Oameni & Fapte – 1 noiembrie
Publicat de radiomures, 1 noiembrie 2017, 06:00
– Este cea de-a 305-a zi a lui 2017. Au mai rămas 60 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:03 şi va apune la ora 17:07.
– În Calendarul Romano-Catolic sunt sărbătoriţi „Toţi Sfinţii”.
– Astăzi este „Ziua Radioului Naţional”, deoarece, la 1 noiembrie 1928 s-a inaugurat postul naţional de radio din România. La ora 17:00 a fost difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din ţară, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti!” Primele cuvinte au fost rostite de Dragomir Hurmuzescu, preşedintele de atunci al Societăţii şi ctitorul radiofoniei româneşti, urmate de un recital de versuri de Horia Furtună, în care radioul românesc era definit drept „Un suflet nou”. La început postul de Radio Bucureşti (cum era cunoscută Societatea) avea emisiuni doar câteva ore pe zi, în program figurând ştiri, muzică clasică şi de dans, dar şi buletine meteorologice. Treptat au apărut emisiuni complexe, precum „Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică”, ori „Poşta amatorilor”.
– Astăzi este „Ziua Internaţională a Veganilor”, sărbătorită din anul 1994, la iniţiativa organizaţiei The Vegan Society, care şi-a început activitatea la data de 1 noiembrie 1944 în Anglia. Veganismul este considerat a fi atât o dietă, cât şi un stil de viaţă ce caută excluderea folosirii oricărui produs de origine animală din alimentaţie, din îmbrăcăminte sau în orice alt scop. Este şi Ziua Naţională a Algeriei, unde se sărbătoreşte începutul revoluţiei antifranceze, la 1 noiembrie 1954. Revoluţia va culmina cu proclamarea independenţei,
la 1 iulie 1962. Astăzi este şi Ziua Naţională a Statului insular Antigua şi Barbuda (situat în arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor), stat în care se aniversează proclamarea independenţei, din 1981.
– La 1 noiembrie 1520 o teribilă furtună a împins corăbiile navigatorului portughez Fernando Magellan spre strâmtoarea dintre America de Sud şi Ţara de Foc, strâmtoare care avea să-i poarte numele şi care a fost botezată iniţial „Estreito de Todos los Santos” („Strâmtoarea Tuturos Sfinţilor”). În anul 1599, după victoria asupra lui Andrei Báthory în bătălia de la Şelimbăr, lângă Sibiu (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia, primind cheile oraşului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy. Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca guvernator imperial, domnitorul român a fost conducătorul de facto al Transilvaniei.
– În 1604, la Whitehall Palace din Londra, era prezentată, pentru prima dată, tragedia „Othello” a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare, iar pe 1 noiembrie 1755 s-a produs „Marele Cutremur” din Lisabona, care avea să îngrozească întreaga Europă. Seismologii contemporani estimează că seismul ar fi avut între 8,5-9 grade pe scara Richter cu epicentrul în Atlantic, la 200 de kilometri sud-vest de Capul Sfântului Vincent. Cutremurul a făcut, potrivit statisticilor, între 50.000 și 100.000 de victime doar în Lisabona, iar orașul a fost distrus în proporție de 85%, ruinându-se aproximativ 12.000 de locuințe și numeroase clădiri publice, precum: Palatul Regal Portughez, Opera, Catedrala şi Biblioteca.
– În anul 1800 au fost finalizate lucrările la „Casa Albă” („White House”) din Washington D.C., sediul administraţiei prezidenţiale a SUA şi reşedinţa oficială a preşedinţilor americani. Pe 1 noiembrie 1835 apărea, la București, prima revistă românească de teatru, „Gazeta Teatrului Național”, condusă de Ion Heliade Rădulescu, iar în 1848 a fost inaugurată, la Boston (în SUA), cea dintâi şcoală medicală din lume pentru instruirea femeilor, instituţie de învăţământ fondată de medicii Samuel Gregory şi Israel T. Talbot.
– În 1850 apărea, la Paris, revista politică „România viitoare”, un număr unic redactat de Nicolae Bălcescu şi alţi revoluţionari români paşoptişti aflaţi în exil. Revista a publicat manifestul „Poporului român”, în care era formulat scopul şi programul de luptă al viitoarei revoluţii a românilor, sub deviza „Dreptate, Frăţie, Unitate”. În 1864 s-a reînfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, iar la 1 noiembrie 1884 a intrat în funcţiune, la Timişoara, prima centrală electrică de curent alternativ pentru iluminatul public electric, una dintre primele de acest fel din Europa.
– În 1887 s-a creat Agenţia Finlandeză de Presă „Oy Suomen Tietotoimisto” (STT), cea mai veche agenţie independentă de presă din Europa, care furnizează ştiri 24 de ore din 24, în limbile finlandeză, suedeză şi engleză, iar pe 1 noiembrie 1922 s-a inaugurat Şcoala Română din Roma, cu două secţii: de istorie (incluzând şi arheologia, filologia şi istoria artelor) şi artistică (arte plastice şi arhitectură). În anul 1925 a avut loc înscăunarea episcopului Miron Cristea, ca prim patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, iar la 1 noiembrie 1936 s-a semnat Tratatul de colaborare germano-italian (actul de naştere a Axei Roma – Berlin), tratat la care va adera şi Japonia, în 25 noiembrie 1936.
