Oameni & Fapte – 11 martie

Publicat de MIRELA ROTAR, 11 martie 2022, 06:00 / actualizat: 11 martie 2022, 7:16

– Este cea de-a 70-a zi a lui 2022. Au mai rămas 295 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:43 şi va apune la ora 18:22.

– Este „Ziua Europeană a Victimelor Terorismului”, în memoria victimelor celor patru atentate comise la Madrid în dimineaţa zilei de 11 martie 2004, soldate cu 192 de morţi (dintre care 16 români) şi 93 de răniţi. România a fost cea de-a doua ţară, după Spania, ca număr de victime. În țara noastră este „Ziua Națională a Meseriilor”, marcată, din 2020, pentru promovarea învăţământului profesional şi tehnic, la inițiativa senatorului PSD Liviu Pop.

– La 11 martie 222 d.Hr. împăratul roman Elagabalus era asasinat, împreună cu mama sa, Julia Soaemias, de Garda Pretoriană în timpul unei revolte. Corpurile lor mutilate au fost apoi târâte pe străzile din Roma, înainte de a fi aruncate în râul Tibru. În 843 d.Hr. Sinodul de la Constantinopol a instituit „Duminica Ortodoxiei”, ca sărbătoare ce subliniază biruinţa dreptei credinţe asupra iconoclasmului şi a tuturor ereziilor. Ziua este celebrată de atunci de Biserica Ortodoxă, anual, în prima duminică din Postul Paştilor. În 2019 se marchează la 17 martie.

– În 11 martie 1291 românii (olachi) din Transilvania au fost menţionaţi ca participanţi alături de nobili (nobiles), de saşi (saxones) şi de secui (syculi) la congregaţia de la Alba Iulia, ale cărei lucrări s-au desfăşurat în prezenţa regelui Andrei al III-lea al Ungariei. Adunarea a consacrat restaurarea nobilului ungur Ugrinus în stăpânirea domeniilor de la Făgăraş şi Sâmbăta, eliminând astfel ultima autonomie românească din Transilvania.

– În 1642 Sinodul de la Iaşi a adoptat „Mărturisirea ortodoxă” a lui Petru Movilă, mitropolit al Kievului. Hotărârea Sinodului, publicată la Iaşi, este prima tipăritură din Moldova. La 11 martie 1702 a apărut, la Londra – până în 1735, când a devenit „Daily Gazetteer” – primul cotidian englez, intitulat „Daily Courant” și care consta într-o singură pagină, cu reclame pe verso.

– În 1851, la „Teatro la Fenice” din Veneţia, avea loc premiera operei în trei acte „Rigoletto” de Giuseppe Verdi, pe un libret semnat de Francesco Maria Piave, după „Regele petrece” („Le roi s’amuse”) de Victor Hugo. În 1867, la Opera din Paris, avea loc premiera operei „Don Carlos” de Giuseppe Verdi, după un libret de Josephe Méry şi Camille du Locle, bazat pe piesa omonimă de Friedrich von Schiller.

– În 1871 a început guvernarea conservatorilor în România, cu Lascăr Catargiu premier. Fapta este știută ca „marea guvernare conservatoare”, ce a durat până la 4 aprilie 1876 și care a pus bazele constituirii Partidului Conservator.

– O furtună masivă de zăpadă stârnită la 11 martie 1888 a paralizat, vreme de trei zile, coasta de est a Statelor Unite ale Americii. La sfârșitul vremii rele s-au înregistrat circa 400 de decese. În România anului 1902 se dădea sentința în „procesul Caion-Caragiale”, primul fiind condamnat la 3 luni de închisoare, 500 de lei amendă către stat și 10.000 de lei despăgubuiri către Ion Luca Caragiale pentru calomnie, după ce afirmase că drama „Năpasta” ar fi un plagiat.

