Oameni & Fapte – 11 noiembrie
Publicat de Rotar Mirela, 11 noiembrie 2022, 06:00
– Este cea de-a 315-a zi a lui 2022. Au mai rămas 50 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:18 şi va apune la ora 16:53.
– În România este „Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii”, instituită din 2014 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat.
– În Marea Britanie şi Franţa este „Ziua Amintirii”, care se marchează, anual, din 11 noiembrie 1918, când s-a semnat armistiţiul din localitatea franceză Compiègne, dintre Aliaţi şi Germania, document care a pus capăt Primului Război Mondial. Armistiţiul s-a semnat în cea de-a 11-a oră a celei de-a 11-a zile a lunii a 11-a. Este și „Ziua Veteranilor” în SUA, sărbătoare naţională consacrată inițial veteranilor din Primul Război Mondial şi denumită „Ziua Armistiţiului”. Din 1954, după războiul din Coreea, a devenit o zi a tuturor veteranilor americani, din toate războaiele şi pentru toate armele.
– Marcăm Ziua Naţională a Republicii Angola (țară în care se aniversează proclamarea independenţei din 1975) şi Sărbătoarea Naţională a Poloniei (unde se sărbătoreşte Ziua Independenţei din 1918).
– La data de 11 noiembrie 1493, în a doua sa călătorie în Antile, navigatorul italo-portughez Cristofor Columb a descoperit Insula Sfântul Martin.
Matematicianul şi filosoful german Gottfried Leibniz a demonstrat, pentru prima dată, la 11 noiembrie 1675, calculul integral, iar în 1889 Washington a devenit cel de-al 42-lea stat american.
– În 11 noiembrie 1918 s-a semnat armistiţiul de la Compiègne (din Franţa) dintre Aliaţi şi Germania, tratat care a pus capăt Primului Război Mondial. Actul a fost semnat într-un vagon de tren în pădurea Compiègne şi a intrat în vigoare la ora locală 11:00. Cu acest prilej, anual în Marea Britanie şi Franţa se marchează „Ziua Amintirii”. În 1933 a apărut, la Bucureşti (până la 3 octombrie 1936), „Cuvântul liber” – săptămânal de politică, teatru, literatură și artă, condus de Tudor Teodorescu-Branişte. În 1944 administraţia română din nordul eliberat al Transilvaniei a fost înlăturată de sovietici, care au introdus o administraţie militară proprie, măsura fiind destinată să ofere URSS un mijloc de presiune pentru a favoriza instituirea controlului Partidului Comunist Român asupra ţării. Revenirea administraţiei române a avut loc în martie 1945.
– La 11 noiembrie 1957 România şi India au ridicat relaţiile lor diplomatice la rang de ambasadă, iar în 1968 s-au stabilit relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Ecuador. În 1970 a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Imprescriptibilitatea Crimelor de Război şi a Crimelor împotriva Umanităţii, iar în 1989 Todor Jivkov a fost demis din funcţia de secretar general al Partidului Comunist Bulgar, fiind înlocuit de Petăr Mladenov, fost ministru de externe, acela fiind un prim pas spre înlăturarea regimului comunist din Bulgaria.
– În 1990 intra în vigoare a Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Combaterea Traficului Ilegal de Stupefiante şi de Substanţe Psihotrope, iar la 11 noiembrie 2000 a avut loc dezastrul din Tunelul Kaprun, lung de 3 kilometri din stațiunea austriacă Kaprun, în care a luat foc instalația electrică de încălzire de la un vagon, s-au topit țevile de la instalația hidraulică, blocându-se ușile și trenul propriu-zis. Până la spargerea geamurilor care erau dintr-un plastic rezistent, focul s-a întețit și au murit arși 155 de tineri, toți schiori, care se îndreptau către Kitzsteinhorn. Totuși, din numărul total de persoane care au fost în acel funicular au scăpat 12 persoane (10 germani și doi austrieci). Funicularul nu a mai fost redeschis niciodată după incendiu și a fost înlocuit cu o telegondolă. Stațiile au fost abandonate, iar tunelul sigilat, rămânând nefolosit și astăzi.
– La 11 noiembrie 2017 s-a deschis publicului Muzeul Luvru din Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), inaugurat oficial pe 8 noiembrie, în prezenţa preşedintelui francez Emmanuel Macron. „Luvrul” din Emiratele Arabe Unite s-a născut în urma unui acord interguvernamental semnat în 2007 între Paris şi Abu Dhabi. Vreme de 30 de ani, primul muzeu universal din lumea arabă va împrumuta opere de artă şi va organiza expoziţii de artă temporare contra sumei de un miliard de euro. Doar concesionarea numelui muzeului Luvru până în 2037 va aduce muzeului parizian 400 de milioane de euro. Muzeul din Abu Dhabi are o suprafaţă de 8.600 de metri pătraţi, 23 de galerii permanente şi 600 de opere de artă și a fost conceput de arhitectul francez Jean Nouvel.
