Oameni & Fapte – 11 august

Publicat de Corina Muntean, 11 august 2021, 05:24 / actualizat: 11 august 2021, 8:58

– Este cea de-a 223-a zi a lui 2021. Au rămas 142 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:15 şi va apune la ora 20:38.

– Astăzi este Ziua Naţională a Republicii Ciad, țară africană în care se aniversează proclamarea independenţei din 1960, faţă de Franţa.

– La 11 august 3114 î.Hr. începea calendarul lung mesoamerican, calendar nerepetitiv, folosit de mai multe culturi pre-columbiene mesoamericane, în special de către maiaşi. Din acest motiv, uneori este cunoscut sub numele de calendarul maiaș de lungă durată. Calendarul a început cu 3.000 de ani înainte ca civilizația Maya să existe, iar mitologia maiaşă consideră acea zi ca dată mitologică a creației.

– În anul 106 d.Hr. o diplomă militară romană (descoperită la Porolissum, astăzi Moigrad, judeţul Sălaj) atesta încheierea celui de-Al Doilea Război Dacic şi constituirea provinciei romane Dacia.

– În 11 august 1690 a avut loc victoria coaliției otomano-tătaro-muntene, condusă de Constantin Brâncoveanu, în Bătălia de la Zărnești, împotriva armatelor imperiale habsburgice comandate de generalul Donat Heissler. Coaliția îl va impune pe Thököly Imre ca principe al Transilvaniei.

– În 1914 Franța declara război Austro-Ungariei, în cadrul Primului Război Mondial, iar la 11 august 1919 a fost adoptată Constituția Republicii de la Weimar, guvernare a Germaniei care a durat până în 1933.

– La 11 august 1934 au fost închişi la Alcatraz primii prizonieri federali, adică 53 de deținuți din Atlanta, capitala statului american Georgia, iar în 1953 era testată în Kazakhstan, în secret, prima bombă atomică cu hidrogen sovietică. Bomba, cu o putere de 400 kilotone TNT, a fost de 20 de ori mai puternică decât bomba lansată de americani, cu opt ani înainte, deasupra oraşului japonez Hiroshima.

– În 11 august 1966 muzicianul englez John Lennon a ținut o conferință de presă la Chicago, scuzându-se pentru „Jesus affair”. Este vorba despre interviul apărut în publicaţia britanică „London Evening Standard”, la data de 4 martie același an, în care liderul formaţiei „The Beatles” spunea că „acum suntem mai populari decât Iisus” – afirmație ce a creat controverse în America.

– În 1978 s-a dat în folosinţă linia de telecabină Buşteni – Cabana Babele, pe un traseu de 4.350 de metri (cel mai lung din ţară şi al treilea din Europa) şi o diferenţă de nivel de 1.237 de metri, iar la 11 august 1984 președintele american Ronald Reagan glumea la microfonul unui post public de radio, în timpul campaniei electorale pentru realegerea sa, afirmând că a ordonat bombardarea în cinci minute a Uniunii Sovietice, glumă care a produs iritare în ţara rivală.

– Pe 11 august 1990 România hotăra să respecte embargoul total impus de Consiliul de Securitate al ONU împotriva Irakului, ca urmare a invaziei acestuia în Kuweit. Embargoul va afecta grav interesele economice ale ţării noastre, provocând pagube de miliarde de dolari şi blocarea creanţelor României asupra Irakului.

– În 1999 avea loc ultima Eclipsă totală de Soare din secolul XX. Bucureşti, singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la ora locală 14:07. Pe 11 august 2004 au fost demolate, printr-o explozie, cele două turnuri de oţel ale antenei cehe „RKS Liblice 1”, ridicate lângă Praga, la înălţimea de 150 de metri. Instalația era folosită pentru transmisia comercială a undelor radio lungi în Cehia.