– În 1945 s-a înfiinţat Agenţia japoneză de presă „Kyodo”, iar în anul 1949 apărea primul număr al ziarului german „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, cu sediul în orașul Frankfurt (am Main), ziar german care are cea mai largă circulație peste hotare.
– În 1952 SUA au testat, în Insulele Marshall, prima bombă cu hidrogen de pe planetă – „Ivy Mike” – care a produs o explozie de 10,4 megatone şi a fost de aproape 700 de ori mai puternică decât cele folosite la Hiroshima. Bomba a vaporizat Insula Elugelab, lăsând în locul ei un crater. În 1962 a început explorarea planetei Marte, prin lansarea, de către URSS, a unei rachete cosmice la bordul căreia se afla staţia automată interplanetară „Marte-1”, iar în 1963 a apărut, la Bucureşti, primul număr al revistei săptămânale de politică externă „Lumea”. Pe 1 noiembrie 1993 intra în vigoare „Tratatul de la Maastricht”, actul de naştere al Uniunii Europene (UE), semnat în oraşul olandez de la care i se trage numele, iar în 1998 şi-a început activitatea noua Curte Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cu sediul la Strasbourg. În 2005 a avut loc, la Iaşi, slujba solemnă de consacrare a altarului şi de sfinţire a Catedralei „Sfânta Fecioară Maria, Regină”, iar în anul 2007 s-a inaugurat oficial Teatrul Metropolis din Bucureşti.
– În 1 noiembrie s-au născut: artistul italian Benvenuto Cellini (1500); arhitectul și pictorul italian Pietro da Cortona (1596); scriitorul francez Nicolas Boileau (1636); sculptorul italian Antonio Canova (1757); scriitorul italian Angelo Anelli (1761); pictorul german Joseph Karl Stieler (1781); medicul american Crawford Long, primul care a folosit eterul ca anestezic într-o operație (1815); premierul român Lascăr Catargiu (1823); cancelarul Transilvaniei şi omul de cultură maghiar Teleki Sámuel (1845); pictorul francez Jules Bastien-Lepage (1848); pictorul american William Merritt Chase (1849); muzicologul şi scriitorul austriac Guido Adler (1855); poetul şi prozatorul american Stephen Crane (1871); politicianul brazilian Carlos Saavedra Lamas, laureat Nobel (1878); geograful şi politicianul maghiar Teleki Pál (1879); prozatorul austriac Hermann Broch (1886); politicianul britanic Philip Noel-Baker, laureat Nobel (1889); poetul și dramaturgul francez Jean Tardieu (1903); cardiologul român Aurel Moga (1903); actorul și regizorul italian Aldo Fabrizi (1905); violonistul român Garabet Avakian (1908); romancierul și istoricul francez Henri Troyat (1911); pianista română Sofia Cosma (1914); matematicianul și cosmologul britanic Hermann Bondi (1919); academicianul şi fitoterapeutul român Ovidiu Bojor (1924); actrița română Raluca Zamfirescu (1924); scriitorul german Günter de Bruyn (1926); industriașul italian Umberto Agnelli, fost preşedinte al „Fiat” (1934); publicistul american Larry Flynt (1942); soprana română Silvia Voinea (1942); compozitorul și cântăreţul belgian Salvatore Adamo (1943); cântăreţul britanic Ric Grech (1946); regizorul, producătorul şi actorul american Dennis Muren (1946); fizicianul american Robert Betts Laughlin, laureat Nobel (1950); cântărețul american Anthony Kiedis, solistul trupei „Red Hot Chili Peppers” (1962); norvegianul Magne Furuholmen, clăparul trupei „A-ha” (1962) şi actriţa şi modelul indian Aishwarya Rai, „Miss World 1994” (1973).
– La 1 noiembrie au murit: geograful şi exploratorul rus Nikolai Mihailovici Prjevalski (1888); istoricul și juristul german Theodor Mommsen, laureat Nobel (1903); poetul, romancierul şi dramaturgul francez Alfred Jarry (1907); aviatorul român Ionel Nicolae Romanescu (1918); istoricul francez Charles Diehl (1944); autorul american Dale Carnegie (1955); arhitectul român George Matei Cantacuzino (1960); poetul, jurnalistul şi traducătorul român Aron Cotruş (1961); premierul grec Georgios Papandreou (1968); istoricul literar şi folcloristul român Dimitrie Marmeliuc (1970); poetul american Ezra Pound (1972); regizorul american de film King Vidor (1982); istoricul român şi criticul de artă Vasile Drăguţ (1987); cântăreaţa română Mihaela Runceanu (1989); biochimistul spaniol Severo Ochoa, laureat Nobel (1993); criticul şi istoricul literar român Mihai Drăgan (1993); actorul japonez de film Minoru Chiaki, protagonist al peliculei „Cei şapte samurai” (1999); dramaturgul român Nicu Horodniceanu (2000); scriitorul american William Styron (2006); compozitorul francez de jazz André Hodéir (2011) şi actorul român George Ţoropoc (2016) .
Septimiu Cioloboc
