Oameni & Fapte – 10 august
Publicat de Rotar Mirela, 10 august 2022, 06:00
– Este cea de-a 222-a zi a lui 2022. Au rămas 143 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:13 şi va apune la ora 20:40.
– Astăzi este Ziua Naţională a Republicii Ecuador, ţară sud-americană în care se aniversează proclamarea independenţei din 1809, faţă de Spania.
– La data de 10 august 1500 Ştefan cel Mare dăruia Mănăstirii Putna „marea dveră a Răstignirii”, broderie de o valoare deosebită, ornată la colţuri cu portretele votive ale domnitorului şi soţiei sale, Maria Voichiţa. În 1519 cele cinci corăbii din flota unei expediții spaniole („San Antonio”, „Trinidad”, „Concepción”, „Victoria” şi „Santiago”), aflate sub comanda exploratorului portughez Fernando Magellan, au părăsit orașul Sevilla navigând pe fluviul Guadalquivir, în prima călătorie în jurul lumii. Pe 10 august 1534 a început înălţarea bisericii „Sfântul Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului român Petru Rareş, iar în 1539 regele Francisc I al Franței semna Ordonanța de la Villers-Cotterêts, prin care limba franceză era introdusă în locul latinei în documentele oficiale. La 10 august 1675 regele Carol al II-lea al Angliei a înfiinţat, în estul Londrei, Observatorul Astronomic de la Greenwich.
– La 10 august 1792 poporul francez cucerea Palatul Tuileries, în timpul Revoluției Franceze, iar regele Ludovic al XVI-lea era capturat. În 1848 s-a înfiinţat, la Budapesta, sub conducerea lui Andrei Şaguna, clubul politic „Societatea Naţională Română”, având ca scop organizarea forţelor politice româneşti din Banat şi din vestul Transilvaniei. În 1856 medicul român Anastasie Fătu înfiinţa, la Iaşi, prima grădină botanică din România, iar în 1864 Guvernul român contracta, cu Banca Imperială Otomană şi cu casa britanică „Stern Brothers”, primul împrumut extern al României (respectiv 916.000 de lire sterline, cu o dobândă de 7 %), garantat cu venitul vămilor.
– În 1875 s-a pus piatra fundamentală a castelului Peleș din Sinaia, ale cărui lucrări au început în 1873, iar în anul 1877 unităţi ale Armatei Române, din Divizia a IV-a, ajunse în zona Plevnei, au participat la operaţiunile militare, primind „botezul focului”. Erau astfel declanşate ostilităţile împotriva Imperiului Otoman. În 1897 chimistul german Felix Hoffmann a izolat, pentru prima oară, aspirina, iar în 1913 s-a semnat Pacea de la București, care consfințea sfârșitul Războiului Balcanic și înfrângerea Bulgariei. Grecia și Serbia își împărţeau Macedonia, iar România anexa Cadrilaterul.
– La 10 august 1919, în cadrul Adunării de la Timişoara a şvabilor din Banat, s-a dat acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia, iar în anul 1920 s-a semnat, la Sèvres (Franţa), tratatul special între Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de o parte, şi Polonia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, de cealaltă parte, act prin care se reglementau, în mod formal, graniţele acestora din urmă. Prin semnarea Tratatului de la Sèvres dispărea practic Marele Imperiu Otoman, care pierdea patru cincimi din teritoriul său.
– În 10 august 1945 Japonia cerea pace și capitula peste patru zile, punând astfel capăt celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1951 s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5° Celsius, în județul Brăila, la Ion Sion (azi o parte din Râmnicelu). În 1957 Televiziunea Română a transmis prima sa producție de teatru de televiziune, astfel că 10 august este, așadar, Ziua Teatrului Național de Televiziune.
– La 10 august 1974 se inaugura Palatul Sporturilor şi Culturii din București, azi Complexul Sportiv Naţional „Sala Polivalentă”, iar în 2003 cosmonautul rus Iuri Malenchenko, aflat în Cosmos, pe Stația Spațială Internațională, s-a căsătorit cu Ekaterina Dmitrieva, care era în statul american Texas.
