Oameni & Fapte – 10 noiembrie

Publicat de Corina Muntean, 10 noiembrie 2021, 06:00

– Este cea de-a 314-a zi a lui 2021. Au mai rămas 51 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:17 şi va apune la ora 16:54.

– Astăzi este „Ziua Artileriei Române”, deoarece la 10 noiembrie 1843 s-a înfiinţat prima baterie de artilerie a Ţării Româneşti, act care simbolizează constituirea artileriei ca armă de sine stătătoare. În lume se marchează „Ziua Mondială a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare”, având ca scop o mai bună informare a publicului asupra importanţei ştiinţei şi, totodată, construirea unei punţi între ştiinţă şi societate. Este și „Ziua Mondială de Conștientizare a Tumorilor Neuroendocrine” („World NET Cancer Day”), coordonată de Alianța Internațională pentru Cancer Neuroendocrin (INCA). Se marchează pentru a crește gradul de conștientizare a cancerului neuroendocrin și cu scopul de a oferi o voce comunității NET pentru diagnostic îmbunătățit, tratamente, informații, îngrijire și cercetare.

– În 10 noiembrie 1444 s-a dat Bătălia de la Varna (din Bulgaria), cruciadă antiotomană promovată de Papa Eugen al IV-lea şi condusă de Vladislav, rege al Ungariei şi al Poloniei, şi de Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei. Creştinii au pierdut lupta, iar regele Ungariei a fost ucis, astfel că Bătălia de la Varna a însemnat pierderea speranţei obţinerii independenţei de către popoarele balcanice şi ascensiunea otomană fără precedent.

– În 1508, din iniţiativa domnitorului Ţării Româneşti, Radu cel Mare, a apărut „Liturghierul” slavon, prima carte tipărită în Muntenia, iar în anul 1688 s-a terminat tipărirea celei dintâi traduceri a Bibliei în limba română („Biblia de la Bucureşti”), primul document de limbă literară, pe înţelesul tuturor românilor. În 1872 s-a inaugurat Universitatea din Cluj, cu patru facultăţi: Filosofie şi Litere, Matematici şi Ştiinţele Naturii, Drept şi Medicină.

– În anul 1928 s-a difuzat prima emisiune pentru copii la Radiodifuziunea Română şi tot atunci s-a format primul guvern naţional-ţărănesc român, în frunte cu Iuliu Maniu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc. În 1940 România era lovită de un cutremur cu epicentrul în Vrancea, numărul victimelor fiind estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova.

– În anul 1945 s-a constituit, la Londra, Federaţia Mondială a Tineretului Democrat (FMTD), iar în 1951 primarul M. Leslie Downing din oraşul american Englewood, statul New Jersey, a format un număr de telefon din 10 cifre. După 18 secunde i-a răspuns primarul Frank Osborne din Alameda, California. Aceea a fost prima convorbire telefonică la distanţă (de pe coasta de Vest pe coasta de Est), fără să fie nevoie de asistenţa unui operator.

– La 10 noiembrie 1970 Marele Zid Chinezesc a devenit obiectiv turistic, iar în 1980 Tribunalul Suprem al Poloniei recunoaştea legalitatea sindicatului liber „Solidaritatea”, creat de Lech Wałęsa, în urma mişcărilor greviste de la şantierele navale din Gdańsk, din vara aceluiaşi an. Cu toate aceastea, între anii 1981-1989 sindicatul „Solidaritatea”, a fost interzis.

– În 1994 România a adoptat Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei, semnată la 1 februarie 1995, la Strasbourg, iar pe 10 noiembrie 2015 preşedintele român Klaus Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, să formeze un nou guvern, ca urmare a demisiei lui Victor Ponta.

