobescu (1989).

– La 12 aprilie au murit: filosoful istoric roman, omul de stat, oratorul şi autorul de tragedii Lucius Annaeus Seneca, sau Seneca cel Tânăr (65 d.Hr.); constructorul italian de viori Nicola Amati, profesor al renumitului lutier Antonio Stradivarius (1684); bas-baritonul rus Feodor I. Şaliapin (1938); arheologul român Harilaos Metaxa (1944); preşedintele american Franklin Delano Roosevelt (1945); fizicianul român Gheorghe Manu (1961); publicistul, prozatorul şi memorialistul român Constantin I. Gane (1962); fizicianul rus Igor Evghenievici Tamm, laureat Nobel (1971); cântăreaţa americană de music-hall Josephine Baker (1975); pugilistul profesionist american „Sugar” Ray Robinson, de șase ori campion mondial (1989); compozitorul şi dirijorul român Mişu Iancu (1994); biochimistul american George Wald, care a descoperit prezenţa vitaminei A în retină (1997); prozatorul, poetul, dramaturgul şi ziaristul român Platon Pardău (2002); regizorul german de teatru, film şi operă Werner Schroeter (2010); afaceristul şi filantropul american Sidney Harman (2011); inginerul electromecanic român Ioan M. Anton, specialist în cavitaţie şi maşini hidraulice (2011); filologul, istoricul literar, scriitorul şi om politic ţărănist român Gabriel Ţepelea (2012); regizorul sloven de teatru Tomaz Pandur (2016); actorul și cântărețul francez Maurice Barrier (2020) și pilotul englez de automobilism Formula 1 Stirling Moss (2020).

Septimiu Cioloboc