– La 10 august s-au născut: exploratorul şi botanistul german Johann Georg Gmelin (1709); arheologul englez John Frere (1740); entomologul francez Pierre François Marie Auguste Dejean (1780); poetul şi dramaturgul brazilian Antônio Gonçalves Dias (1823); preotul român, profesorul şi autorul de manuale didactice Ștefan Călinescu (1844); scriitorul cazac Abai Kunanbaev (1845); medicul veterinar și agronomul român Nicolae Filip (1864); compozitorul și dirijorul rus Alexandr Glazunov (1865); fostul preşedinte american Herbert Hoover (1874); istoricul, editorul și profesorul român Constantin Giurescu (1875); profesorul şi publicistul român Axente Banciu (1875); scriitorul și medicul german Alfred Döblin (1878); scriitorul român Panait Istrati (1884); biochimistul suedez Arne [Wilhelm Kaurin] Tiselius, laureat Nobel (1902); actrița americană Norma Shearer (1902); scriitorul german de romane science-fiction Curt Siodmak (1902); poetul român Vladimir Carnavali (1910); scriitorul brazilian Jorge Amado (1912); fizicianul german Wolfgang Paul, laureat Nobel (1913); pianistul polonez Witold Malcuzýnski (1914); poetul, eseistul, criticul şi istoricul literar român din diaspora Ion Negoiţescu (1921); organista franceză Marie-Claire Alain (1926); poetul, prozatorul, eseistul, criticul literar, memorialistul, publicistul şi traducătorul român Barbu Cioculescu, fiul istoricului şi criticului literar Şerban Cioculescu (1927); arhitectul, eseistul şi criticul italian Vittorio Gregotti (1927); actrița română Tamara Buciuceanu Botez, supranumită „Doamna comediei româneşti” (1929); actorul american Tom Laughlin (1931); regizorul român de film şi scenaristul Alexandru Boiangiu (1932); sculptorul român Octavian Maxim (1934); poetul şi eseistul român Dan Laurenţiu (1937); istoricul literar israelian Leon Volovici, originar din România (1938); poetul român Dan Laurențiu (1937); actriţa britanică Kate O’Mara (1939); poetul și jurnalistul român Nicolae Prelipceanu (1942); muzicologul român Nicolae Costin (1944); muzicianul britanic Ian Anderson, liderul formaţiei „Jethro Tull” (1947); compozitorul român de muzică uşoară Dan Dimitriu (1948); politicianul columbian Juan Manuel Santos Calderón, fost preşedinte al Columbiei și laureat al Premiului Nobel (1951); muzicianul, dirijorul şi compozitorul român Dan Mihai Goia (1952); preotul și profesorul român Nicolae Achimescu, specialist în filosofie și istoria religiilor (1955); actorul și cântărețul spaniol Antonio Banderas (1960); compozitorul şi cântăreţul român de muzică folk Mircea Rusu (1960); dramaturgul, poetul, prozatorul şi traducătorul român Horia Gârbea (1962); scriitorul francez Laurent Gounelle (1966); prozatoarea și eseista română Ioana Drăgan, realizatoare de emisiuni culturale de televiziune (1969); fotbalistul irlandez Roy Keane (1971) și fotbalistul argentinian Javier Zanetti (1973).
– În 10 august au murit: fizicianul și matematicianul german Franz Aepinus (1802); compozitorul austriac Michael Haydn, fratele cel mai mic al lui Joseph Haydn (1806); biochimistul german Ernst Hoppe-Seyler, primul cercetător care a obţinut lecitina în formă pură şi a introdus termenul de „proteină” (1895); inginerul german Otto Lilienthal (1896); arhitectul german Paul Wallot (1912); fizicianul englez Henry Gwyn-Jeffreys Moseley (1915); inginerul, fizicianul, profesorul și inventatorul american Robert Hutchings Goddard, unul dintre pionierii rachetelor moderne (1945); inginerul român Corneliu Micloși, specialist în sudarea oțelului (1963); mitropolitul român Visarion Puiu, fondator și cârmuitor al Eparhiei Ortodoxe Române din Europa Occidentală, patriot, cărturar, organizator al Bisericii Ortodoxe Române, corifeu al învăţământului teologic, ctitor de aşezăminte, restaurator de monumente și luptător anticomunist (1964); criticul de artă, eseistul şi profesorul român Eugen Schileru (1968);
compozitorul german Bernd-Alois Zimmermann (1970); prozatorul, memorialistul şi traducătorul român I.[ţig] Peltz, tatăl pictoriţei Tia Peltz (1980); pictorul român Vasile Brătulescu (1981); poetul român Virgil Mazilescu (1984); geologul român Dan Giuşcă (1988); chitaristul norvegian Øystein Aarseth, alias „Euronymous”, unul dintre fondatorii formației norvegiene de black metal „Mayhem” (1993); poetul și graficianul român Vasile Dobrian (1999); prozatoarea şi traducătoarea română Petronela Negoşanu (2001); preotul și profesorul român Constantin Galeriu, unul dintre cei mai mari duhovnici ai ortodoxiei române (2003); interpretul afro-american Isaac Lee Hayes Jr., legendă a muzicii soul şi primul compozitor american de culoare răsplătit cu Premiul Oscar (2008); prozatorul, eseistul şi traducătorul român Tudor Ţopa (2008); cântăreața americană de R&B şi pop rock Dana Dawson (2010); cineastul italian Carlo Rambaldi, unul dintre pionierii efectelor speciale în cinematografie și laureat al Premiului Oscar (2012); generalul şi pilotul român de aviaţie Ioan Dicezare, as al aviaţiei de vânătoare şi ultimul supravieţuitor al „Grupului de Vânătoare 7” ce a luptat pe frontul de est, până la Stalingrad, la manşa avionului „Messerschmitt 109 E” (2012); cântăreaţa americană de bossa nova Eydie Gormé (2013); artista, istoricul de artă şi profesoara română Yvonne Hasan (2016); criticul şi istoricul literar, publicistul și profesorul român Ovidiu Ghidirmic (2017); dramaturgul uruguayan de origine română Jacobo Langsner (2020) și editorul japonez Maki Kaji, ce a popularizat jocul sudoku, botezându-l cu acest nume (2021).
Septimiu Cioloboc