– La 10 noiembrie s-au născut: reformatorul religios german Martin Luther (1483); compozitorul francez François Couperin [Le Grand], teoretician şi interpret la clavecin şi orgă (1668); pictorul şi graficianul englez William Hogarth (1697); scriitorul irlandez Oliver Goldsmith, reprezentant de seamă al sentimentalismului (1730); poetul, filosoful, istoricul şi dramaturgul german Friedrich von Schiller, considerat unul din „prinţii poeziei germane” (1759); poetul argentinian José Hernández (1834); filosoful francez León Brunschvicg (1869); compozitorul şi dirijorul francez Henri Rabaud (1873); inginera română Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din Europa (1887); scriitorul german Arnold Zweig (1887); actorul englez Claude Rains (1889); publicistul, sociograful şi memorialistul român Ion Clopoţel, animator al presei româneşti în perioada interbelică (1892); fizicianul şi radiologul britanic Louis Harold Gray, fondatorul radiobiologiei (1905); istoricul literar român Emil Turdeanu (1911); chimistul german Ernst Otto Fischer, laureat al Premiului Nobel (1918); generalul rus Mihail Kalaşnikov, proiectant de arme de foc şi autorul celebrei puşti „AK-47” („Kalaşnikov”), cea mai vândută armă din lume (1919); eseistul, scenaristul, filosoful şi jurnalistul francez Maurice Clavel (1920); actorul român de teatru Val Săndulescu (1920); actorul britanic de film Richard Burton (1925); compozitorul, dirijorul şi profesorul român de etnie maghiară Birtalan József (1927); basul, dirijorul şi profesorul român Nicolae Florei (1927); dirijorul, compozitorul şi orchestratorul italian Ennio Morricone, autor a peste 500 de coloane sonore pentru filme şi seriale de televiziune și a peste 100 de melodii devenite clasice (1928); pictoriţa şi graficiana de origine aromână Sultana Maitec, soţia sculptorului Ovidiu Maitec (1928); eseistul, istoricul literar şi politicianul român Ştefan Cazimir (1932); criticul literar, traducătoarea şi prozatoarea română Oana [Onica] Busuioceanu (1933); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Ovidiu Genaru (1934); actorul american Roy Scheider (1932); poeta română Ioana Bantaş, soţia poetului Cezar Baltag (1937); actorul american şi producătorul Russell Means (1939); publicistul, eseistul şi criticul literar român Ioan Neacșu (1939); regizorul român de teatru și film Tudor Mărăscu (1940); criticul și teoreticianul literar român Dan Cristea (1942); poetul român George Ţărnea, supranumit „Poetul iubirii” (1945); muzicianul englez Greg Lake, basist, chitarist, vocalist, compozitor, producător și unul dintre fondatorii trupelor „King Crimson” și „Emerson, Lake and Palmer” (1947); poetul român Vasile Chiru (1949); actriţa şi scenografa română Cristina Pepino de la Teatrul „Ţăndărică” din București (1951); prozatorul şi poetul român Laurenţiu Eleodor Mihăileanu (1953) şi actriţa şi cântăreaţa americană Brittany Murphy (1977).

– În 10 noiembrie au murit: poetul francez Arthur Rimbaud (1891); eseistul, prozatorul şi omul politic român Alexandru Odobescu, istoric al artelor şi culturii (1895); istoricul francez Nicolas Alfred Rambaud (1905); generalul şi omul politic turc Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul şi primul preşedinte al Turciei (1938); filosoful, filologul, traducătorul şi eseistul român de etnie armeană Aram Frenkian (1964); regizorul şi producătorul francez de film Abel Gance, inventator al „perspectivei sonore” şi al „poliviziunii” (1981); orientalistul, eseistul şi traducătorul român Sergiu Al-George (1981); politicianul rus Leonid Brejnev, conducător al URSS (1982); cineastul italian Elio Petri (1982); scriitorul australian Xavier Herbert, cunoscut mai ales pentru romanul „Poor Fellow My Country” (1984); poetul şi prozatorul român Alexandru Jar (1988); actorul român de circ Iosefini, pe numele adevărat Aurel Iozif (1994); medicul, histologul şi biologul român Vasile Mârza (1995); scriitorul american Ken Kesey, cunoscut pentru celebrul său roman „Zbor deasupra unui cuib de cuci” – care a inspirat o celebră ecranizare (2001); prozatorul, jurnalistul, eseistul şi dramaturgul american Norman Mailer (2007); actorul român Gheorghe Dinică (2009); producătorul italian de film Dino [Agostino] De Laurentiis (2010); actorul japonez Ken Takakura, care, pentru rolurile sale de tip dur sau de mafiot, a fost supranumit „Clint Eastwood al Japoniei” (2014); omul politic și fostul cancelar german Helmut Schmidt, editor şi apoi director al săptămânalului german „Die Zeit” (2015); pianistul, compozitorul şi producătorul american Allen Toussaint, legendă a genului Rhythm and Blues din New Orleans (2015); filosoful francez André Glucksmann (2015); pictorița română Doina Herivan Moisescu (2020) și actorul român Vladimir Găitan (2020).

Septimiu Cioloboc