– În 1935, la iniţiativa a 26 de oameni de ştiinţă, s-a constituit, „de facto”, asociaţia ştiinţifică Academia de Ştiinţe din România, predecesoarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

– La 11 martie 1938 Austria a fost ocupată şi transformată în provincie a Germaniei naziste (Anschluss-ul), iar în 1985 sovieticul Mihail Gorbaciov a fost ales în funcția de Secretar General al PCUS, faptă ce a marcat începutul destinderii între Europa de Est și de Vest și debutul epocii de perestroika și glasnost.

– La 11 martie 1990, în toiul unei manifestaţii populare, în balconul Operei timişorene era citită „Proclamaţia de la Timişoara”, manifest programatic al Revoluţiei anticomuniste, prin care timişorenii transmiteau țării ceea ce au dorit când au ieşit în stradă, în decembrie 1989. Punctul 8 al Proclamaţiei îşi propunea să fie embrionul legii lustraţiei în România postcomunistă.

– În 1990 parlamentul lituanian, proaspăt ales, a proclamat independența Lituaniei față de URSS, iar în anul 1997 muzicianul englez Paul McCartney, fost membru fondator al formației „The Beatles”, era înnobilat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, devenind Sir.

– Un seism cu magnitudinea de 9 pe scara Richter a avut loc la 11 martie 2011 în largul coastelor nord-estice ale Japoniei, cu epicentrul în regiunea Tohoku din oceanul Pacific, la ora locală 14:46. Considerat ca fiind cel mai mare din istoria Japoniei, cutremurul a provocat moartea şi dispariţia a aproximativ 28.000 de persoane şi pagube materiale de 310 miliarde de dolari. Seismul şi valul tsunami care l-a urmat au provocat mai multe explozii la centrala nucleară de la Fukushima și, din cauza scurgerilor de radiaţii, zeci de mii de locuitori de pe o rază de 20 de km în jurul centralei au fost evacuaţi.

– La 11 martie 2020 Organizația Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemie de coronavirus, în urma extinderii focarului de coronavirus (SARS-CoV-2), care a fost identificat în decembrie 2019 în centrul orașului chinez Wuhan. În România toate școlile au fost închise, iar la 16 martie s-a declarat stare de urgență, ca și în SUA, Spania, Italia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Finlanda și Elveția.

– În 11 martie s-au născut: poetul italian Torquato Tasso (1544); astronomul şi matematicianul francez Urbain Le Verrier (1811); balerinul şi coregraful francez Marius Petipa, stabilit în Rusia, unul dintre creatorii şcolii ruse de balet (1822); filosoful danez Harald Höffding (1843); matematicianul român Emanoil Davidescu (1871); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Ion Croitoru (1884); actorul și regizorul american de film Raoul Walsh (1887); istoricul literar şi filologul român Petre P. Panaitescu (1900); economistul şi diplomatul român Barbu Zaharescu (1906); compozitorul turc Hassan Ferit Alnar (1906); istoricul şi publicistul român George Potra (1907); informaticianul american Joseph Carl Robnett Licklider, unul dintre cei care au contribuit la naşterea Internetului (1915); poetul, prozatorul, traducătorul și memorialistul român Petre Bucșa (1919); fizicianul olandez Nicolaas Bloembergen, laureat Nobel (1920); istoricul, criticul de artă, scriitorul şi publicistul român George Radu Bogdan (1920); compozitorul şi interpretul argentinian Astor Piazzolla, care a revoluţionat muzica de tango, creând „tango nuevo” (1921); actorul spaniol José López Vázquez (1922); medicul şi cercetătorul american Thomas Starzl, unul din cei mai mari chirurgi, numit „părinte transplantului modern” (1926); criticul şi istoricul de artă român Petre Oprea (1928); muzicologul, filosoful și aforistul român George Bălan (1929); istoricul şi eseistul român Constantin Theodor Botez, cercetător al arhivelor (1929); actorul român de teatru și film Ion Besoiu (1931); omul de afaceri american de origine australiană Rupert Murdoch, care a deţinut controlul asupra a circa o sută de cotidiane (1931); poetul şi dramaturgul român Iosif Naghiu (1932); geologul francez Jean Dercourt (1935); omul de știință armean Garabet Kumbetlian (1936); preotul, teologul, istoricul, scriitorul și profesorul grec George Metallinos (1940); poetul şi prozatorul român Iustin Moraru (1944); cântărețul și compozitorul american de jazz, reggae și a cappella Bobby McFerrin, cunoscut ca „omul orchestră” și autor al hit-ului „Don’t Worry, Be Happy” care a câştigat 10 Premii Grammy (1950); scriitorul şi dramaturgul englez Douglas Adams (1952); actorul american Joseph Siravo (1955); fostul fotbalist și antrenorul român de etnie maghiară Bölöni László (1957); poetul, criticul şi istoricul literar român Ion Bogdan Lefter (1957); cântăreaţa americană de muzică disco, R&B şi soul Cheryl Lynn (1957); general-maiorul iranian Qassem Soleimani, în cadrul Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, considerat, de unii analiști, cel mai popular om din Iran și unul dintre cei mai puternici lideri din Orientul Mijlociu (1957) și fosta floretistă română de etnie maghiară Szabo-Lazăr Réka (1967).