– La 11 noiembrie s-au născut: alchimistul şi medicul elveţian Paracelsus, „magician” şi filosof al naturii (1493); pictorul flamand Frans Snyders (1579); amiralul și exploratorul francez Louis Antoine de Bougainville (1729); scriitorul maghiar Katona József (1791); juristul, cărturarul, filantropul şi omul politic român Vasile Stroescu (18450; pictorul francez Paul Signac (1863); lingvistul francez Antoine Meillet (1866); pictorul francez Jean-Édouard Vuillard (1868); pianista şi profesoara română Constanţa Erbiceanu (1874); istoricul literar român Ştefan Ciobanu (1883); dirijorul elveţian Ernest Ansermet (1883); scriitorul, traducătorul şi profesorul român Cezar Papacostea (1886); regizorul şi scriitorul francez René Clair (1898); medicul şi biologul român Benedict M. Menkeş (1904); matematicianul englez J.H.C. [John Henry Constantine] Whitehead (1904); dramaturgul român Mihail Davidoglu (1910); muzicologul şi profesorul român Victor Giuleanu (1914); sculptorul german Bernhard Heiliger (1915); romancierul finlandez Kaarlo [Kalle] Alvar Päätalo (1919); scriitorul satiric american şi graficianul Kurt Vonnegut (1922); istoricul literar român Dumitru Velciu (1923); publicistul şi scriitorul român Vasile Ilica, veteran de război (1924); actorul, scenaristul şi producătorul american Jonathan Winters, pionier al Stand-up Comedy-ului (1925); scriitorul, regizorul și producătorul britanic de film John Guillermin, autorul filmelor „Infernul din zgârie-nori” şi „King Kong” (1925); italianca Maria Teresa de Filippis, prima femeie pilot de Formula 1 (1926); pianistul, compozitorul şi interpretul american de jazz şi blues Mose Allison (1927); chimistul american de origine român Gheorghe D. Mateescu (1928); scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (1928); regizorul de film şi scenaristul român Mircea Mureşan (1928); istoricul şi criticul literar român Cornelia Ştefănescu (1928); actriţa egipteană de film Hind Rostom, considerată o Marilyn Monroe a lumii arabe (1929); actorul român Ştefan Bănică Senior (1933); prozatorul, traducătorul, dramaturgul şi eseistul român Vasile Rebreanu (1934); actriţa suedeză de film Bibi Andersson (1935); actorul american John Reilly, star al telenovelelor nord-americane (1936); medicul român Constantin Ionescu-Târgovişte, expert în diabetologie (1937); psihiatrul şi informaticianul român Virgil Enătescu, inventatorul psihiatriei cibernetice (1940); pictorul și graficianul român Pavel Alaszu (1942); preotul ortodox, profesorul și editorul britanic Andrew Louth (1944); sculptorul monumentalist român Pavel Bucur (1945); criticul muzical și muzicologul român Anca Florea (1948); poetul, publicistul şi editorul român Mircea Dinescu (1950); sculptorul român Liviu Vladimir Russu (1951); americanul Laurence Kim Peek, dotat cu „memorie de elefant”, deoarece avea „sindromul savantului” – în cursul vieţii a învăţat pe de rost peste 9.000 de cărţi (1951); medicul chirurg, poetul, eseistul şi traducătorul român de naționalitate germană Christian W. Schenk (1951); actorul american Stephen Lee (1955); actriţa americană de film Demi Moore (1962); actriţa americană de film Calista Flockhart, cunoscută pentru rolul din pelicula „Ally McBeal” (1964); jurnalistul român Romulus Cristea, revoluționar și fost redactor la ziarul „România liberă” (1967); cântăreţul şi compozitorul român Pavel Stratan (1970); producătoarea americană de film Jennifer Graziano (1971); tenorul român Marius Brenciu, fratele mai mic al cântărețului și omului de spectacol Horia Brenciu (1973) și actorul și producătorul american de film Leonardo DiCaprio (1974).
– În 11 noiembrie au murit: teologul, filosoful şi scriitorul danez Sören Aabye Kierkegaard (1855); arhitectul francez Émile Lecomte De Nouy (1914); istoricul şi omul politic român Ion I. Nistor, luptător pentru emanciparea naţională şi culturală a Bucovinei (1962); chimistul finlandez Artturi Ilmari Virtanen, laureat Nobel (1973); sculptorul american Alexander Calder (1976); juristul şi omul politic ţărănist român Corneliu Coposu, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi secretar politic al lui Iuliu Maniu (1995); geologul şi exploratorul britanic Sir Vivian Ernest Fuchs, autorul primei traversări a Antarcticii, trecând prin Polul Sud (1999); liderul palestinian Yasser Arafat, preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei și al Autorităţii Naţionale Palestiniene, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2004); inginerul agrochimist şi profesorul român David Davidescu (2004); interpretul român de muzică populară Tudor Pană, violonist şi şef de orchestră (2005); inginerul electronist, profesorul şi inventatorul român Adrian Rusu (2012); actorul român Geo Costiniu (2013); actorul american Robert Vaughn (2016) și președintele sud-african Frederik Willem de Klerk, al șaptelea și ultimul președinte al Africii de Sud în perioada de apartheid (2021).
Septimiu Cioloboc