– În 11 august s-au născut, între alţii: chimistul și matematicianul norvegian Cato Maximilian Guldberg (1836); medicul olandez Christiaan Eijkman, laureat Nobel și care a descoperit cauzele maladiei beri-beri (1858); istoricul român Constantin Marinescu (1891); filosoful francez de origine română Ștefan Lupașcu – Stéphane Lupasco (1900); biologul și profesorul român Theodor Buşniţă, specialist în hidrobiologie și piscicultură (1900); actorul român Nicolae Gărdescu (1903); biochimistul american Erwin Chargaff (1905); pianista şi profesoara franceză de origine elvețiană Hélène Boschi (1917); violonista franceză Ginette Neveu (1919); jurnalistul şi scriitorul afro-american Alex Haley, autorul romanului „Rădăcini” (1921); inginerul britanic Tom Kilburn, autorul primului sistem informatic cu placă integrată (1921); actorul american de comedie Mike Douglas (1925); dirijorul, compozitorul și pianistul român Cornel Trăilescu (1926); chimistul britanic de origine lituaniană Aaron Klug, laureat Nobel (1926); dirijorul şi harpistul englez Raymond Leppard (1927); poetul, eseistul, prozatorul, traducătorul şi criticul plastic român Modest Morariu (1929); dramaturgul, prozatorul și poetul român Teodor Mazilu (1930); dramaturgul francez de etnie spaniolă Fernando Arrabal (1932); fizicianul, scriitorul și politicianul român Ioan Mânzatu (1932); regizorul și pedagogul polonez Jerzy Grotowski, teoretician al teatrului și creator de metodă actoricească (1933); actriţa britanică de film Anna Massey (1937); dirijorul român Ovidiu Bălan (1942); generalul și preşedintele pakistanez Pervez Musharraf (1943); pianista franceză Catherine Collard (1947); interpreta română de muzică populară Veta Biriș (1949); compozitorul, pianistul şi interpretul român de muzică de jazz Harry Tavitian (1952); soprana română Simona Manole Mărcan (1979) şi actorul australian Chris Hemsworth (1983).

– La 11 august au murit: Sfânta Clara din Assisi (Italia), cea care a întemeiat ordinul Clariselor (1253); comandantul militar român Iancu de Hunedoara, ban al Severinului, voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei (1456); învățatul german, savantul, filosoful, teologul, juristul şi astronomul Nicolaus Cusanus – numele latinizat al lui Nikolaus von Kues (1464); pictorul flamand Hans Memling (1494); călugărul german dominican Johann Tetzel, adversar al lui Martin Luther (1519); sasul transilvănean Martin Siebenbürger, primar al Vienei (1522); compozitorul suedez Olof Åhlström (1835); naturalistul mistic german Lorenz Oken (1851); astronomul italian Macedonio Melloni (1854); fiziologul britanic Marshall Hall, cel dintâi care a studiat reflexele (1857); poetul și teologul britanic John Henry Newman, cardinal al Bisericii Catolice (1890); industriaşul şi filantropul american Andrew Carnegie (1919); pictorul american Jackson Pollock (1956); poetul și matematicianul român Ion Barbu – pseudonimul lui Dan Barbilian (1961); microbiologul american Max Theiler, laureat al Premiului Nobel (1972); biochimistul englez Ernst Boris Chain, câștigător al Premiului Nobel (1979); actorul american Tom Drake (1982); poetul român Virgil Mazilescu (1984); pedagogul român Stanciu Stoian, specialist în didactică, metodică şi metodologie (1984); organistul, clavecinistul, compozitorul şi profesorul german Helmut Walcha (1991); prezicătoarea oarbă bulgară Vanga Dimitrova (1996); compozitorul şi dirijorul elveţian de origine cehă Rafael Kubelik (1996); scriitorul, pictorul și omul de cultură ceh Jiří Kolář (2002); artistul plastic român Vasile Socoliuc (2008); producătorul de televiziune român Valeriu Lazarov (2009); actorul și comicul american Robin Williams (2014); criticul de artă, curatorul dedicat artei contemporane, scriitoarea și profesoara română Alexandra Titu (2018); scriitorul britanic de origine indiană Sir Vidiadhar Surajprasad Naipaul, laureat al Premiului Nobel (2018); fizicianul român, profesorul universitar, diplomatul și omul politic social-democrat Oliviu Gherman, fost preşedinte al Senatului, președinte al FDSN – ulterior PDSR – și senator (2020); cântărețul, chitaristul şi actorul american de origine mexicană Trini Lopez, care îmbina genul rockabilly cu ritmurile latino (2020) și pictoriţa română Ana Ruxandra Ilfoveanu, soţia pictorului Sorin Ilfoveanu (2020).

Septimiu Cioloboc