– La 11 martie au murit: filosoful irlandez John Toland (1722); filosoful, scriitorul, criticul de muzică, filantropul şi pedagogul rus Vladimir Odoevsky (1869); scriitorul, jurnalistul și pedagogul italian Edmondo De Amicis, cunoscut pentru romanul „Cuore – inimă de copil” (1908); regizorul german de film Wilhelm Friedrich Murnau (1931); scriitorul german Heinrich Mann (1950); bacteriologul scoțian Sir Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei și laureat al Premiului Nobel (1955); regizorul român de etnie armeană Ion Şahighian (1965); scriitorul britanic John Wyndham, autor de literatură science fiction (1969); fizicianul român Eugen Bădărău (1975); etnomuzicologul, compozitorul, folcloristul și profesorul român Harry Brauner (1988); scriitorul, publicistul și scenaristul român Nicolae Ţic (1992); tenorul, profesorul şi regizorul român de teatru de operă Jean Rânzescu (1996); poetul şi prozatorul român Vlaicu Bârna (1999); geograful român Victor Tufescu (2000); inginerul german Rudolf Hell, inventatorul faxului (2002); economistul american James Tobin, câștigător al Premiului Nobel (2002); omul politic și președintele sârb Slobodan Milošević, inculpat de Tribunalul Penal Internaţional pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Bosnia Herţegovina, Croaţia şi Kosovo (2006); compozitorul, profesorul şi pianistul român Cristea Zalu (2008); lingvista română Matilda Caragiu Marioţeanu (2009); scriitorul şi profesorul rus Boris Vasiliev (2013); hocheistul și antrenorul român de hochei Doru Tureanu, considerat cel mai mare hocheist român al tuturor timpurilor (2014); atleta română Iolanda Balaş-Söter, deţinătoare a 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime și care a intrat în „Guiness Book” pentru performanțele sale (2016); istoricul şi profesorul român Dumitru Țeicu (2018); actorul de comedie și cântărețul britanic Sir Ken Dodd, care a intrat în „Cartea Recordurilor” pentru cea mai lungă sesiune de spus glume – 1.500 de glume în trei ore şi jumătate (2018); sculptoriţa şi profesoara română Georgeta Caragiu Gheorghiță, sora cea mică a actorului Toma Caragiu (2018); economistul, juristul și profesorul român Vasile Stănescu (2019); avocatul și omul politic român Lucian Bolcaș, fost vicepreședinte al Partidului România Mare și deputat al Parlamentului României (2020); compozitorul american Charles Wuorinen, creatorul operei „Brokeback Mountain” şi laureat al Premiului Pulitzer pentru Muzică (2020); pictorul și desenatorul român Augustin Costinescu (2021) și omul de radio Mihai Ilie, fost director general adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune (2021).

Septimiu Cioloboc