Oameni & Fapte- 11 septembrie

Publicat de radiomures, 11 septembrie 2017, 06:00

– Este cea de-a 254-a zi a lui 2017. Au mai rămas 111 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:54 şi va apune la ora 19:41.

– La 11 septembrie 1649 a luat sfârșit asediul oraşului Drogheda, din estul Irlandei. Armata parlamentaristă a lui Oliver Cromwell a intrat în urbe, executând garnizoana acesteia. În anul 1851 emigraţia română adera la „Comitetul Central Democratic European” de la Londra, fiind reprezentată în acest organism de Dumitru C. Brătianu, cel care a semnat şi actul de adeziune.

– În ziua de 11 septembrie 1853 s-a utilizat pentru prima oară în România telegraful electric, cea dintâi linie în sistem Morse fiind instalată pe traseul Sibiu – Timişoara – Viena, iar în anul 1867 „Societatea Academică” din ţara noastră a adoptat proiectul de ortografie susținut de preotul şi eruditul transilvănean Timotei Cipariu.

– În 1873, pe strada Odesei din oraşul rusesc Sankt Petersburg, s-au aprins primele lămpi electrice, iar în anul 1878 Agenţia Diplomatică Română de la Viena a fost ridicată la rangul de legaţie, aceasta fiind cea dintâi legaţie a României în străinătate. În 1940 a fost dizolvat Partidul Națiunii, partid „unic și totalitar” aflat sub conducerea supremă a regelui Carol al II-lea al României, iar între 11 septembrie – 2 octombrie 1945 au avut loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de Externe britanic, sovietic și american, care au decis reorganizarea guvernului român Dr. Petru Groza, prin includerea a câte unui reprezentant al Partidului Național Țărănesc și al Partidului Național Liberal, după care „noul” cabinet urma să organizeze alegeri libere.

– În 1989 a început căderea „Cortinei de Fier”, prin faptul că Ungaria şi-a deschis graniţa de vest, permiţând zecilor de mii de refugiaţi est-germani să părăsească ţara cu destinaţia Germania Occidentală, iar la 11 septembrie 2001 au avut loc atentatele teroriste de la New York şi Washington D.C., de o amploare fără precedent. Atunci au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial „World Trade Center” (WTC) din New York şi o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C., clădire care adăposteşte Departamentul Apărării şi Statul Major General al Forţelor Armate ale SUA. În tragicele evenimente şi-au pierdut viaţa peste 3.000 de oameni, astfel că 11 septembrie a fost declarată, prin decret prezidenţial, „Ziua Naţională a Ajutorării şi Omagierii”, stabilind o tradiţie a angajamentului naţional pentru acte caritabile.

– În 11 septembrie s-au născut: naturalistul italian Ulisse Aldrovandi (1522); poetul francez Pierre de Ronsard (1524); exploratorul scoțian Mungo Park (1771); fizicianul și matematicianul german Franz Ernst Neumann (1798); inginerul mecanic german Carl Zeiss, întemeietorul firmei de instrumente optice din Jena, care-i poartă numele (1816); scriitorul finlandez Juhani Aho (1861); poetul şi dramaturgul leton Jãnis Rainis (1865); poetul român Ștefan Octavian Iosif (1875); revoluționarul comunist polonez Felix Dzerjinski (1877); prozatorul şi poetul britanic David Herbert Lawrence (1885); filosoful, sociologul şi compozitorul german Theodor Adorno (1903); etnologul norvegian Knut Kolsrud (1916); criticul și istoricul literar român Ion Rotaru (1924); actorul rus Vsevolod Larionov (1928); fotbalistul, antrenorul şi managerul german Franz Beckenbauer (1945); regizorul și scenaristul român Alexa Visarion (1947); politiciana liberală română Adriana Săftoiu (1967); atleta română Nicoleta Grasu, vicecampioană mondială la aruncarea discului (1971) şi judoka japoneză Kaori Matsumoto, campioană olimpică şi mondială (1987).

– La 11 septembrie au murit: compozitorul francez François Couperin (1733); economistul englez David Ricardo (1823); scriitorul şi preşedintele argentinian Domingo Faustino Sarmiento (1888); poetul şi dramaturgul român Mircea Demetriade (1914); scriitorul român de etnie maghiară Salamon Ernő (1943); preotul şi compozitorul român Timotei Popovici (1950); scriitorul român Ilie [Elie] Dăianu (1956); botanistul român Mihail Guşuleac (1960); omul politic sovietic Nikita Hrușciov, premier al URSS şi lider al Partidului Comunist Sovietic (1971); istoricul român Nicolae Bănescu (1971); compozitorul român Mihai Moldovan (1981); pictorul şi sculptorul cubanez Wifredo Lam (1982); criticul și istoricul de artă, poetul, publicistul și traducătorul român Ion Frunzetti (1985); compozitorul şi violonistul român Ludovic Feldman (1987); compozitorul român Dinu Stelian (1997); textierul român Angel Grigoriu (2001); actorul american John Ritter (2003); sociologul român Ioan Mihăilescu (2007); scriitorul şi muzicianul punk american Jim Carroll (2009); producătorul canadian de televiziune Pierre Cossette, iniţiator al Premiilor Grammy (2009); actorul american de film Kevin McCarthy (2010); actorul și modelul galez Andy Whitfield (2011); jurnalistul român de televiziune George Marinescu (2011) şi compozitorul francez Antoine Duhamel (2014).

Septimiu Cioloboc